249,666 matches
-
moștenește nestricăciunea (I Cor. 15, 50). Plăcerea privită ca scop în sine devine pentru pătimaș un absolut care-L exclude pe Dumnezeu și-I ia locul. Prin desfrânare, omul își face din voluptate un idol129. Atunci omul nu mai vede centrul ființei sale în chipul lui Dumnezeu pe care-l poartă în sine, ci în funcțiile sexuale. Într-un anume fel, el se reduce la acestea, tot așa cum cel care este stăpânit de patima lăcomiei se reduce la funcțiile sale gustative
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Anna Karenina în secolul XXI. Cine se mai poate lăsa absorbit complet de iubire în această eră pentru care definitorie e lipsa de timp și în care să cunoști un partener prin simpla socializare e o particularitate a periferiei, în centru prosperând agențiile matrimoniale, chat-urile online, ș.a.m.d. De altfel, cel mai de succes film de dragoste din ultima vreme, Amélie, pe exact asta mizează: îți oferă o fantezie care e imposibil de trăit, un basm spectaculos și tocmai
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
ce alte cărți ați scris. Și am înțeles că notorietatea dumneavoastră literară în Suedia (dar și în Germania) este datorată mai cu seamă unui ciclu de romane medievale dedicate Cruciadelor și unei serii de romane polițiste care îl au în centrul lor pe agentul Coq Rouge. Ca cititor al Răului, v-am regăsit astfel - o mărturisesc deschis - într-un punct neașteptat, care nu era anunțat nicicum de logica literară a unui roman grav, ancorat în cea mai acută realitate. Cum explicați
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
pumnii goi. Au existat persoane din Europa de Est care au făcut așa și, până la urmă, au învins, și asta chiar în România. În România, Erik fie ar fi pierit în închisorile Securității, fie l-am fi întâlnit fluturând un steag în centrul Bucureștiului în ziua Victoriei... - Ce înseamnă, în Suedia de astăzi, că sunteți "de stânga"? Pe fondul istoric amintit, cuvântul ăsta, la noi, nu are cea mai bună reputație. Credeți oare că este imposibil să fii bun, generos, drept, grijuliu cu
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
Grigurcu caută, între timp, trăsăturile "promoției 2000" și găsește, în principal, două: o anume aderență la avangardiști și "atracția către sex, asociată unui registru imaginativ și lexical ostentativ vulgar". Mult mai inflamat se arată însă Cornel Ungureanu care anunță prăbușirea "Centrului" și afirmă categoric existența unei "Românii a regiunilor". "Cel mai bun traducător român al lui Nietzsche locuiește de-o viață în satul Belint", anunță criticul timișorean, deși Cronicarului i s-ar fi părut mai important, iar cititorilor anchetei le-ar
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
al lui Nietzsche locuiește de-o viață în satul Belint", anunță criticul timișorean, deși Cronicarului i s-ar fi părut mai important, iar cititorilor anchetei le-ar fi fost mai de folos numele respectivului traducător și nu datele topografice. "Nu Centrul dictează, ci un șir de centre își afirmă originalitatea, energia, eficacitatea." Dar a contestat vreodată cineva aportul provinciei în istoria noastră culturală? "Centrul își păstrează obișnuințele din epoca lui Ceaușescu." Dar care ar fi acelea? În ceea ce privește "embargoul" revistelor culturale centrale
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
viață în satul Belint", anunță criticul timișorean, deși Cronicarului i s-ar fi părut mai important, iar cititorilor anchetei le-ar fi fost mai de folos numele respectivului traducător și nu datele topografice. "Nu Centrul dictează, ci un șir de centre își afirmă originalitatea, energia, eficacitatea." Dar a contestat vreodată cineva aportul provinciei în istoria noastră culturală? "Centrul își păstrează obișnuințele din epoca lui Ceaușescu." Dar care ar fi acelea? În ceea ce privește "embargoul" revistelor culturale centrale insinuat de Cornel Ungureanu, păi numai
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
cititorilor anchetei le-ar fi fost mai de folos numele respectivului traducător și nu datele topografice. "Nu Centrul dictează, ci un șir de centre își afirmă originalitatea, energia, eficacitatea." Dar a contestat vreodată cineva aportul provinciei în istoria noastră culturală? "Centrul își păstrează obișnuințele din epoca lui Ceaușescu." Dar care ar fi acelea? În ceea ce privește "embargoul" revistelor culturale centrale insinuat de Cornel Ungureanu, păi numai în ancheta de față sunt prezenți nu mai puțin de șase critici din provincie dintr-un total
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
din provincie dintr-un total de unsprezece nume. Criticul dezbate o falsă problemă sau, cel puțin, deplasează accentul de la adevărata cauză a marginalizării scriitorilor "regionali", cauză pe care o formulează, în trecere, singur: "cărțile lor circulă rău". O fi vina "Centrului"? Prin compensație, Cornel Ungureanu enumeră numai scriitori bănățeni și ardeleni. Adică o discriminare pozitivă pe față. Nu-i rău! Al. Cistelecan crede că "la noi canonul e schizofren, dedublat. Există un canon pe care-l sprijină cititorii formați sub comunism
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
a fi însuflețit de inițiativă, fără a fi un învingător și cu atît mai puțin un erou, Caragiale stă în mijlocul vieții de parcă ar sta în afara ei. În permanență, între sine și viață e o distanță - ca aceea dintre periferie și centru - care-i permite să adauge receptării veninul - de nu chiar drogul - iluziei. De aceea, convingerea e substituită de tehnică. Nu de experiment, ci de tehnică, de meșteșug. Deși vede și simte enorm, monstruos, Caragiale, ființă muzicală, operează o de-realizare
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
narațiune capabilă să ne facă să percepem lumi fantastice și reflecții despre propriile noastre neliniști prin intermediul parcursului străbătut de hidalgo și de scutier pe drumurile vieții. Anul acesta se aprofundează studierea românului prin numeroase întîlniri academice, organizate în universități sau centre culturale, continuând drumul prestigios pe care l-au început primii hispaniști din Secolul de Aur și a caror contribuție de-a lungul timpului este recunoscută așa cum se cuvine la manifestările dedicate acestui Centenar. Lectură este astăzi obiectivul fundamental al educației
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
rînduială și biserica a încuiat-o cînd a plecat cheia pe masă a rămas în altar a găsit-o sora mortului cînd a plecat a descuiat și s-a pus să numere din nou șaptesprezece cosciuge negre pe culoarul din centrul navei * Ciudatele cuvinte rurale au fost prinse în ciudata gramatică rurală în propoziții ciudate și transmise de ciudații vorbitori rurali ciudaților ascultători rurali în ciudata cadență rurală și explicate în chip ciudat au fost înțelese de aceștia fapt confirmat prin
Ernest Wichner - Un gând obosit în scrîșnetul universului by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11800_a_13125]
-
raport, după ce a fost prins cu șoalda. Decăderea "Universitații" nu mai e opera fostului milițian. Ea conține drama unui oraș care și-a tot pierdut din forță, lovit și de ghinion, dar și de ambițiile unor Dinei, locali sau de la centru, care au terminat fabrica de locomotive, pe cea de avioane și care au bătut palma cu Daewoo, cu ani în urmă, pentru a se trezi azi bîntuiți de fantoma unei firme. Nefericită .
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
în slujba realelor interese ale României. Dar în locul unui sprijin oficial, am fost sistematic atacați, huliți și denunțați ca potențiali exponenți ai unor interese străine. Ministerul Educației întru tembelism al pesedeilor n-a găsit de cuviință să acorde statutul de "centru de excelență" acestei instituții, în ciuda excelenței incontestabile a membrilor săi și a cercetărilor acestora. în schimb, iată, "centre de excelență", ba chiar "instituții de interes public", devin asociația vânătorilor și masoneria! Ca să vezi ce fel de politică se face în
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
ca potențiali exponenți ai unor interese străine. Ministerul Educației întru tembelism al pesedeilor n-a găsit de cuviință să acorde statutul de "centru de excelență" acestei instituții, în ciuda excelenței incontestabile a membrilor săi și a cercetărilor acestora. în schimb, iată, "centre de excelență", ba chiar "instituții de interes public", devin asociația vânătorilor și masoneria! Ca să vezi ce fel de politică se face în societatea deschisă românească a mileniului III: prin cătarea puștii și cu gluga pe cap! Cum la noi aprehensiunile
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
odată. Pozele alăturate sper să vorbească de la sine. Am trecut prin comună Buzescu în drum spre Craiova, orașul în care mi-am petrecut anii de liceu. Spre deosebire de București, « cetatea Băniei » mi s-a părut ceva mai curată, mai cu seamă centrul, unde s-au făcut progrese interesante. Orașele Timișoara, Cluj, Iași, Vâlcea sunt deasemenea pe cale de a devenii « europene » dacă ne gândim la curățenie. Oricum, vorba că « omul sfințește locul » este foarte înțeleaptă. Mă gândesc cum ar fi arătat România dacă
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
scuze și tot ce se cuvenea, pentru că, într-adevăr, într-un târziu, am descoperit o plăcuță lipită de zid care anunța că "parcarea" era rezervată locatarilor de la numerele menționate. Ca provincial, mi s-a părut puțin bizar ca în plin centrul Capitalei să existe o porțiune de carosabil - deci, nu un loc amenajat pentru parcare, ci șoseaua obișnuită - de care niște cetățeni să dispună după bunul plac. Indiferent dacă au plătit sau nu pentru acel loc. Dar dacă primăria decisese așa
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
altul, de la un termen de comparație la altul, cu aerul de jonglerie, de prestidigitație cu elementele date: "Constantin Noica, interogat de noi prin mijlocirea unei amice spiritiste, bună cunoscătoare a ultimului Hasdeu, ne roagă să aplicăm la gîlceava Provinciei cu Centrul doctrina sa despre contradicția unilaterală, în cadrul căreia unul dintre agenții conflictuali, cel tare, pasiv, se adeverează, pe cînd cela mai slab se dovedește și activ. Dacă ar fi la fel de puternici și de activi, Doamne ferește, s-ar anula mutualmente. Știau asta
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să dinamităm Casa Poporului ca să dovedim că am rupt-o cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. Comunismul a băgat buldozerul în București pentru a face loc propriilor sale construcții, chiar în centru, încît au rămas și locuri virane de pe urma acestei nesăbuințe criminale. }intite au fost, în deceniul 5, edificiile cu memorie culturală. Teatrul Național care, în loc să fie reparat, a fost ras de pe fața pămîntului � loc gol și azi. Muzeul Simu, pus la
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
un penitenciar, în Frica, personajul principal este un singuratic ciudat care, pentru a-și întreține familia, consimte la un adulter, Societatea Anonimă... este prilej pentru o scurtă și fragmentară incursiune într-un trecut comunist opresiv, Pățania lui Gutman are în centru un proces politic de la 1946 care maschează o deportare de evrei, iar Aleea Minerilor, de pildă, este un fel de triptic cu povestea unui comunist. Cum spuneam, arta povestirii lui Marian Ilea face, de fapt, aceste povestiri. Vocile narative se
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
cu înfrigurare verbală și vizuală. “Voi mai trăi și mîine?”, se întreabă într-unul dintre poemele sale. Voi mai trăi și mîine? Nu știu să spun. Știu doar că nu voi dispărea făr’ să mă zbat. Odaia-aceasta-mi este centrul. Gîndul ascuns îmi este fuga. Cu ochii închiși, ca să ascult o temere pitită în tăcere, teama-mi care se sfarmă și devine răul necunoscut. Fie binevenit misterul. Dar felu-mi de-a răspunde, pe care nu-l știam, misterios chiar mă
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
de adaptare. Dar cât timp vom putea ține piept fluxului imens de obiecte și evenimente? Și ce înseamnă în acest caz „a te adapta”? A te adapta într-o asemenea situație înseamnă a înțelege și a regândi permanent raportul dintre centru și margine, dintre actual și inactual, dintre poziția ta și o împrejurare anume. Dar acest lucru nu se poate face fără a începe să selectezi și să valorizezi componentele situației. Iar situația e întotdeauna un amestec de prezent, trecut și
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
fiind antropolog de formație, autoarea prezintă în cartea sus-menționată o teză pe care voi încerca să o rezum astfel: IRCAM-ul parizian al anilor ’80-’90 (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique) este, după Darmstadt-ul anilor ’50-’60, noul centru mondial al avangardei muzicale. El e o instituție creată de Pierre Boulez, personalitate de orientare modernistă. Cercetările de vârf în câmpul tehnologiei muzicale au necesitat un aflux de creiere din Statele Unite. Aceștia sunt tineri analiști, programatori și compozitori ce posedă
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
Cadrul e format din valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș existau nu două, ci trei fabrici de mezeluri, așadar îndemnul de a te cîntări adesea era cu atît mai întemeiat
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș existau nu două, ci trei fabrici de mezeluri, așadar îndemnul de a te cîntări adesea era cu atît mai întemeiat. Într-un caiet de geografie al lui Cazimir, datînd din clasa
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]