15,392 matches
-
măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia și Valea Boțului, când, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tradiționale, cu sarmale, friptură cu garnitură de orez sau cartofi, cozonac, un borș acru „de potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în bani. Se „juruia” o juncă, o oaie, două, un sacă de grâu etc., unii se țineau de cuvânt, alții uitau sau se revanșau la cumetrie și cu alte ocazii. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
camera de oaspeți, unde erau ținute și lucrurile de preț, zestrea fetelor de măritat. În tindă se păstrau unele unelte și vase, scara de urcat în pod, unde, pe culme se afuma carnea și slănina, iar pe pod se depozitau cereale. Necesitățile de ordin practic, economic, au dusă la adăugarea pe o latur îngustă a casei, sau în spatele unei camere cu acoperișul prelungit o cameră lung și îngustă, folosită ca magazie, bucătărie, loc de spălat, de pusă războiul de țesut, altfel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei revenea din darea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stat): dajdia - 30 lei anual, la fel, ruptașii, cei care încheiau cu visteria o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1952; carnetele CEC nu aveau rubrică pentru milioane; nici nu era nevoie, deoarece veniturile erau foarte mici. Tot în 1950 au fost impuse cotele obligatorii din toate produsele care au apăsat greu pe umerii gospodăriilor rănești. Se dădeau cote din cereale, din lapte, carne, lână. Unii țărani nu aveau cu ce plăti aceste dări și impozite, erau ridicați, bătuți și închiși. Mulți dintre ei și-au pierdut urma în țară pe ani întregi, întorcându-se după ce erau uitați. Pentru colectarea cotelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realizează o reformă democratică, prin participarea directă a celor îndreptățiți la împărțirea pământului, a promisă că pământul dat țăranilor va fi fără plată, fără despăgubire. Este adevărat că pământul n-a fost plătit cu bani: în locul banilor s-au cerut cereale, o cantitate achitată în rate până la concurența sumei pentru plata pământului. În unele regiuni și sate au fost date țăranilor vite și inventar agricol. În comuna Filipeni, prin anii 1947-1948 s-au dat la unii țărani vite dintr-o rasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în contul ratelor de împroprietărire, cuprindea următoarele rubrici: Suprafața cu care au fost împroprietăriți Cantitatea de produse predate până în prezent în contul ratelor de împroprietărire în tabel lipsește cantitatea totală de cereale care trebuia predată de fiecare împroprietărit pentru suprafața primită. De asemenea, este neclară și rubrica „Rata anuală socotită în grâu” unde este înscrisă la unii suprafața în metri pătrați, la alții 100 sau 50, bănuim, kg. Sunt puțini cei care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se facă simțită, vor trebui depășite și alte penurii, în special aceea a produselor agricole, dar și a pădurilor. Astfel, pentru a hrăni populația planetei, până în 2050, producția agricolă va trebui dublată, fiind nevoie de un miliard de tone de cereale pe an în plus, deci cu 50% mai mult decât în 2006; ca o consecință a urbanizării, în fiecare an dispar cinci milioane de hectare cultivabile; în afară de asta, omenirea a redus deja la jumătate potențialul vegetal ce asigura fotosinteza luminii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și curată: un copil minunat, curat ca moaștele unui sfânt, întrupat din cea mai înaltă dragoste ar putea, la urma urmei, să și vorbească de la două luni. Domnul Popa simți băluțe pe ureche, apoi un miros dulce de lapte și cereale cu miere, și auzi ca prin vis o voce subțire, dar fermă: „Sunt eu, Sorinel. Am venit să-mi dai înapoi halterele”. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Maria Manolescu redactat.doc PAGE 83
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
alb deveni tot mai mare și-n curând văzură o uriașă sferă transparentă, feeric luminată, în interiorul căreia, pe o suprafață de câteva sute de hectare, se vedeau înșirate pe orizontală zeci de clădiri, terenuri de joacă, de sport, tarlale cu cereale, turnuri de apă, autostrăzi etc. Semnalizară de oprire și-o trapă se deschise în peretele transparent al sferei, lăsându-i să intre. Aterizară pe platforma din fața casei directorului spre care, de altfel, călăuzeau toate indicatoarele aeriene și imediat, aplecat, ținându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
din suprafața și producția agricolă, asigurând, în cea mai mare parte, piața internă, cât și o semnificativă parte a pieței externe 14. Aceeași boierime crepusculară, intrată de câteva 14 Ion Pătroiu, op.cit., p.17-39; Ion I. Neacșu, Comerțul intern cu cereale din Țara Românească în perioada regulamentară, în “Studii și materiale de istorie modernă”, vol. IV, București, Editura Academiei, 1973, p.363-371; 31 decenii într-un complex proces de transformare în sens capitalist, are în această perioadă un rol deosebit în
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
ne puteți povesti despre război? Ce vă mai amintiți? Veteranul: Tot, n-am uitat nimic. Am plecat optsprezece din Măneciu. Eram în ′44, toamna, tineri toți, copii. Crina P. : Cum a fost pe front? Veteranul: Săpam tranșee, ne hrăneam cu cereale. Fiecare dintre părți se stabilea pe pozițiile cucerite și construia câte o rețea de tranșee, separate între ele de o fâșie îngustă de pământ, „ pământul nimănui ”. Se murea mereu. Eram o vreme împreună, apoi, „plecau” câte unul... Eu am rămas
TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE... de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363351_a_364680]
-
și albăstrit cu sineală. Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor în septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul nopții. Eu ascultam cum se aud de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[3] pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
5] construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /de la turcescul acaret - conf. DEX. [6]a le curge nasul - N.A. [7] Aerisire sub forma prismatică în acoperișul casei pentru aerarea podului casei folosit uneori ca depozit pentru cereale la casele țarănești. N.A. Referință Bibliografică: BUNICA FLOAREA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
rozaliu deja mi s-au copt grânele pe câmpuri iar pomii roadele au trecut de pârg așa va crede lumea c'am întinerit și pot cules sa fiu acum și dus la târg; cine mai știe... poate un negustor de cereale mă va voii vândut pe-o patimă mai mare ori preschimbat pe un porumb, că galben e și el acum și amâdoi putem descrie vara ca anotimpul îngălbenit venit pe câmpuri să întâmpine cum se cuvine toamna. de AZED ANGHEL
POZĂ DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362351_a_363680]
-
plutărit pe râul Doamnei Clara. Oameni vânjoși, ai căror mușchi se văd proeminenți prin albul imaculat al cămășilor sau al cioarecilor din dimie albă. Toată iarna au făcut șiță, cu care vor merge toamna în Vlașca, să o schimbe pe cereale. Se mai pune și de câte o nuntă, că se mai fac până la lăsatul secului, intrarea în Postul Paștelui. Se tocmesc bucătarii, porcii și vițeii pentru nuntă sunt îngrășați, se tocmesc lăutarii cei mai buni, că așa stă bine unei
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni ai pământului care se întâlneau sărbătoarea în centrul satului ca în Poiana lui Iocan, discutând ridicarea sau scăderea prețului la cereale, comentând presa comunistă, după război, făcând politică pe marginea șanțului sau bârfind cine cu cine s-a măritat, pe cine l-a prins la vecina, cine a murit sau cine trage să moară, cine s-a încăierat cu trepădușii satului
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
reprezintă juridic Canada la Națiunile Unite! Nichita Tomescu s-a născut în inima Bărăganului în anul 1919, la 23 august, în localitatea cunoscută în acele timpuri sub numele de Principesa Maria, astăzi Ioan Roată, în familia arendașului și negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic și foarte inteligent, tatăl lui Nichita a fost cel mai bun primar al comunei, în perioada interbelică. Avea o avere considerabilă și a donat primăriei tot salariul său de primar, contribuind la construcția unei clădiri a primăriei
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
care era numai în închipuirea sa, nu și în a conducerii colectivei. Pierderea dragostei lui Viorel și a liniștei căsniciei lor fericite până în prezent putea fi generată tot de prezența lui Săndica în viața lor. Viorel pleca spre magaziile de cereale, bucuros că Săndica s-a întors la serviciu și că are posibilitatea de a o vedea cât mai curând. Îi era dor de ea. Cât a fost plecată la munte, a fost nervos mai tot timpul. Își imaginea cum profesorul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
Sate de munte, de câmpii, de dealuri ... Au fiecare un aparte farmec și prin ochanele moderne, altcumva, noi le vedem cum trec. Sat vechi românesc, satul natal - cu oameni buni și harnici gospodari, cu animale-n curte, în camp cu cereale ... ce ostenesc la toate de-atâția ani și ani ! Pe deal expuse la feții cu soare hectare de podgorii cu viile-ncărcate cu purceluși de struguri de diferite soiuri, un elixir al vieții cu har de sănătate. Gutui, smochine și
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
la divorț pe lista partajului. Era o casă veche, construită pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil rococo, caracterizată prin bogăția ornamentației, vecină cu opulența. Casa fusese proiectată de un arhitect italian, pentru familia unui grec bogat, angrosist de cereale, căruia ulterior afacerile nu i-au mai mers, dând faliment în timpul crizei economice mondiale din 1929 - 1933, care afectase și economia României. Astfel încât, după ce negustorul și-a pus capăt zilelor, familia a fost nevoită să vândă clădirea în pierdere și
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]