2,949 matches
-
unui colocviu personal, unic, cu Dumnezeu, prin intermediul slujitorului consacrat”. Prin urmare, confesorul „nu poate să tacă”, pentru că nu are voie să țină doar pentru sine vestea cea bună a iertării și a mântuirii pe care Cristos o oferă omului. Atâta timp cât celebrarea reconcilierii sacramentale are menirea de a împăca penitentul cu Dumnezeu, confesorul trebuie să își aducă contribuția sa cu această intenție, „profitând” de dialogul sacramental, creând posibilitatea oferirii unor sfaturi sau a unei „instrucții” sacramentale.Dialogul dintre confesor și penitent este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rostirea simplă a dezlegării de păcate (care este cea mai importantă). El lasă să se vadă că are nevoie adesea și de un dialog, adică de primirea unui eventual ajutor spiritual, pe care confesorul i l-ar putea oferi în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale. Dacă dialogul este orientat spre transformarea interioară a penitentului, atunci se deschide și posibilitatea ca penitentul să primească o educație morală și chiar o educație la credință, fapt pentru care procesul dialogic îmbracă un caracter pedagogic sau educativ
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comportament care s-a dezvoltat între creștinul păcătos și Biserică”. Pentru a menține această atitudine, atât confesorul, cât și penitentul vor trebui să fie conștienți de rolul pe care fiecare și-l asumă și cu care fiecare se implică în celebrarea acestui sacrament. 2.3 Rolul și calitățile confesorului în cadrul dialogului Rolul confesorului decurge din datoria sa. El este un om pus să împartă iertarea lui Dumnezeu, în numele lui Dumnezeu. Deși există o criză și o confuzie cu privire la definirea concretă a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
punctualitate, confidențialitate, finețe în tratare și în cuvinte, disponibilitate la colocviu, deschiderea minții și a inimii și toate celelalte calități și virtuți necesare pentru împlinirea acestui oficiu foarte delicat”. Rolul confesorului nu poate fi împlinit în mod corespunzător dacă, înaintea celebrării, nu se deschide și se pune sub ascultarea Duhului Sfânt, pe care îl invocă, pentru ca să acționeze apoi cu lumina Sa pe tot parcursul celebrării reconcilierii sacramentale. După terminarea celebrării, fidelitatea față de rolul de confesor este manifestată de aceeași dorință de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împlinirea acestui oficiu foarte delicat”. Rolul confesorului nu poate fi împlinit în mod corespunzător dacă, înaintea celebrării, nu se deschide și se pune sub ascultarea Duhului Sfânt, pe care îl invocă, pentru ca să acționeze apoi cu lumina Sa pe tot parcursul celebrării reconcilierii sacramentale. După terminarea celebrării, fidelitatea față de rolul de confesor este manifestată de aceeași dorință de rugăciune, pe care simte să o facă în semn de recunoștință pentru tot ceea ce Dumnezeu a făcut prin el, ca instrument și martor al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Rolul confesorului nu poate fi împlinit în mod corespunzător dacă, înaintea celebrării, nu se deschide și se pune sub ascultarea Duhului Sfânt, pe care îl invocă, pentru ca să acționeze apoi cu lumina Sa pe tot parcursul celebrării reconcilierii sacramentale. După terminarea celebrării, fidelitatea față de rolul de confesor este manifestată de aceeași dorință de rugăciune, pe care simte să o facă în semn de recunoștință pentru tot ceea ce Dumnezeu a făcut prin el, ca instrument și martor al harului sacramental. Confesorul trebuie să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
două elemente de referință: cuvântul lui Dumnezeu și răspunsul omului. De fapt, întregul proces dialogic dintre Dumnezeu și om este orientat de aceste două dimensiuni. Pe același model se formează și structura fundamentală a dinamicii vieții creștine, iar forma de celebrare a sacramentului propusă de Ritualul Penitenței urmărește aceeași logică și aceeași dinamică. Fiind fidel acestui model, sacramentul reconcilierii realizează, într-un moment precis, o analiză a raportului realizat între inițiativa lui Dumnezeu, sintetizată de cuvântul său, și răspunsul omului, reprezentat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualul Penitenței urmărește aceeași logică și aceeași dinamică. Fiind fidel acestui model, sacramentul reconcilierii realizează, într-un moment precis, o analiză a raportului realizat între inițiativa lui Dumnezeu, sintetizată de cuvântul său, și răspunsul omului, reprezentat de viața sa. În celebrarea sacramentului, confesorul întâlnește diferiți penitenți, care au nevoie nu doar de iertarea de păcate, ci și de un anume ajutor care să îi conducă spre sfințenie. Unii pot avea nevoie de „o lumină”, pentru a-și clarifica anumite probleme de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în măsura în care acestea sunt necesare clarificării și ameliorării vieții de credință a penitentului respectiv. 2.6.1 Compoziția dialogului Compoziția dialogului se organizează parcurgând o structură clară, care se desfășoară în coerență cu forma propusă de Ritualul Penitenței, urmărind etapele de celebrare a sacramentului. Dialogul se va desfășura progresiv, plecând de la cererea de iertare din partea penitentului și ajungând la dezlegarea de păcate pe care acesta o primește din partea confesorului, astfel: 1) Cerere de iertare. Modalitatea de a cere iertare poate fi diferită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în aceeași manieră viața; el trebuie să efectueze o schimbare prin care să renunțe la rău. În tot acest proces, confesorul îl va ajuta pe penitent prin toate mijloacele oneste de care dispune, folosind pentru aceasta un anumit vocabular, adecvat celebrării sacramentale. 2.6.2 Vocabularul dialogului Fidel structurii pe care o propune Ritualul Penitenței, în cadrul dialogului său cu penitentul, confesorul este invitat să folosească un limbaj al milostivirii, pe care însuși Dumnezeu îl folosește în Revelația sa și pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întări”, „a se purifica”, „a spăla”, etc. Deși inspirat din cuvântul Domnului și indicând și acțiunea Sa în viața creștinului care se reconciliază, vocabularul penitențial are și un profund caracter uman. Acest lucru nu este greșit, ci în concordanță cu celebrarea sacramentului, pentru că însăși milostivirea divină se exprimă adaptându-se la nivelul de înțelegere al omului, chiar dacă anumite nuanțe semantice ale acelorași cuvinte se regăsesc și în alte sfere ale vieții sociale (juridică, politică, medicală, etc.). Folosirea acestui tip de vocabular
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și intențiile penitentului în raport cu cuvântul lui Dumnezeu. Este necesar însă ca, prin acest dialog, să nu se divagheze, prin modalitate și tematică, spre zone în care se poate greși. 2.7 Pericole ale unui dialog greșit Există riscul ca în celebrarea sacramentului reconcilierii, între penitent și confesor să se deruleze un dialog incorect, pentru că atât confesorul, cât și penitentul se pot folosi în mod greșit de el. Uneori, acest lucru se întâmplă conștient, alteori, inconștient; uneori, este intenționat, alteori, din ignoranță
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și penitentul se pot folosi în mod greșit de el. Uneori, acest lucru se întâmplă conștient, alteori, inconștient; uneori, este intenționat, alteori, din ignoranță. Depinde de context și de atenția celor doi în a respecta structura și regulile cerute de celebrarea sacramentului. Și chiar dacă se urmăresc regulile unei relaționări eficace și ale unui dialog sincer, rămâne prezent și riscul căderii în anumite „capcane”. Atât penitentul, cât și confesorul, pot manifesta atitudini necorespunzătoare celebrării: afișarea din partea unuia a unui comportament pasiv sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în a respecta structura și regulile cerute de celebrarea sacramentului. Și chiar dacă se urmăresc regulile unei relaționări eficace și ale unui dialog sincer, rămâne prezent și riscul căderii în anumite „capcane”. Atât penitentul, cât și confesorul, pot manifesta atitudini necorespunzătoare celebrării: afișarea din partea unuia a unui comportament pasiv sau dependent afectiv față de celălalt, încercarea unuia de a-l domina pe celălalt, abordarea cu superficialitate a momentului, sau etalarea de atitudini ambigue. Este posibil ca, datorită schimbărilor de mentalitate ce au avut
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod greșit raportul dintre preot și laic în general. Acest lucru duce uneori și spre construirea eronată a raportului dintre confesor și penitent. Ideea unei relații penitent-confesor cu aspect mai mult prietenesc poate fi riscantă și poate deveni nepotrivită cu celebrarea sacramentului. Se poate întâmpla ca, în loc de dialog, între confesor și penitent să se desfășoare doar o simplă conversație sau o discuție generică, cu o anumită încărcătură și împărtășire afectivă, ignorându-se oferirea unui ajutor spiritual, specific sacramentului. Un alt pericol
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lumina Duhului Sfânt, cel care mișcă inimile și inspiră gândurile, atât ale penitentului cât și ale confesorului, dar care respectă libertatea amândurora. Un lucru particular, care poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se confirmă în mod nonverbal că el se află în fața unui slujitor al Bisericii, lucru ce îi inspiră o încredere mai mare în a-și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae), document în care Magisteriul Bisericii prezenta structura pe care confesorul și penitentul trebuie s-o respecte în celebrarea sacramentului reconcilierii. În esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în modul cel mai bun, urmând itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră convingerea că merită să se deschidă și să primească iertarea sa. Dialogul este continuat apoi de către penitent. El nu are de spus în mod necesar o formulă fixă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înaintea confesorului, ci o va formula ajutat de propria conștiință într-un raport sincer cu cuvântul lui Dumnezeu. În vederea unei cercetări corecte a cugetului, este util ca penitentul să acorde timp suficient rugăciunii, reflecției și meditației Sfintei Scripturi, chiar înainte de celebrarea sacramentală, pentru ca, astfel, să își privească viața în mod constant în raport cu mesajul predicat de Cristos. 3.1.3 Mărturisirea păcatelor și acceptarea pocăinței După parcurgerea ritului introductiv și după citirea cuvântului lui Dumnezeu, penitentul se întoarce cu privirea către sine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu este doar internă, ci în mod necesar externă, pentru a putea fi percepută de confesor. La rândul său, el va interveni în funcție de mărturisirea și de dispoziția penitentului, de exigențele acestuia și de cerințele impuse de Ritual. Acest moment al celebrării este amplu și se structurează în mai multe părți: a. Mărturisirea penitentului Mărturisirea penitentului începe cu însuși cuvântul „mărturisesc”, adresat atât lui Dumnezeu cât și confesorului. Penitentul are și libertatea de a renunța la acest cuvânt, dacă în locul în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din cuvinte luate din Sfânta Scriptură”. Același Ritual propune orientativ mai multe modele de rugăciune, în număr de zece, dintre care penitentul poate alege sau din care se poate inspira pentru a-și formula, prin cuvintele proprii, rugăciunea. Urmărind structura celebrării, dialogul este continuat de confesor prin oferirea dezlegării de păcate și prin anunțarea iertării penitentului, din partea lui Dumnezeu. Deși este rezultatul patimii și învierii lui Isus Cristos, dezlegarea este partea pe care însuși Cristos a lăsat-o preotului confesor spre
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Confesorul are datoria de a da dezlegarea doar celui care este dispus și corespunde darului lui Dumnezeu și, în același timp, are datoria de a refuza această dezlegare celui care alege în mod conștient să nu împlinească condițiile cerute de celebrarea acestui sacrament. Condiția fundamentală a dezlegării este ca penitentul să simtă căință pentru propriile păcate, să aibă dorința de a-și mărturisi aceste păcate și să manifeste o propunere adevărată de a nu mai păcătui. Nu mereu este ușor pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]