1,983 matches
-
Reason and emotion in psychotherapy. Secaucus, NJ: Citadel. Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (re. ed.). Secaucus, NJ: Birscj Lane. Gavița, O. (2006). Can we read others’ minds? Rational beliefs, positive illusions and mental health. Lucrare prezentată în cadrul centenarului psihologiei la Universitatea din București, 26-29 octombrie, 2006, în cadrul secțiunii de psihologie clinică și psihoterapie. Gilbert, P. și Allan, S. (1998). The role of defeat and entrapment (arrested flight) in depression: an exploration of an evolutionary view. Psychological Medicine, 28
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
două ore, în vremea căria n-a rostit un singur cuvânt. După aceea, oftând greu, și-au esprimat părerea sa de rău asupra sorții acelui suveran rău sfătuit. [23 mai 1876] ITALIA ["ORAȘUL MILAN SERBEAZĂ... "] Orașul Milan serbează al șaptelea centenar al victoriei de la Legnano (din 29 mai 1176), repurtate prin liga lombardă. Această ligă au uitat în fața străinilor urele și rivalitățile, a unit într-un singur mănunchi puterile italienești. Victoria de la Legnano au însemnat respingerea peste Alpi a germanilor, bătuți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
despart pe unul de celălalt. Îl vedeam un împătimit al cărții, tainic și plin de bizareriile coabitării livrești. Aveam să‐l revăd tot la Bârlad, peste aproape trei decenii, în t oamna anului 1972, la șezătoarea literară prilejuită de împlinirea centenarului 101 nașterii lui G. Tutoveanu, când, spre stupoarea celor ce ‐l știau poet, a fost anunțat ca fiind de profesie... pensionar. Probabil așa dorise el. Modestia îi reușise o performanță tristă a sarcasmului. Într‐ adevăr, nu izbutise să‐și adune
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârladul”, “Ioan Dimitriu - Bârlad”, “Domnitorul Alexandru Ioan Cuza - fiu al Bârladului sub semnul lui Cronos”, “Liceul Bârlădean”, “Amintiri de la „Academia Bârlădeană”, “George Nedelea”, “Emil Botta tragicul iluminat”, “Vasile Pogor - fiul”, “Debutul publicistic al lui Al. Vlaguță”, “Biblioteca Stroe Belloescu la centenar 1906-2006”, cu semnături numeroase: acad. Iuliu Nițulescu, prof.univ. Gheorghe Hasan, Dumitru Nedelea, Zâna Tămășanu, Mircea Coloșenco, Stela Covaci, Doina Teodoru - Gavriliu, Olga Rusu, Gheorghe Clapa, Rodica Stamatopol, Vasile Turculescu, Diana Stoica, Alexandru Mânăstireanu, Elena Popoiu, Camelia Stoica, Ioan Baban, Mihaela
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Secară, Otto Gwsasdomoschi. Coperta și ilustrația aparținea dlor Gheorghe Alupoaiei și Constantin Chițimuș * Coordonate bârlădene. G.G. Ursu într‐ o scrisoare adresată din București la 6 februarie 1974 lui Grigore S ălceanu, cu care se cunoscuse „personal și se înfrățise la centenarul poetului drag amândurora - George Tutoveanu, acolo la Bârlad” precizează că ”într‐un interviu dat ziarului „Vremea nouă” din Vaslui (1970), precum și într‐un articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cultural - artistică a viitoarelor cadre didactice, contribuind la lărgirea ariei de cunoștințe și deprinderi în specialitate. Profesorul Cucoș Ștefan, directorul liceului, în cuvântul „La început de drum” spune că: „un important țel al revistei este acela de a pregăti sărbătorirea centenarul ui școlii - care a luat ființă la 29 noiembrie 1870 și de care ne desparte puțin timp...” Despre Centenarul 1870‐1970 semna un articol documentat prof. Mihai D. Mâță. Primul număr a publicat articole pe teme didactice, ale științei și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
directorul liceului, în cuvântul „La început de drum” spune că: „un important țel al revistei este acela de a pregăti sărbătorirea centenarul ui școlii - care a luat ființă la 29 noiembrie 1870 și de care ne desparte puțin timp...” Despre Centenarul 1870‐1970 semna un articol documentat prof. Mihai D. Mâță. Primul număr a publicat articole pe teme didactice, ale științei și culturii, dezvăluirea pasiunilor un ora, creații proprii, materiale de ... almanah: din tainele aritmeticii, jocuri de șah, probleme recreative, curiozități
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
științei și culturii, dezvăluirea pasiunilor un ora, creații proprii, materiale de ... almanah: din tainele aritmeticii, jocuri de șah, probleme recreative, curiozități din lumea peșt ilor, matematică distractivă etc. Numerele 2 și 3, apărute în septembrie 1970, au fost dedicate festivității Centenarului, cu un comitet de redacție împrospătat, o tematică îmbogățită, în avantaju l creației proprii - proză, poezie, grafică și fotografii de succes. (profesori îndrumători ai colectivului de redacție devenind Gh. Gohoreanu și V. Popa). 328 „Practica pedagogică a elevilor - preocupare fundamentală
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Luca; „Câteva cuvinte despre Holeră” de dr. N. G. Cădere; Dări de sea mă și înștiințări; un tabel pe două pagini cu membrii Ligei Cultur ale din Bârlad care și‐au achitat cotizația. Buletinul din aprilie - iunie 1912 este dedicat centenarului Răpirii Basarabiei - cu proză și versuri, din care am reținut „Cum ni s‐ a răpit Basarabia” de C. C. Stamboliu, profesor , dar și îndemnul „Sus Inimile” de G. Alecsandrescu, profesor. Numărul următor, pe iulie - decembrie (3‐ 4) este destinat amintirii lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr. Revista Școala Bârlădeană apare în 1972 și avea un caracter pedagogic, vizând cultivarea limbii și literaturii române, aspecte ale interdisciplinarității, semnalarea și tratarea unor evenimente istorice și culturale, probleme școlare - îndeosebi. Spații importante au fost puse la dispoziția comemorării centenarului Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu. La revista Școala Bârlădeană au colaborat acad. G. Ivănescu, acad. C. Ciopraga, acad. Gh. Platon, prof. univ. I. Agrigoroaie, prof. univ. dr. C. Parfene. Au semnat lucrări: Gruia Novac, Constantin Clisu, Cezar Stegaru, Mihai Vicol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Strihan, Zaharia Stanciu V.V. Stanciu, Vintilă Rusu Sirianu, Gh.Tașcă, G. Tutoveanu, G. Talaz, G. Vădescu-Răcoasa, Gr. Vrajă, Romulus P. Voinescu, N.N. Vasiliu, C.Zancu. 435 * Varia Matematica Varia Matematica a fost revista editată de Liceul Codreanu cu ocazia aniversării Centenarului „Gazeta Matematică” în mai 1995. În ea s‐au scris articole privind istoricul „Gazeta Matematică”, locul liceului Gh. Roșca Codreanu în istoria matematicii române, popularizarea lui Ion Barbu - Dan Barbilian, poet și matematician. În colectivul de redacție au făcut parte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la sesiune de oameni de știință și cadrele didactice; sesiunea de comunicări științifice pe grupe de preocupări, creații originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în actualitate, tabele cu cadrele didactice și absolvenții școlii, fotografii în diferite ocazii și portrete ale u nor personalități. * Valori spirituale tutovene Valori spirituale tutovene, text lămuritor în Evenimentul pag. 56. * Za lmo xis Za lmo xis
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
puterile locale, studioul TV s-a născut prin insistența unui om și existența unei singure camere video (M7) ca o idee mai mult decât trăsnită atunci, dar cu o zbatere rapidă, eficientă și ... năucitoare. Pe 29 noiembrie 1990, ideea (după centenarul L.M.K., unde autorul monografiei era cadru didactic titular), pe 5 decembrie, adunarea de constituire (ar fi ca o Organizație Non Guvernamentală) căci după moda veche, grupul # poporul muncitor care putea face, pe 18 decembrie s-au adunat "sculele" minime, pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
secol ? * 5 decembrie 1990, un grup de inițiativă (12 persoane) se întrunește la inițiativa lui Dumitru V. Marin pentru a înființa un studiou de televiziune (după o idee ivită când se multiplica o "casetă pentru... posteritate", adică pentru participarea la centenarul Liceului "Mihail Kogălniceanu", pe 29 noiembrie). Nici măcar jumătate din cei prezenți nu credeau posibilă această "intreprindere", rămânând ca profesorul Dumitru V. Marin și Daniel Cernat Marin ... să alerge ! în condițiile marii dezbinări umane de după Revoluție, am reușit un colectiv creator
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tehnice inerente - a fost diversă, interesantă și atractivă. Telespectatorii, cei care au reușit să afle din timp ora matinală a transmisiei, au putut urmări, între altele festivitatea depunerii de coroane la monumentul erorilor Revoluției din cimitirul "Eternitatea" Vaslui, secvențe de la centenarul Liceului "Mihail Kogălniceanu", de la mitingul aviatic din 30 septembrie a.c., rubrica " Alcoolul la volan", obiceiuri de iarnă, desene animate, videoclipuri muzicale, câteva minute cu formația bârlădeană "Phonos" și solistul Constantin Nițuc ș.a. Dan Marin și Carmen Matieș au asigurat liantul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de televiziune Vaslui, dascăl cunoscut și în ipostază de condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kogălniceanu", precum și scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reacții (de toate felurile, de la președinții României la texte diverse, publicate în presa locală), cu gândul, explicit, de a lumina temeinic, un timp, o instituție nouă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vaca, adică o operație cu totul inutilă, păguboasă, absurdă ! Cum ar trebui să se facă educația: cu graiul sau cu vătraiul ? Puț inele cărți care mai apar rămân necitite, mânuitorii de idei și metafore, izolați și neînțeleși. Am participat la centenarul Bibliotecii "Stroe Belloescu" din Bârlad, cu vreo câțiva localnici și, mai mulți, invitați de la Iași. Un dialog al surzilor pe de o parte între cei prezenți (fiecare cu monologul său) pe de altă parte cei de acolo fără dialog cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de partid, consilier local și județean, Liceul Podu Turcului, Facultatea de filologie Iași, Limbi străine, București, Doctor în FILOLOGIE, doctorat cu M. Pop, Univ. din București (1998), colaborator la numeroase publicații; 411 opere: Tudor Pamfile, Basme, 1976, Liceul M. Kogălniceanu, centenar, monografie, Vaslui, 1990, Tudor Pamfile și revista ION CREANG|,Vaslui, 1998, Ed. Cutia Pandorei, Zăpada pe flori de cireș, roman, Vaslui,1999, 274 p., TV.V. - 15... explozia..., 2006, carte și document monografic, Ed. Tiparul, Bârlad, 560 pag. etc. Debut ca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comunicare și mai puțin pe acțiuni manageriale. Dar progresul tehnologic este o consecință a progresului tehnic general. Astfel, Într-o prelegere ținută de Herbert Marcuse În cadrul unui ciclu de conferințe organizat de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Mona și Jacques Ozouf, Antoine Prost ș.a.m.d. Cercetările lor evidențiază filonul originar al studiilor de memorie istorică, axat pe analiza ceremoniilor de comemorare, autorii investigând cu acribie calendarul și panteonul republican, monumentele publice, centenarele unor personaje de marcă, precum Voltaire și Rousseau. Treptat, volumele patronate de Nora au conturat o viziune tot mai cuprinzătoare asupra memoriilor colective, pornind de la acele "locuri" (suporturi) care le definesc și le prezervă. Cronicile medievale, peisajele, frontierele, steagurile naționale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
propusă de autorități 14 . Nu numai acest ultim aspect a rămas deficitar, ci și acela al beneficiilor celebrării, mereu disputate, între grupările politice aflate la putere și cele rămase în opoziție 15. Datarea, localizarea și explicarea unui simbol național aproape centenar nu sunt, așa cum se crede, de la sine înțelese. Studiind cele petrecute în 1918, ne întrebăm dacă, într-adevăr, "visul de veacuri" al românilor s-ar fi putut încheia atât de fericit, într-o singură zi și într-un singur loc
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
reprezentațiile susținute de elevi. Înlăturarea monarhiei și excesele primului deceniu comunist păreau că vor anula complet vechile practici școlare. Dar treptat s-a revenit, și în această privință, la o oarecare normalitate. Semnalul a fost dat de aniversarea oficială a centenarului unirii, în 1959207. În anii următori, nu a mai fost niciodată o campanie de o asemenea anvergură, dar perseverența a avut un impact mai durabil decât supradimensionarea. Pe nesimțite, serbarea dedicată zilei de 24 ianuarie a intrat chiar și în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
voluntariatul în obligație de serviciu arată și o anume reținere a personalului didactic, excedat probabil de atâtea cerințe extrașcolare, care compromiteau, prin chiar cantitatea lor, autenticitatea participării la un eveniment memorabil. 207 "Conform hotărârii C.C. al P.M.R. relative la sărbătorirea Centenarului "Unirii Principatelor Române"", de la sfârșitul anului 1958, s-au format comitete de organizare a programelor omagiale în toată țara. Autoritățile locale au cerut "responsabililor cu munca educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fi o femeie care este bărbat. "Fiind Hadrian" i-ar fi putut servi drept epitaf. Cu toate acestea, recent, lucrurile au început să ia o altă întorsătură. Noi o surprindem pe Yourcenar pe măsură ce își intră în drepturi exact după împlinirea centenarului: 1903-2003. Repetata șicană a cercurilor academice, cum că Yourcenar nu putea inova forma literară, este numai o parte din întregul tablou; nu a fost nici avangardistă nici suprarealistă, nici cubistă sau dadaistă, dar formele ei literare datorează ceva artelor vizuale
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
iveală. Făcea la fel acum. Pe măsură ce devenea din ce în ce mai conștientă că orice călătorie era exclusă, s-a întors încă o dată spre vechile scrieri care trebuiau finalizate sau revizuite și desigur la vasta ei corespondență. Acum, în anii când ne apropiem de centenarul nașterii, o considerăm pe Yourcenar înainte de toate o romancieră istorică. De obicei nu este considerată drept o personalitate majoră în istoria genului epistolar, în modul în care sunt modelele ei Gide și Mann. Totuși Yourcenar fotografiată în fața casei Petite Plaisance
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]