180,202 matches
-
mai rău, rațiunea. Să nu uităm că suntem în Evul Mediu și vremurile sunt obscure. Disperarea ducelui de Rais îl transformă într-o fiară care caută sufletul Ioanei în copiii ademeniți la castel și sacrificați. Un dubios abate Eustache Blanchet cere sprijinul toscanului Francesco Prelati pentru a-i vindeca stăpânul și planul acestuia este de-a dreptul -nota bene! - diabolic. Băieții răpiți erau sodomizați, vii sau morți, agățați în cârlige, zdrobiți, decăpățânați, tranșați, o parte din trupuri erau arse, în timp ce sângele
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
care îți impun legile lor. Asta nu înseamnă că nu sînt amabili cu străinii (în măsura în care un român extrovertit-primitor poate numi asta "amabilitate"), că nu-ți oferă toate informațiile de care ai nevoie (atenție la nuanță: nu informațiile pe care le ceri, ci cele care socotesc ei că-ți sînt necesare; în 60% din cazuri e totuna, în restul situațiilor înghiți cu noduri o amabilitate subit distantă, afectat superioară, păzindu-se de întrebările tale)." Așadar, forma socială a celebrei neutralități... Nu-ți
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
de pe aceeași planetă." Sau, în fine, să descoperi, în pur întîmplătoarea întîlnire a unor romaniști de aiurea ceea ce Michael Heims numea "un Babel fericit". Toți, acolo, vorbesc, asemeni unor "moștenitori", dialecte noi ale latinei pierdute, parcă în ciuda germanei care-și cere insistent dreptul la supremație. Pe firul asocierilor care antrenează preferințe muzicale, circumstanțe istorice, adnotări de cititor profesionist se schițează o "pledoarie" pentru "latina gintă", nu ca mumie venerabilă de colecție, ci, dacă prinzi puțină bunăvoință, ca proces viu, care se
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
un diagnostic în termenii unei profesiuni ce nu se divulgă, dar se pronunță. O căsătorie nereușită a romancierului îl arată ca "greșind pe ansamblul palierelor". Momentele de la repetițiile piesei Bălcescu, antologice, prețuiesc cât o întreagă fișă antropologică. Când i se cere lui Mihail Sadoveanu să intervină pe plan scriitoricesc, într-un moment aspru de conflicte în sânul breslei, amenințând însăși existența Uniunii Scriitorilor, acesta răspunde că în acel moment se dedică strict activităților politice - modalitate de refuz "pictându-l" perfect pe
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
rememorare, un altul, noi, de pildă, am prins un alt aspect zodiacal. Astfel, la ușa apartamentului, dintr-un luxos bloc bucureștean, am sunat, vrând-nevrând, și mai mult nevrând, dar conducând o colegă de facultate căreia-i făceam curte și care, cerând un autograf maestrului, probabil cu anumită cochetărie, primise și o invitație acasă - ce-i provoca, acum teamă și neliniște. Unda de neplăcere a gazdei, deschizând ușa și văzând dublu se risipi, dimpreună cu invitația să pătrundem în sanctuarul său. Prozatorul
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
pe liber"... îndepărtat din viața teatrală după 26 de ani de activitate, când încă nu împlinise 50 de ani, Mihai Berechet a scris această carte emoționantă, în registrul sincerității - oscilând între ironie și autoironie, tristețe sau uimire, până la tonul grav cerut de momentele trăite într-o epocă a nedreptăților când nu numai lumea teatrului, dar toată lumea românească a avut de suferit. Teribila stare de înstrăinare pe care o încearcă importantul om de teatru este sugerată admirabil în paginile care evocă revenirea
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
grilă a unui ethos care, aplicîndu-se ca o încredințare umană, se izbește totuși de bariera incognoscibilului. Nesatisfăcută de simpla experiență a trăirii, poeta vrea o soluție gnoseologică: Tot ceea ce nu înțeleg mă ucide./ Este o moartă cea care continuă/ Să ceară lămuriri,/ Și să nu le primească,/ Și să insiste,/ Pentru că nici în lumea cealaltă nu se poate trăi fără să înțelegi" (Ceea ce nu înțeleg). Conceput astfel precum un "imperativ categoric", eticul se manifestă în calitatea unui instrument rațional sui generis
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
la tine. Mâna ți-o sărut și plec apoi, Când trec pragul sete ma-npresoara. Lasă poarta-n laturi dorul meu Poate pui În cană, ochii mâine seară! DE-A ȚINE VREMEA Mă costa-acum mai mult o primăvară, si vara-mi cere-n plus câte ceva; e toamna-n tot ce ma-nconjoara. M-astept la iarnă, vânturi bat ades, de-ar ține vremea, de ar mai ține vremea mai am atâtea fructe de cules! ȘTII TU? E-atât de frig În camera
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
șaizeci de pagini, circulă în lume în limbile franceză și engleză. Va circula toată cartea. Cineva scria, în țară, într-o cronică de întîmpinare, că Sigma nu trebuie citită! În vreme ce, de la Paris, doamna Sanda Stolojan solicita editurii cartea. Cartea era cerută în America, Israel, Germania. Într-o secțiune a spațiului web al ziarului România liberă, se purtau, spre surpriza mea, adevărate dezbateri privind romanul Sigma; participanții erau din toate colțurile lumii. Își recomandau unii altora cartea, mulți dintre aceștia plecaseră cu
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
din urmă - la uitare? " Cine deține trecutul, deține prezentul și viitorul", spunea Orwell. Afirmație valabilă și pentru prezent. "Ei" dețin trecutul și tot "ei" dețin prezentul și sînt la putere... S.G.: Aș vrea să-mi dați cîteva exemple? B.N.: Am cerut printr-un articol ca "scriitorii de curte" să fie... nu condamnați, ci dezavuați pentru a se face o deosebire dintre "ei" și "noi". Articolul a fost refuzat de o revistă foarte cunoscută. Și iată acum liderii culturali sînt Adrian Păunescu
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
doarmă și să-și continue drumul încolonați și tăcuți mai departe. Nu este bine să fluieri în catedralele comuniste și să tulburi liturghiile supunerii predicate de la amvon de preoții care ascundeau sub veșminte hainele albastre ale Securității! Prin '85, am cerut la Uniunea Scriitorilor, Președintelui Dumitru Radu Popescu, să intervină pentru obținerea unei audiențe la Petre Enache, Secretarul cu propaganda de la Comitetul Central. Se uita la mine cu ochii holbați de parcă avea în fața lui un om care își pierduse mințile. Nu
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
să bănuim că indivizii care au inventat reclama au conturi grele, dar nu în lei. Ca să le verificăm sinceritatea aș propune următorul test: autorii să fie obligați să se ducă la 100 de case de schimb din Vest și să ceară să li se schimbe 100.000 de lei în valută. Cine reușește primul primește un premiu 1milion de leușori (lei ușori) din partea României literare. Din buzunarul Cronicarului, care nu va ezita să-și dezvăluie identitatea. l Alt slogan stupid (n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
nu e pudibond, dar s-a gîndit la prietenii săi și la alții ca ei: bine că își lăsaseră copilul acasă, că altfel te pomenești că băiețelul ar fi întins mîna spre obiectul din Povestea poveștilor și l-ar fi cerut cadou de Crăciun. Cine a putut să semneze aprobarea pentru un magazin cu asemenea "produse" în plin centrul capitalei, într-un Tîrg de Crăciun ? Zău că orice amendă ar fi prea pudică pentru el. Revistele de sărbători Cu scepticismul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
în viață, ea trebuie să se culce cu Frank, să îndure capriciile lui sexuale sadice. Bizareria e că lui Dorothy îi plac aceste practici violente, în care ea e întotdeauna partea vătămată (la propriu!): când se culcă cu Jeffrey, îi cere s-o lovească. Dorothy nu e atât o femme fatale cât o femme auto- fatale, iar protagonistul observă propensitatea ei de a se distruge (" Cred că vrea să moară" spune Jeffrey despre ea). Personaje feminine masochiste s-au mai văzut
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
un om mai dezamăgit, așa că l-am consolat: -Liniștește-te, dragul meu și bucură-te că seamănă simultan cu domnul consilier T. Stolojan și Traian Băsescu când îi plânsese sfâșietor pe umăr 3). -Și cu domnul Marko Bela nu, dacă ar cere pentru UDMR funcția de prefect pentru toate județele din Transilvania? Acesta e Haralampy sub efectul pălincii... Note explicative: 1) Am spus eu că ar fi vorba despre România? "E o minciună în falș"... 2) De fapt, am glumit: așa ceva nu
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
se poartă față de om ca lupul - homo homini lupus! Și că comunismul îl va face pe om blând și bun, un vegetarian; gata să se întoarcă spre un presupus adversar, spre un ultim Lup, adică, fără carnetul de partid izbăvitor,... cerându-i, invitându-l, chiar, dacă vrea și dacă dorește, să-i mai tragă un șut în... mă rog, în partea respectivă. Bruta, sub domnia,...nu a ultimului fanariot, cum scrie în istorie, ci a ultimului bolșevic, deghizat într-un lup
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
în manieră clasică, Balanchine a fost un mare inventator de posturi necunoscute până la el și de moduri de înlănțuire a mișcărilor, în foarte strânsă legătură cu muzica, desenul dansului său vizualizând, pe scenă, temele orchestrei. Mișcările atent cizelate, dar abstracte, cer o execuție de maximă finețe, pe care Shoko Nakamura și Jurgon Wagner nu au atins-o, în partea lor solistică din Temă cu variațiuni. Am o înregistrare a acestei lucrări, cu Gelsey Kirkland și Mihail Barâșnikov, care are cu totul
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
lui Dumnezeu: "Dă-mi un semn! Dacă-mi dai un semn, o să cred în Tine!". Nu s-a întîmplat nimic și-am hotărît că Beckett avea dreptate: "Cel care crede în Dumnezeu e cel care se simte singur.". - Dar să ceri o dovadă nu e un semn de vanitate? - Se prea poate. Numai că în acel moment am decis să mă descurc singur, chiar dacă treceam printr-o criză. - Totuși,în ceva tot trebuie să credeți. - Cred în umanitate, în ființa umană
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
Numai că în acel moment am decis să mă descurc singur, chiar dacă treceam printr-o criză. - Totuși,în ceva tot trebuie să credeți. - Cred în umanitate, în ființa umană, în copaci... - Și nu vă îndoiți niciodată? - Nu. Iar să-i cer lui Dumnezeu nu știu ce, asta nu! Îmi pare rău dacă Dumnezeu e important pentru voi, românii. Uite, cei trei copii ai soției mele (din prima ei căsătorie) au fost manipulați de tatăl lor, dar fiica mea e atee ca și mine
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
a umili de cîte ori i se ivea ocazia îl reprezenta. îmi aduc aminte cu amuzament de cele două vizite pe care i le-am făcut, în jurul anului 1970, cînd, redactor fiind al revistei Familia, primisem misiunea de a-i cere "colaborări". La Zamora am intrat în renumita vilă, cu o poartă păzită, în stil "feudal", de un tun butaforic. Patronul ședea la o masă în curte, însoțit de fidelul său amic și coautor de scenarii haiducești, Nicolae Paul Mihail, pe
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
al romanului, o cunoaște pe Eliza, blonda profesoară de engleză, cu care va împărți, pe mai departe, chinurile "auctoriale". Povestea ei amestecă amintirile despre Revoluție cu cele despre mineriade, cu vagi ecouri livrești, cu inevitabila compătimire pentru mama care-i cere să stea deoparte, cu nestăpînita ei dorință de aventură. Lumea asta nouă, care de fapt a fost acolo dintotdeauna, e făcută din prieteni trădători și ofițeri de treabă, din zvonuri care cresc alarmant și care te mint, chiar dacă le verifici
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
dealtfel un loc extrem de elegant. întreaga societate se consideră vinovată de existența acestei minorități și de aceea n-o ascunde, ci își conservă luciditatea în fața bolii, printr-o exhibare inestetică dar curativă. Neacoperit de machiaj, coșul purulent din obraz se cere tămăduit. Istoria drogului poate fi privită ca o istorie a avataturilor conștiinței, corolarul unei făgăduințe neîmplinite: "...vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul". (Facerea 3:5) Afirmația biblică trasează perimetrul unei mizanscene pe
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
ideea, o prezintă într-o formă golită de orice participare afectivă. E ca și cum ideea aceea, în loc să prindă ființă grație unei însuflețiri umane, este aruncată pe pagină ca un stîrv căruia i s-a furat ultima tresărire de viață. Ți se cere patos ca să poți da ființă unei idei, ceea ce înseamnă că patosul, mai înainte de a fi al ideii plecate în lume, trebuie să fi fost al autorului care și-a pus sufletul în ea. Drama noastră e că mai toți autorii
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
Gruber a-l cerceta mai îndeaproape. "Distinsul observator", preocupat de psihologia experimentală cu aplicații în "audiția colorată", îl urmărește pe humuleștean "vreo jumătate de an". Îi ia la întors manuscrisele, îl privește în timp ce scrie și, din cînd în cînd, îi cere unele "impresiuni". Deși e greu de imaginat cum va fi răbdat autorul lui Harap Alb cazna amănunțitei observații, rodul ei s-a ivit totuși într-o seară, la o întîlnire literară din casa lui Beldiceanu (acolo se strîngeau condeierii Iașilor
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
nu am reușit să o rețin, un fel de formulă sau parolă destinată nașului, care de obicei doarme tun de mult. În ultima vreme, împlinind vârsta de nouăzeci și unu de ani, sărbătorit de toți țiganii lui, Gândac le-a cerut și el o favoare... Când o fi și-o fi să dea și el ortul popii, să fie de față și ei cu taraful, să-i cânte de final; iar dacă se poate, coșciugul să i-l ție o noapte
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]