3,834 matches
-
merinde în cealaltă. La geamuri flori roșii de crăciuniță înveselesc atmosfera. În curte spiritul patriotic se împletește cu cel estetic și cu cel gospodăresc. Câțiva păuni încântă prin penajul lor ingenios colorat, un grup statuar sculptat în lemn reprezintă un cerb și câteva căprioare, în cimitir a fost înălțat un monument al eroilor. În incinta acestei mânăstiri te poți retrage pentru izolare, liniște, rugăciune și meditație, având totodată posibilitatea de a te bucura de măreția peisajului înconjurător. Spre seară avem posibilitatea
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
în adânc. O! Fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea ca dintr-o coastă împunsă Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte ca
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
Sfânt Ceahlău - // Ți-aduc, de peruzele, cerul, / Când peste răni, te înveșmântă, / Și-ți este și liturghierul ... Să ți se-nchine, Putnă Sfântă! // Ți-aduc în dar mătasea ierbii, / Și de prin codri, toată rana, / Când către cer, se roagă cerbii ... Să ți se dăruie, Tismana! // Ți-aduc în dar un mir de tină, / Urcând în cei ce vor să vie, / Catapetesme de Lumină, / Să ți se-nchine, Românie! / 14 mai 2010“. De asemenea, cinstirea voievozilor martiri ai neamului este cântată
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
spun mulți!) unui/unei...EK-STASIS! ...Peste tot, în întreg volumul, sunt, totuși, metafore splendide, iconografice/iconoglifice sau icono-dinamice („O pădure de umeri /caută-n vadul visului/urma Omului”- p. 16, „Lyra-flutura” - p. 31, „fărâmiturile cuvântului” - p. 31, „alergau pe cărările/cerbilor/speriate sub/sinusoida șarpelui” -, p. 36, „îi dau drumul/cântecului crucii/prin furtuna poemului” - p. 44, „eonii filigranați” - p. 119 etc. ) - dar care nu pot sugera...”ceva mai înalt decât înaltul”! În plus, e mai puțin evidentă Calea spre Lumină
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
infernului și prin acceptarea bucuroasă a necesităților firești și instinctuale. Numai animalele se reproduc prin acel act sexual hulit de biserică în anumite perioade aproape rituale, cînd iapa este în clăduri și armăsarul rupe stănoaga, ca să scape la ea, sau cerbii se înfruntă pe viață și pe moarte pentru dreptul inalienabil de a perpetua specia. Ce învățase Adelina de la prietenele ei și de ce își refuza acea stare de grație, care se numește liniște sufletească, știa numai ea. Uneori, cînd forfeca aerul
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
milă), își revenise și își spusese că așa este viața și se hotărîse să-și schimbe atitudinea și să le dea învingătorilor ofranda dorită de ei, fără să mai facă nazuri ca o zeiță perversă, asemenea unei căprioare dominată de cerbul care o săgetează cu durere și cu iubire, năpraznic și delicat în același timp. Și, începînd de a doua zi, viața ei se schimbase. Pentru a nu provoca valuri la firmă, ca proastele alea ușor de excitat, își încolțise șefii
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
socotiți de voi dușmani Că pe câmpul de luptă ne-am strivit. Din izvorul sacru să bem este îngăduit? Dar picurii lui urmându-și cărarea Prin munți, prin codrii ce împodobesc zarea Până la Istrul depărtat și frumos Adapă deopotrivă și cerbul și lupul fioros. SABINUS (Aparte către Zada ). Nepotrivite sunt blestemele cu anii tinereții Ce izbucnesc în muguri, în primăvara vieții. ZADA Dușmanii nu ne dau răgaz să gustăm din fructul tinereții, Dacii la anii copilăriei au vârsta bătrâneții, Vremea aspră
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
nimeni dintre cei trei nu crede cu adevărat în puterea lui”). Și chiar dacă, din negurile neștiinței mai apar năluci (v. scena retragerii “hoardei” care aproape cucerise cetatea Cherson, dar se retrage, înspăimântată, de “o umbră giantică, cu uriașe coarne de cerb”, coborâtă “în zbor de pe munte”), prezența Crucii le alungă (cf. confruntarea, simbolică, dintre tânărul preot Alexios, susținut de puterea crucii, și o fiară înspăimântătoare, ce se strecura lângă altar, furând bucatele pentru ofandă). Zvonurile despre noua credință, apariția unor misionari
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
noaptea se spală pe gene cu zorii de aur și-argint. Departe văd boabe de aur prin iarba cu fir de smarald și îngeri de rouă vin iarăși spre mine cu sufletul cald I-aștept în poiana cu vise și cerbi oglindiți în izvor, să-mi prindă în suflet cuminte cuvintele lumii de dor. Și-apoi îmbătat de mireasmă să plec peste munți hăulind, când noaptea se spală pe gene cu zorii de aur și-argint. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte
NOAPTE DE SÂNZIENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357547_a_358876]
-
și multă eleganță în atitudine. Făcuseră ziariștii din artista Sanda Ladoși o cerboaică hăituită, căreia-i căutau urmele zi și noapte, cercând să o izoleze într-o desime de spini unde să-și piardă puii și să se rătăcească de cerb, ca să fie sfâșiată! Încercarea a eșuat! Artista Sanda Ladoși trăiește frumos și cântă admirabil! Aceasta primează în ce e de reliefat la portretul ei și sufletesc, și corporal! Astăzi colaborează la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București. Ce potrivire
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
ape-lumină, dar Domnul mi-a dat înc-o șansă, ca unui rege o Franță, am pătruns în inima ta, iubito, un don Juanito? Ce pușlama, strigă îngerii, Lasă-i în Valea Plângerii, rostogol prin ierburi, verbul a ne iubi. Demn e cerbul. Un secret ce salvează viața? Zăceam în zăpadă, dimineața. Oare când am băut această zăpadă? Când a intrat Transatlanticu-n radă? Un uriaș pe catalige, timpul nostru. Care timp? Care e rostul?Empiric trăim, gândind imperial, Doar chipul dragostei e palid
DESNUDA de BORIS MEHR în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357670_a_358999]
-
lanuri ce-au fost cu sârg cosite când ai durerii lupi m-au sfâșiat. Pădurile de vise care foșneau superb s-au transformat în buturugi ciudate ce scot câte un icnet când cu copita bate în pieptul lor al resemnării cerb. Doar sufletul aleargă, se cațără pe stânci nevrând să fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot, că vede-n jur numai prăpăstii-adânci. Cară cu el, pe umeri, o inimă ce vrea să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe pricepute Cu vaci, oi mândre și cornute, Cu stâne în poiene-alpine Păziți de credinciosul câine. Tezaur de natură vie, Bucegii-s o minunăție. Cu reverență vouă mă
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
până pe la primăvară.” Toamna străbate ca o obsesie poezia lui: “ de-atâta toamnă/ îmi vine să mă-mbăt,/să prind la fluturi orbi, /loviți de streche,/ să dau foc la pădurea/ de pe deal/ să văd cum fug prin ceață- noaptea cerbii...” 6. Victor Burde, sălăjan din Perii-Vadului, poet cu un cv-iu impresionant și cu câteva premii literare, scrie o poezie a pământului natal: “ Satul meu e amintirea mamei,/Năframa împănată legată înapoi,/ Caru-ncărcat mânt în pragul toamnei,/ De tatăl meu pășind
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
o poezie care se adresează țării “sfințită de dureri”, “frumoasă zeiță terestră”, “îmbrăcată în ie de câmpii doinitoare”. Epitetele, comparațiile și metaforele abundă înzestrând țara cu cele mai frumoase atribute. El găsește o țară “grea de lacrimi” unde “Bolnav, stă Cerbul Carpatin și zace.”. 8. Nicu Doftoreanu, medic bucureștean, “Unde sufletul meu a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în versuri.” A publicat în diverse ziare și reviste din țară și din străinătate, a colaborat la antologii de poezie
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
mâncat din pâinea mea Dacă nu veghezi prin timp cum ai să-l crești M-ai întărit înaintea Ta în veac Am avut forța să trec de soarta rea Numai prin Tine Doamne am găsit leac PSALMUL 41 Cum dorește cerbul izvor de ape Chiar așa te dorește sufletul meu De Tine Doamne sunt însetat mereu Gândul spre Tine vine să se-adape Cei ce Te vor chema întru adevăr Din pricina vieții cea fără de trup De toate cele rele am să
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
suflet gârbovit”, poeta întrevede un “ochi de lumină / unde păsările desenează cercurie / în care poți doar visând / să rostogolești cu degetul poeme / rămâi precum copacul în pădure / chiar dacă sub scoarță / sufletul freamătă gârbovit / pe umerii lui copilăria / înfruntă ninsoarea / precum cerbul teama de lupi”(Suflet gârbovit). Mihaela Aionesei practică panseul, versurile sale având un substrat filozofic, dacă nu cumva, înțelepciunea se situează chiar la suprafață, sub formă de definiție poetico-filozofică, și o detectezi ușor, ajunge doar să arunci o privire. Iată
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
spus neîndrăznitele-mi livezi? Opritul timp - umbrar floriu... De ce nu vii? Inel din luna ți-am cules - floare de colț - de lângă pinul de târziu ce nu mă lași și eu să-l știu. Cad frunze-atinse de apus, ecouri acatistul țes Vezi, cerbii noștri cum s-au dus? Răspund cu brad, șoptind, încet cuvânt ce-o viață-am tăinuit Te-aștept diseară-ntr-un sonet ce-abia a înflorit! LONGING FOR THE WHITE WING PATH Once again for Florica Bătu Ichim Can you
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
un trabuc și tac chitic, dar sar o dată-n sus și strig: pe cai! de-oi fi chemat cumva la alt apel voi fi prezent în firul ierbii și dacă n-o să zbiere niciun miel s-or repezi la mine... cerbii. Referință Bibliografică: fuge țărna de sub mine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 875, Anul III, 24 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FUGE ŢĂRNA DE SUB MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344685_a_346014]
-
venit / Fără să fie întrebați, / Și aniversările și sfeștaniile...” (Picior de plai). De asemenea, un motiv frecvent este „poarta orizontului”. Poemul „Răsăritul” este un pastel modern cu multe figuri de stil: „Cioburi de întuneric sar / Din vârful muntelui. / A urcat cerbul / Cu potcoave de lumină, / Coarnele rămuroase au sfâșiat noaptea, / Desantul zorilor.../ Stânca, în cerbicia ei milenară, / Freamătul copitelor toacă, / Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
copitelor toacă, / Peste râpele cu afini, / Slujbe în schitul toamnelor / Pe altarul florii de colț. // Se bate utrenia cărărilor neîncepute. O mantie...de general / Zorii îmbracă versanții, / Stampe epocale. Ca dintr-o magie, / Verde, pădurea. / Soarele / Se spală pe ochi. // Cerbul își mână ciutele / Din ochi mari ca tăul rece.” Poezia soarelui și a zorilor și-a pus amprenta pe creația lui Teo Cabel. Și zorii sunt personificați în fel și chip. „Zorii pășeau tiptil printre picioarele tale”; în timp ce „Ziua...trecută
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
el, doar un singur vier uriaș își ridicase râtul cu colții imenși, încovoiați,adulmecând. Îl știa bine, cu ani în urmă îl urmărise înverșunat, trăsese asupra lui dar, ciudat, animalul nu căzuse lovit de alicele grele, anume pregătite ... Apoi apăruseră cerbii, cu ciutele după dânșii, îl priveau fără teamă, ca într-un parc zoologic. Și căprioare se iviseră, ferindu-i-se delicat din cale, întinzându-și botul, cu nările larg deschise, ca niște vițelușe cuminți. Iar el simțea că trebuie să
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
trebuie”, “e necesar”: “dacă totul cunoaște mișcarea browniană, / dacă totul se comportă ca și când lumea / n-ar fi făcut nimic, / dacă timpul se buclează / ca o aortă, în clopot ... ” Și toate acestea pentru că: “În puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebădă-a misterului, / floarea - „Gura-Leului“ ... (În puterea Verbului ... Iată, rezumat în stil focloric, adevărul că Poezia este coborâtoare din Duh. Remarcăm sintagma: “lebădă-a misterului”. Ca un adevărat
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
muream. Cândva zăpezile-mi erau mirese Cu ochii limpezi îmi alergau dorințele în ea Sub brazi lumina lunii rostea cântări alese Ce albă catifea era și viața mea... Cândva poienile-mi erau iubite Prin ierburi mate hoinar eram și tanăr cerb Mireasma florilor topea în mine arome ceruite Și roua dimineții mă aștepta ca ochii să îmi șterg Acum un glonte m-a ajuns și m-a răpus Căzut, tot cerul cel albastru în ochi mi s-a topit Oh!...Tu
CÂNDVA ZĂPEZILE-MI PĂREAU MIRESE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359317_a_360646]