1,062 matches
-
de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este și analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
suferit vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprinde însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise în mediul familial (15,7%), ca și cea a persoanelor ce au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem în vedere dinamica victimelor unor delicte comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor comise cu violență din afara familiei, în sensul că, într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violență, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (vezi figura 12). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 12. Ponderea victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
față de 42,2% femei), în cazul celorlalte delicte violente, ponderea femeilor este mult mai ridicată: vătămări corporale (68,5% femei și 31,5% bărbați), loviri și alte violențe (58,8% femei și 41,2% bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% femei și 31,3% bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, în ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte, mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
domiciliază în mediul rural și doar 27,3% în cel urban, urmate de vătămări corporale simple și grave (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor comise cu violență din mediul familial relevă, încă o dată, faptul că, în prezent, mediul rural devine tot mai „criminogen”, comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familial, aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau împreună cu agresorul, alcoolul fiind însă mult mai prezent în cazul victimelor omorurilor, care într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, în care 32% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor comise cu violență în afara mediului familial Creșterea violenței îndreptate asupra copilului și a tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre minori
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre minori) sau tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de victime ale pruncuciderilor, a căror pondere se ridică la 1,6% din total. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4% în urma delictelor de omor, în timp ce minorii între 14-17 ani constituie majoritatea victimelor în cazul delictelor de viol (72%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74%) (figura 18). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Această distribuție
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
multe cazuri în care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către propriii părinți sau de alte rude apropiate și, cel mai grav, în urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale violenței intrafamiliale a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se înregistreze 235 (vezi figura 19). EMBED MSGraph.Chart
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și, pe de altă parte, să-și aleagă cu mult discernământ atitudinile și comportamentele, pentru a nu leza, în continuare, copilul sau tânărul. De asemenea, dacă asistentul/pedagogul social cunoaște cauzele ce duc la violență, poate interveni și asupra factorilor cauzatori, făcând în felul acesta și o muncă de prevenție. Copiii care cresc într-un mediu unde certurile, bataia, teroarea, abuzul sexual, violul și uneori crima sunt parte a relației nu reușesc să descopere sensul real al dragostei și intimității. Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor violenței în familie Art. 26. - (1) În cursul urmăririi penale sau al judecății instanța de judecată, la cererea victimei sau din oficiu, ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru de familie a săvârșit un act de violență cauzator de suferințe fizice sau psihice asupra unui alt membru, poate dispune, în mod provizoriu, una dintre măsurile prevăzute la art. 113 și 114 din Codul penal, precum și măsura interzicerii de a reveni în locuința familiei. (2) Măsurile prevăzute la alin
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de neadaptare socială, de devianță, un principal factor cauzator de noi conflicte și frustrări, deoarece o astfel de rezolvare a unei situații conflictuale este în contradicție cu modelele de acțiune acceptate în culturile avansate. În cazul comportamentului de izolare, prin care se refuză contactul social cu semenii, „simularea” și
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
auto-organizatoare și o unitate activă. Totodată, ne delimităm de cauzalitatea liniară care pleacă de la părți pentru a ajunge la întreg sau, invers, de la întreg pentru a ajunge la părți. Pascal a exprimat admirabil această idee: "Toate lucrurile fiind cauzate și cauzatoare, ajutate și ajutătoare, mediate și imediate, și toate ținîndu-se între ele printr-o legătură naturală și imperceptibilă care le leagă pe cele mai îndepărtate și mai diferite, găsesc că este cu neputință a cunoaște părțile fără a cunoaște întregul, așa cum
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
muncit eu” avariția și egoismul parvenitului, care încearcă să impresioneze simulând munca, efortul; r. 35 36 : „și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit se duce s-o ucidă în bătaie” singura modalitate de a uita supărarea este răzbunarea pe cauzatorul ei; p. 68, r. 16 : „Și iaca așa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!” sentință moralizatoare la adresa ursului, a cărui naivitate a fost folosită pentru înșelarea acestuia; condamnare ironică a firii prea slabe, prin asumarea consecințelor acesteia. VERSURI ORIGINALE PĂSĂRICA
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Bilirubinemia a fost întâlnită la 41 de bolnavi (10,6%). A fost prezentă la bolnavii cu ciroză sau piocolecistită, peritonită secundare perforației ulcerului gastric sau apendicitei acute, dar și în cazul peritonitei terțiare. Făcând relația între valoarea bilirubinemiei și afecțiunea cauzatoare, remarcăm că cele mai crescute valori (3 x N) sau întâlnit la pacienții cu peritonită primară la cirotici. Icterul a fost prezent la 4 bolnavi (4,1%) din cei 97 pacienți adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate. VIII.4
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Capitolul XI SENSIBILITATEA LA AGENȚII ANTIMICROBIENI A UNOR IZOLATE CLINICE OBȚINUTE DE LA PACIENȚII SPITALIZAȚI ÎN PERIOADA 20062010 XI.1. INTRODUCERE Perioada de aur a antibioticelor dintre anii 1940-1950 a făcut ca mulți oameni de știință să considere că bolile infecțioase cauzatoare de morbiditate și mortalitate în rândul pacienților sunt de domeniul trecutului. În scurt timp, această opinie s-a schimbat, deoarece au început să fie semnalate aspecte legate de rezistența la antibiotice. În cazul a numeroase specii bacteriene, cum ar fi
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sentimentului responsabilității și al culpabilității, incapacitatea de a renunța la satisfacerea imediată a unor trebuințe cu riscul unor sancțiuni, insuficiența controlului emoțional, insuficiența judecății, a autocriticii, a utilizării experienței trecute" (Voinea, 1999, p. 31). O înțelegerea aprofundată a factorilor psihologici cauzatori ai comportamentelor antisociale manifestate de diferiți indivizi presupune o analiză detaliată asupra fiecăreia, cele mai incriminate fiind: imaturitate intelectuală și afectivă, complexele de inferioritate, precum și frustrarea. * imaturitatea intelectuală acea particularitate a personalității infractorului manifestată prin "incapacitatea acestuia de a prevedea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ilegală, neaprobată, irațională (acte criminale lipsite de sens sau utilitate). D. Ion Oancea realizeaza o tipologizare care cuprinde următoarele categorii de infractori: 1. Criminalul agresiv (violent) este adeptul crimelor violente, brutale și cu consecinte multiple: omoruri simple sau calificate, lovituri cauzatoare de moarte, vătămări corporale cu grade diferite de gravitate, incendii intenționate, unele calomnii grave, unele violențe morale continue care imping victima la sinucidere. Acești faptuitori sunt caracterizați printr-o acută sărăcie afectivă, dezvoltă cu ușurință diferite tipuri de manii, și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criminală, judecând-o numai după anumite puncte de vedere, pe baza unei concepții prestabilite, căci filosofia unei fapte e cu mult mai dificilă decât s-ar crede. (Dostoievski, 1960, pp. 20-21). Aceste rânduri evidențiază pe deplin acea multitudine de factori cauzatori ai actului omocidar. Specificul contextului social este puternic corelat cu particularitățile individului: nevoi și expectanțe, grad de evoluție cognitiv-rațională, maturitate afectivă, sistemul de norme și valori personale etc. Subiectul individual, venind în contact cu diferite situații cotidine, resimte anumite tensiuni
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Pinatel indică, totuși, prezența masivă a psihopaților în rândul delicvenților, indicând pe diferite grupe procente care merg de la 7,4% până la 40,5%. (Pinatel, 1956, p. 274) Alte statistici au dat cifra de 50% de psihopați (caracteriali). Indiferent de motivul cauzator al actului criminal, de frustația sau disstresul resimțit de subiectul individual, agresivitatea manifestată nu poate apreciată doar ca un simplu episod accidental în evoluția personalității și a conștiinței morale, cât mai degrabă o particularitate dobândită prin învățare și nu un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
efecte inverse. 26.3.3. Reglarea renală a calciului Concentrația extracelulară a calciului este păstrată constantă, deoarece acest ion este implicat într-o multitudine de funcții celulare de importanță vitală și orice variații importante ale concentrației sale plasmatice ar fi cauzatoare de tulburări majore. O scădere importantă a concentrației extracelulare de calciu produce creșterea excitabilității neuromusculare, producând spasme ale musculaturii scheletice. O concentrație crescută a calciului extracelular va duce la scăderea excitabilității neuromusculare, la astenie musculară, aritmii cardiace și alte tulburări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asupra influenței comunicării în campaniile electorale. În anii '50 și '60, se înmulțesc studiile asupra efectelor comunicării de masă în momentul generalizării acesteia. Sociologii înclină să considere că mass media au efecte limitate asupra publicului lor, în timp ce psihosociologii studiază mecanismele cauzatoare de influență și de schimbare de atitudine. Spre a rezuma principalele etape ale studiului efectelor comunicării electorale, se disting trei generații de modele. Încă de la începutul studiilor asupra comunicării politice, a fost pusă în practică schema stimul-răspuns, aplicată mai întîi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Nuns, Wives and Amazons, Macmillan, 1990, p. 219. (trad. n.) 62 G. Chaucer, op. cit., p. 244. 63 Ibidem, p. 164. 64 Priscilla Martin, op. cit., p. 219. 65 S. H. Rigby, op. cit., p. 128. (trad. n.) 34 imaginii femeii, ca unică cauzatoare de rele, misogamia convertindu-se în misoginism 66, mariajul fiind tolerat doar ca modalitate de reproducere legitimă, de menținere a unui echilibru în societate. Femeile, potrivit învățaților medievali, nu aveau voie să vorbească pentru că, de cele mai multe ori, ele pălăvrăgeau, complotau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]