1,982,238 matches
-
de literatură, căreia-i recunoaște specificul și-i afirmă libertatea necenzurată de expresie, opunându-se programelor rigide ale "scriitorilor proletari" și "realismului socialist" ucigaș, promovat mai apoi de Stalin. Punctul de vedere al cronicarului și prefațatorului rămâne, și în acest caz oarecum extrem, suficient de nuanțat, latura "idealistă" a privirii sale neafectând grav luciditatea criticului; opinia sa "datează" totuși, citită astăzi, căci creditul acordat de tânărul din 1953 celui care ordonase reprimarea "cu lovituri de tun" a unor revolte și recursese
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
a morții la Georges Bataille, "povestea reluată la nesfârșit a unui individ condamnat să rătăcească în așteptarea unei odihne din ce în ce mai problematice a cărei formă supremă ar fi neantizarea", la Samuel Beckett, experiențele-limită ale drogatului Michaux, "cruzimea" teatrului lui Artaud, dificilul "caz Céline",- mare scriitor semnalând, ca Poe ori Baudelaire, "o inadecvare totală la lumea care se face pentru noi, o dezadaptare funciară la viața ’modernă’, nostalgie a inocenței și iresponsabilității", dar "vinovat pentru că a crezut în personajul său până la a se
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
s-a scris că fac parte din rețelele de distribuire a drogurilor? Popularitatea poliției e cu atât mai uimitoare cu cât, iată, însuși șeful statului, cel mai .tolerant. fiu al națiunii, tuna și fulgeră împotriva gradaților. S-a făcut mult caz că destituirea câtorva capete ale poliției s-a produs sub presiunea lui Ion Iliescu. Nu știm ce fel de pârghii a acționat prezidentul și e greu de spus cu câți milimetri a depășit prerogativele funcției. Să ne bucurăm că în
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
abateri grave, și atunci simplă .eliberare din funcție. E prea blândă; ori vină nu-i prea mare, și atunci actul demiterii e excesiv, daca nu chiar abuziv. Dar a-l da afară pe-un .chestor. care n-a putut rezolva cazul .Liceul Monet. pentru a pune în locul lui pe-un fost .rotit. despre care presa scrie că ar fi unul din vinovații căderii Bancorex-ului indică dimensiunea grotesca a farsei desfășurate sub ochii noștri. Esență polițienească a statului român actual nu
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
modul empiric, luând nume de nume generalii și coloneii din poliție și armată. Conform ultimului grafic, publicat la sfârșitul anului 2000 de către guvernanți, salariul unui general este (sau ar trebui să fie) echivalentul unui salariu de profesor universitar. (Asta în cazul în care guvernul n-a operat în culise modificări ale grilei far-a se obosi să ne anunțe și pe noi.) Ei bine, cu toate sporurile posibile, un astfel de salariu nu prea trece de zece milioane. ȘI ATUNCI? Cum
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
primul și în primul rând, dobânzile cvasi-simbolice, într-o perioadă în care băncile românești aplicau tarife de până la 70-80 la suta. Aceasta e problema și doar ea vorbește apăsat despre esență polițienească a statului român. Atunci când o categorie suprapusa . în cazul nostru, polițiștii . profita porcește de ceea ce restului românilor li se respinge cu indignare, necesarul echilibru social a fost călcat în picioare cu cinism. Or, nedreptatea cruntade atunci se perpetuează și azi: în timp ce, să spunem, tinerii mei asistenți universitari continuă să
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
cuvînt aparțin desigur primei categorii; în cea de-a doua se plasează unele forme de neutralizare fonetică, în care diferența dintre două sunete nu mai e relevantă, iar notarea lor relativ convențională a putut chiar varia în timp: ca în cazul lui s și z înainte de o oclusivă (în sbor / zbor, smeu / zmeu, trăsnet / trăznet etc.). Tot convențional (ori în baza criteriilor etimologice sau morfologice), grupurile chi sau che, ghi sau ghe notează, în poziție pre-vocalică, aceeași consoană (ceea ce poate produce
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
să n-o fi înțeles" (România liberă = RL 1858, 1996, 2); "unele litere se află sub îmbinări iar altele sunt truncheate" (ulbsibiu.ro /ro /sibiu /proiecte); "în practică se folosesc serii de momente truncheate" (alpha.imag. pub. ro/release). Tot cazuri de neutralizare sînt confuziile dintre p și b cînd precedă o altă consoană; fenomen care explică unele erori de scriere - clar intolerabile, și care nu au fost niciodată justificate de un uz ortografic - precum obțiune, apține, apsent etc. Prima formă
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
licenta.home.ro); "exprimă, mai degrabă, o obțiune ideologică literară" (erasmus.ong.ro); "dupa cum mai spuneam, o asemenea obțiune va constitui subiectul unui articol mai elaborat, avînd ca temă bazele de date japoneze" (bcu.ubbcluj. ro /bibliorev). Un alt caz interesant e reprezentat de forma culuare: care apărea, acum cîțiva ani, scrisă cu majuscule, într-un titlu de pe prima pagină a unui cotidian important: "Culuare pentru privilegiați" (RL 2092, 1997). Nu era totuși un caz izolat; în Internet se mai
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
ubbcluj. ro /bibliorev). Un alt caz interesant e reprezentat de forma culuare: care apărea, acum cîțiva ani, scrisă cu majuscule, într-un titlu de pe prima pagină a unui cotidian important: "Culuare pentru privilegiați" (RL 2092, 1997). Nu era totuși un caz izolat; în Internet se mai pot găsi destule exemple similare: "marea varietate și bogăție a formelor de relief: munți, depresiuni intramontane, culuare întinse, dealuri molcome" (consiliu. suceava.ro.); "și uite așa, în ciuda șoselei proaste și a circulației pe numai două
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
muncă. (În legătură cu sinuciderea în masă a unei secte dintr-o insulă caldă... Guyana parcă...) Propoziția... nu mai știu cui aparține. Dar, cum am obiceiul bine înrădăcinat să pun ghilimele când citez un autor, deduc că vorbele ar putea să-mi aparțină. În asemenea cazuri, o stare dublă mă cuprinde... De uimire că așa ceva aș fi putut să scriu eu; precum și îndoiala (prefăcută?) că ar putea fi vorba de mine. O senzație asemănătoare am și când recitesc vreun text dintr-o carte mai veche de-
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
din naștere Y și despre care acesta nu știa încă, deși se afla permanent sub comanda lui, a dezavantajului... ca un fel de minus activ al persoanei sale... astfel încât nu se arătă prea aspru cu el... știind că în asemenea cazuri, de obicei oamenii se plâng, se vaetă în mod dezagreabil, torturându-ne... Pe zece februarie 1979, luna mea cea mai defavorabilă din an când s-a născut și maică-mea... ca și cum ar fi vorba de un fel de plată... de
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
facultate. - De aceea m-au și dat afară. Mai e ceva: noi nu am participat la manifestări "dușmănoase" organizate. Tonegaru, de exemplu a făcut parte din organizația "Mihai Eminescu" care a împărțit medicamente, îmbrăcăminte, hrană dintr-un ajutor belgian. În cazul lui, au avut niște probe materiale precise. - Dacă și a împărți medicamente însemna o "manifestare dușmănoasă"... Dar cu siguranță că în acei ani s-a născut duplicitatea de care am dat dovadă cei mai mulți, pentru a supraviețui. Pentru a putea debuta
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
peste tot, mâncând din spațiul rezervat textelor și fiind, la propriu, toxice: după o simplă răsfoire a prestigiosului săptămânal, trebuie negreșit să mă spăl pe mâini" (Dan Petrescu, Scrisoarea a II-a, în revista Timpul nr. 1/ ian. 2003.) În cazul lui Dan Petrescu, apare următoarea problemă: chiar și dacă n-ar citi România literară, tot ar trebui să se spele pe mâini. "poetul Petre Got își legitimează, la modul liric, observațiile privitoare la recunoașterea artistului ca instanță [...] Stilizate, meditațiile construite
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
politici și nu numai. Adept al dictonului Amicus Plato sed magis amica veritas, Liviu Ioan Stoiciu nu face nici un fel de concesie prietenilor săi politici sau literari. El denunță prostia, oportunismul, abandonurile morale și impostura ori de cîte ori este cazul cu un fel de nepăsare boemă pentru urmările sociale ale gestului său. Inclusiv (mai ales) dacă cei în cauză sînt oameni din imediata sa apropiere, promotori, pînă la un punct, ai acelorași idealuri. Moralist incurabil, continuator onomastic (devine obositoare permanenta
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
un argument desprins parcă din teoria identificărilor în lanț a lui Raymond Aron: "Știți cu toții că a avut loc, la sfîrșitul lunii noiembrie, un congres al PCR, nu al întregului popor român, ci al membrilor PCR! În cel mai bun caz, Nicolae Ceaușescu a fost reales secretar general în numele celor 4 milioane de membri PCR, nu în numele celor 22 de milioane de români! Dacă vă interesează, eu susțin că fac parte din majoritatea acestui popor român fără partid și consider că
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
care au fost demisionați din funcții înalte în ultimele două săptămîni. Personaj greu, care pînă la cutremurele stîrnite de președintele Iliescu părea de neclintit. Ziarista n-a putut să-l înregistreze pe demisionat. Și chiar dacă l-ar fi înregistrat, în cazul că furiosul mofluz ar fi dat-o în judecată că i-a publicat declarația la ziar, ea ar fi pierdut pentru că la tribunal înregistrările audio nu sînt considerate probe. N-ai martori, înfunzi pușcăria sau plătești, dacă ai cu ce
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
că nu aperi interesul public pentru care ești plătit. Din păcate, asemenea reacții golănești venite din partea înalților funcționari care își pierd scaunul nu sînt o noutate. Cei mai mulți înjură presa care și-a permis să-i "încondeieze". Și nu puține sînt cazurile în care acești "debarcați" dau în judecată ziariști și au cîștig de cauză la tribunal, pentru că li s-au adus daune morale. Tu, ca ziarist, îți răcești gura degeaba la judecătorie că acuzatorul tău și-a pierdut funcția nu din cauza
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
ori comedie pur și simplu) nu mi se pare cine știe ce importantă pentru telespectator. Mai degrabă tema îi reține atenția. Se adaugă și problema corectitudinii definițiilor. Atunci cînd definiția pretinde că ne semnalează tema filmului, greșelile sînt rare. Ca și în cazul filmelor S.F. sau horror, unde nu e posibil nici un echivoc. Definirea altor genuri e ceva mai dificilă, cum am văzut deja. Și, dacă mă gîndesc bine, e posibil și ca prezentatorii programelor (care sînt uneori scriitori: directorul editorial al programului
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
timp am urmărit felul în care se potrivesc indicațiile cu filmele și am remarcat un exces de semnale. AP și 12 ar putea fi un singur semnal: pentru puberi, nu încă, așadar, adolescenți, acordul părinților ar fi obligatoriu în toate cazurile. Nu cred că putem conta pe nuanțe care să distingă filmele pentru care e necesar acordul părinților de cele strict interzise. Ar fi să-i credem pe părinți mai serioși ca pedagogi decît sînt. Sau le interzicem pe toate sau
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
într-o politică în care primá dictatul, teroarea, subordonarea, în numele "naționalului în formă și socialismului în conținut". Însă mulți uită că și-au făcut ucenicia aici și, când au putut inspira suficientă încredere în regim, au exploatat prilejul producând surpriza. Cazul lui Petru Dumitriu e deja notoriu, ca să nu amintesc de imberbul (la vremea aceea) Petru Popescu. Dar șirul exemplelor poate fi ușor completat de cei informați. Diaspora, cu câteva excepții notabile (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Aron Cotruș, Virgil Nemoianu, Vintilă
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
vizează un fel de acte primordiale, apărute ex nihilo care l-ar face pe om asemenea unui Dumnezeu dispunătorul. Nu e aceasta ispita biblică a șarpelui, eritis sicut Dei?". Céline e și el un profet, mai propriu spus un "obsedat" (caz patologic!), care, medic fiind, a îndreptat datele observației concrete într-o direcție nebuloasă, în zona unor nori care slobozesc averse, a unor grohotișuri care se surpă zgomotos în avalanșe. "Neseriozitatea" sa (vaticinară!) ar trebui, tocmai ea, luată în serios: "Ideile
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
mult bune și foarte bune, decât rele. Ca să încep cu acestea din urmă, în topul meu personal, locul întâi e disputat de doi concurenți acerbi: Cezar Paul-Bădescu (care, după o cronică negativă la o carte făcută de el pe marginea "cazului" Eminescu, a scris despre mine că îmi fac publicitate pe mormântul lui Valeriu Cristea) și Răzvan Voncu (care, în urma observației mele că cronicile lui sunt suspect de acomodante cu autorii cărților, m-a împroșcat cu toate culorile paletei sale, gen
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
sunt suspect de acomodante cu autorii cărților, m-a împroșcat cu toate culorile paletei sale, gen "România Mare", făcându-mi în frunte și un zbenghi: aș fi o Iudă). Simptome de tinerețe impulsivă? Nu cred. Parcă e vorba, în aceste cazuri, de altceva... Dar aș fi nedrept să nu spun că am avut, de foarte multe ori, parte de reacții frumoase, unele emoționante. E important pentru un cronicar literar să aibă acest ecou al muncii sale. În fond, el operează în
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
divers, de nu chiar accidentat, al unei literaturi. Nu scrii numai despre capodopere, nu scrii numai despre rebuturi. Acestea sunt extremitățile. Critica e, într-un fel, acea oglindă stendhaliană plimbată de-a lungul unui drum - numai că drumul este, în cazul ei, unul al literaturii. În fine, ca să repet un truism, criticul intermediază între scriitor și cititor (în ambele sensuri, de la unul spre celălalt). Aș adăuga că el este, de multe ori, o punte solidă în chiar scrisul unui autor. În
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]