3,622 matches
-
comunist. Studiile le începe în comuna natală, continuându-le la Sinaia și în alte orașe din tara. Încă din vremea aceea, observând, aidoma lui Labiș, adevărata față a comunismului se revoltă, de atunci trăind cu respirația celor de la Interne în ceafă. A scăpat ca prin urechile acului de batalionul disciplinar în armată și de pușcărie în civilie. Dat afară din cenaclurile literare, dar puțind a talent , bețiv ca Esenin, plângând pentru orice rău din lume, a fost strâns de pe drumuri , în
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
unchiul Stancu la plug... -Dă-te, domnule Nardie, jos din căruță!- se adresă primarul celui ce mâna caii. Și se dădu jos din căruță o matahală de om cu o față pătrată de bandit, cu părul lăieț care-i atârna pe ceafă și cu niște haine largi care-i stau pe el de împrumut. Fără să mai zică nimic, deschiseră porțile cele mari și traseră căruța în curte. Privii la ei. Era o căruță mocănească cu coviltir. În câteva clipe umplu curtea
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
atât de surprinși de acțiunea rapidă a „cobrei”, încât au acționat cu întârziere. Cel mai robust dintre ei a ajuns primul și pe ultimii doi-trei pași a plonjat pur și simplu spre „cobra” apucându-l puternic cu o mână de ceafă și cu cealaltă peste bărbie și gură. L-a strâns atât de tare, când l-a ridicat în aer, încât inculpatul a eliberat roba judecătorului icnind de durere și balansându-și haotic picioarele. Aruncat la podea, a mai icnit încă
SUB IMPERIUL FRICII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355150_a_356479]
-
tipărită în Polonia la Uniev, este printre primele lucrări literare în care sunt abordate unele elemente democratice, într-o perioadă când “dreptatea umbla cu capul spart “ și dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile : “Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă ”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
anumite momente, mai ales în mișcarea membrelor. Purta aceeași îmbrăcăminte în care l a văzut seara. Nu avea o frizură anume. Începutul pronunțat de chelie era scos în evidență de părul negru lăsat să crească de voie, mai ales pe ceafa pe care o acoperea în întregime până sub gulerul hainei de piele. După ce a aruncat pe sub masă pungile din care a scos alimentele, le a privit atent, parcă inventariindu le, frecând și mâinile cu satisfacție. Simțind că este examinat, s
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
pahar. Nici nu terminase Iuliana să întindă fața de masă, că el s a ridicat încet, fără ca ea să l vadă, s a apropiat rapid, printr un salt, a luat o în brațe și a început să o sărute pe ceafă și să i muște umerii, în timp ce mâinile i frământau sânii cu putere. După câteva secunde, s a năpustit asupra ei cu o ploaie de pumni și înjurături. Iuliana a încercat să se opună, să scape din strânsoarea bestiei dezlănțuite. A
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
luat urma. Asta e! - N ai zis, bre, nimica pân acuma... Ce urmă mi au luat și cine? s a răstit bărbatul ce devenise, brusc, foarte atent și l privea printre gene pe celălalt cum își lasă încurcat șapca pe ceafă și se scarpină pe fruntea lată în căutarea cuvintelor pe care se temea să le rostească. - Eu am venit să verific și văd că așa este... Ai fost dat în urmărire, asta e, fiule! Cu mașina asta ai fost, că
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
de lemn a ușii ar fi trebuit să se interpună între „Siberia” de-afară și căldura năclăită-n fum de țigară din interior. Cel vizat se ridică brusc, ca și când abia atunci ar fi simțit vântul rece care-i sufla în ceafă și care-i lipise deja o cantitate însemnată de fulgi mărunți de nea, pe scurta de postav bleumarin. Se duse la ușă, prinse cu o mână de clanță, iar cu cealaltă, proptită-n tăblie, împinse până când reuși s-o închidă
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
și să apeleze la serviciile unor saloane de frumusețe pentru a arăta mai tânăr și a putea avea trecere la femei. ... “Porcu'” privi pendula de pe perete. Era o piesă veche, de muzeu, care funcționa bine. O durere oribilă îi săgetă ceafa; sprijinindu- se de ușa șifonierului, se uită în jur. Observă seiful: ușa larg deschisă lăsa să se vadă pereții metalici. Seiful era absolut gol. Ochii i se umplură de lacrimi. - Nu se poate... Nu se poate..., bâigui, izbucnind într-un
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
ION GHEORGHE,ADRIAN PĂUNESCU,MARIN SORESCU ȘI NICHITA STĂNESCU! Însă vreun cuvânt mai cusurgiu s-ar putea să mă ia de guler: -Domol,domol,tovarășu`! Ce înțelegi matale prin ...poet? " Poetul este ochiul însuși,ancestral, Cețosul,răcitul,animalicul Ochi din ceafă,al națiunii: Ce vede el nu-i o părere El prevede-adică zărește Cu mii de ani mai înainte Și plânge viitorul Dinspre trecut. Poetul național-ochiul Atavic al poporului" Răspunde sublim Ion Gheorghe.... Dar a cui "proprietate" or fi poeții? "Poeții
DEŞERTUL DE CATIFEA (46-47) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346157_a_347486]
-
- Mai întâi am simțit un curent pe la ceafă, eu n-am știut ce e, mi se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut ceasuri întregi, cu coatele sub ceafă”. În volumul colectiv de versuri „Sîrmă ghimpată”, Geo Dumitrescu include poezia „Întoarcerea fiului rătăcit” de Marin Preda, dar manuscrisul volumului nu obține viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
foarte aglomerată și nu-mi pot permite să ajung cu cearcănele în gură. - Pentru că mai nou în sala de dezbateri se fac ședințe foto? Ea se ridică, cu părere de rău, dar nu lasă să se vadă. O prinse de ceafă și o sărută lung și pasionat. Știa că trebuia să se oprească, dar niciun membru n-o asculta. Probabil că suferea de vreo boală neurologică sau ceva, pentru că, creierul dădea comenzi de plecare, dar picioarele nu o ascultau, iar limba
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368799_a_370128]
-
ultima întrebare un deținut titrat îi răspunde: - Domnu’ gardian, eu sunt în închisoare unde mă supun unui regulament. Mie nu-mi este permis să am inițiativă, numai cadrele de conducere ale închisorii au dreptul la inițiativă. Gardianul scărpinându-se în ceafa groasă, turtită de cozorocul șepcii așezat deștept pe-o parte, îi mai pune o întrebare ajutătoare: - Mă, tu ce ești? adică ce meserie ai? - Sunt profesor universitar la Facultatea de litere. - Da prost te-o mai lăsat Dumnezeu!... Cum îl
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
să pregătim grătarul montat pe balcon. Aveam destulă carne de gătit și o sticlă cu țuică din prune, originară din Germania, de gustat. Cărbunii s-au încins destul de repede, fiind curent pe balcon, iar cotletele turcești de miel, aripioarele și ceafa de purcel și cârnații flamanzi, precum și micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând pe balcon, în curent, fiind expuși direct aerului primăvăratic de afară, am constatat imediat că în partea flamandă era ceva mai răcoare decât în cea
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
calea zăvoiului de pe lângă apă la scăldat și la duelat cu săbiile făcute din nuiele și cu coifurile făcute de copii din tablă, coifuri la care mă uitam cu jind având două bucăți de tablă care acopereau urechile, o prelungire pe ceafa și care sclipeau de mândrețea tablei din care au fost făcute iar mie nu vroiau să-mi dea unul din nu știu ce vari motive necăjindu-mă. Câte unul mai mare din ceață începea să mă bată sau să mă batjocorească, alungându
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370979_a_372308]
-
calea zăvoiului de pe lângă apă la scăldat si la duelat cu săbile făcute din nuiele și cu coifurile făcute de copii din tablă, coifuri la care mă uitam cu jind, având două bucăți de tablă care acopereau urechile, o prelungire pe ceafă și care sclipeau de mândrețea tablei din care erau iar mie nu vroiau să-mi dea unul din nu stiu ce vari motive necăjindu-mă. Câte unul mai mare din ceată începea să mă bată sau să mă batjocorească, alungându-mă dar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
Mereu găsește femeia de serviciu sticle goale în urma voastră. Mai ales când lucrați în tura de noapte. Votcă și tescovină. VOCEA MUNCITORULUI: Vedea-l-aș și pe dom’ director al tău cu sacu-n spate. Așa, să-i curgă ipsosul după ceafă și în gură. MUNCITORUL: Asta a fost până acum. De acum înainte n -o să mai găsiți. SECRETARA: Eh, nu mai spune. MUNCITORUL: Pe o sacoșă de sticle goale luăm o tărie. Nu e păcat să le aruncăm? SECRETARA: Și
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
Din vagon până la cărucior pe rampă. SECRETARA: Oh, ce mult! VOCEA MUNCITORULUI: De-asta am spus eu așa. VOCEA SECRETAREI: Cum? MUNCITORUL: Vedea-l-aș și pe dom’ director al tău cu sacu-n spate. Așa să-i curgă ipsosul după ceafă și în gură. SECRETARA: Pe grăsanul?... Fugi de aici că ăsta nu e bun de nimic. MUNCITORUL: De unde știi că nu e bun de nimic? SECRETARA: Treaba mea de unde știu. MUNCITORUL: Bine, atunci se poate? SECRETARA: Ce să se poată
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
lupului, pe lângă urechea neamțului, ușor deasupra armăsarului din dreapta. Parcă știa ce face! Închise ochii și, cu mâna tremurândă...apăsă pe trăgaci... În acea fracțiune de secundă nimeni nu mai știa ce face. Nici măcar lupul, care făcuse deja saltul fatal în ceafa lui Tudorel și-l trântise în zăpadă. La pocnetul puștii, armăsarii au sărit în picioare, făcând un salt brusc spre stânga. În smucitură au răsturnat sania cu cei patru speriați. Noroc că au fost azvârliți în puful zăpezii. S-a
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
spuma din albia în care spăla rufe ori de aluat și făină din covata în care frământa aluatul pentru pâine sau cozonaci. Este adevărat că s-a întâmplat câteodată să-i simt palmele pline de săpun sau de aluat pe ceafă. Mă durea sau nu, eu începeam să plâng mai tare, să o impresionez și să-mi ascund neputința de a rezolva „problema” fără ajutorul său. Eram ambițios, se pare, dar și încăpățânat sau prea orgolios. Tata, dacă se întâmpla să
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea. Scapă-mă de aici, că mult bine ți-oi face și eu. Se scărpină-n ceafă Mărțișor și zise: - N-ai vrea să-ți smulg barba și mustățile? Te scap mai repede de belea! - Văleu, nici nu mă gândesc! Vrei să râdă celelalte vânturi de mine? Fără barbă și mustăți, fără cămeșoi și părul vâlvoi, sunt
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea. Scapă-mă de aici, că mult bine ți-oi face și eu. Se scărpină-n ceafă Mărțișor și zise: - N-ai vrea să-ți smulg barba și mustățile? Te scap mai repede de belea! - Văleu, nici nu mă gândesc! Vrei să râdă celelalte vânturi de mine? Fără barbă și mustăți, fără cămeșoi și părul vâlvoi, sunt
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
consumatori - marea masă a trăitorilor ce nu vor să știe de obligații, ci numai de drepturi), în timp ce cetățenii corecți, vasăzică, suportă cu stoicism cel mai diversificat și împovărător sistem de taxe și impozite din această parte a lumii; subanalfabeți cu cefe de tauri, convinși că banii, indiferent de culoarea lor, rezolvă orice (firește, în acest „orice” nefiind loc pentru esențialele flecuștețe de felul omeniei, onoarei, dragostei curate sau respectului) și atâția tineri dispuși să facă orice pentru a putea deveni cineva
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
iar se pornește pe râs. Se întoarce spre oameni. Arată cu un deget spre Ilarion și râde ca un apucat. Oamenii stau încremeniți [...] Nu râd, nu clipesc... Al lui Jurca, mărunțel și negricios, cu mustăți răsucite, își împinge pălăria pe ceafă și mormăie ceva, mânios. - Na, una ca asta n-a mai pățit cioroiul de când l-a făcut mă-sa ! râde Gavrea, mulțumit. [...] Al lui Jurca sare dintre oameni și îl prinde pe Gavrea de piept: - De ce-ți bați joc
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]