2,847 matches
-
19-20 avril, 1974, Les Belles Lettres, Paris Bonte, Pierre; Izard, Michele (coord.), 1999, Dicționar de etnologie și antropologie, Polirom, Iași Bourdillon, M.F.C., 1980, „Introduction”, În M.F.C. Bourdillon, Meyer Fortes (coord.), Sacrifice, Academic Press, Londra Bowers, Alfred, 1976, „Mandan Social and Ceremonial Organisation”, În Adamson E. Hoebel, Everett L. Frost, Cultural and Social Anthropology, McGraw-Hill, New York Brăiloiu, Constantin, 1981, Opere - V, Editura Muzicală, București Brânda, Nicolae, 1991, Mituri ale antropocentrismului românesc (I - Miorița), Cartea Românească, București Bréhier, Émile, 1945, Histoire de la philosophie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
University Press, Cambridge Cannadine, David, 1985, „Splendor Out of Court: Royal Spectacle and Pageantry in Modern Britain (1820-1977)”, În Sean Wilentz (coord.), Rites of Power, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Cannadine, David; Price, Simon, 1987, Rituals of Royality: Power and Ceremonial in Traditional Societies, Cambridge University Press, Cambridge Caraman, Petru, 1983, Colindatul la români, slavi și alte popoare, Minerva, București Caraman, Petru, 1987, Studii de folclor, Minerva, București Caraman, Petru, 1997, Descolindatul În Orientul și Sud-Estul Europei, Universității „Al.I. Cuza
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În John Middleton (coord.), Magic, Witchcraft and Curing, The National History Press, New York Păun, Radu, 2007, „Scenă și simbol: reprezentații ale puterii În Vechiul Regim românesc”, În Constanța Vintilă-Ghițulescu, Maria Pakucs Willcocks (coord.), Spectacolul public Între tradiție și modernitate: Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii, Institutul Cultural Român, București Pavelescu, Gheorghe, 1942, „Pasărea-suflet”, În Anuarul Arhivei de Folclor, nr. 6 Pavelescu, Gheorghe, 1944, Mana În folclorul românesc, Sibiu Pavelescu, Gheorghe, 1998, Magia la români, Minerva, București Pearson, Joanne; Roberts, Richard; Samuel, Geoffrey
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sanction in Communal Ritual: A Reconsideration of Shinto Festival Procession”, În Ethnology, vol. 36, nr. 1 Schrempp, Gregory; Hansen, William (coord.), 2002, Myth: A New Symposium, Indiana University Press, Bloomington Schrum, Wesley; Kilburn, John, 1996, „Ritual Disrobement at Mardi Gras: Ceremonial Exchange and Moral Order”, În Social Forces, vol. 75, nr. 2 Schuhl, Pierre-Maxime, 1949, Essai sur la formation de la pensée grecques, PUF, Paris Schwarz, Maureen Trudelle, 1998, „Holy Visit 1996: Prophecy, Revitalization and Resistance in the Contemporary Navajo World”, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Berkeley Whitman, Cedric, 1958, Homer and the Homeric Tradition, Norton, New York Wilentz, Sean (coord.), 1985, Rites of Power: Symbolism, Ritual and Politics since the Middle Age, University of Philadelphia Press, Philadelphia Willcocks, Maria Pakucs, 2007, „Sărbătoare În oraș: festivaluri și ceremonialuri publice În Sibiul veacului al XVI-lea”, În Constanța Vintilă-Ghițulescu, Maria Pakucs Willcocks, (coord.), Spectacolul public Între tradiție și modernitate: Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii, Institutul Cultural Român, București Willis, Roy, 1996, „Magic”, În Alan Barnard, Jonathan Spencer (coord.), Encyclopedia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
since the Middle Age, University of Philadelphia Press, Philadelphia Willcocks, Maria Pakucs, 2007, „Sărbătoare În oraș: festivaluri și ceremonialuri publice În Sibiul veacului al XVI-lea”, În Constanța Vintilă-Ghițulescu, Maria Pakucs Willcocks, (coord.), Spectacolul public Între tradiție și modernitate: Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii, Institutul Cultural Român, București Willis, Roy, 1996, „Magic”, În Alan Barnard, Jonathan Spencer (coord.), Encyclopedia of Social and Cultural Anthropology, Routledge, Londra Winkelman, Michael, 1990, „Shamans and Other ‘Magico-Religious’ Healers: A Cross-Cultural Study of their Origins, Nature
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gyula", care dețineau o poziție privilrgiată. Confederația tribală ungară era divizată în șapte triburi: Nyek, Magyar, Kurt-Gyarmat, Tarjan, Jeno, Ker, Keszi. Ei venerau diverse spirite, aveau practici arhaice, precum jertfe de animale, aduse zeităților lor-un rol important îl aveau ceremonialurile șamanice. Ungurii practicau înhumarea în morminte plane.21 Cât timp s-au aflat sub dominația chazarilor, ungurilor li s-a impus o serie de îndatoriri militare și de altă natură. Dar ei și-au continuat expedițiile mai ales împotriva slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Apunake și alte fenomene este de un picaresc aparte, în care, mai importante decât întâmplările - puține - sunt situațiile bizare în care sunt puși eroii. Totul este firesc până la punctul în care lucrurile o iau razna, căpătând dimensiuni absurde. Atmosfera de ceremonial a căsătoriei devine brusc aberantă, apoi macabră: pe trotuarul „pavat cu cozoroace de șepci numărul 56”, mulțimea mânca „felii de capete de mort cu unt”. Un întreg arsenal de ciudățenii se succedă până când, în „ceasul nunții”, „toate luminile din grădină
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
Nicolae Mecu, Semnele vremii și perenitatea valorilor, VR, 1997, 1-2; Andrei Nestorescu, Paul Cornea și semnele vremii , LAI, 1996, 2; Cercetarea literară azi (volum omagial), Iași, 1998; George Pruteanu, Lectura sub microscop fenomenologic, „Dilema”, 1998, 271; Monica Spiridon, Lectura: un ceremonial ocultat, R, 1998, 5-6; Victor Neumann, Despre teoria lecturii, O, 1999, 4; Dan Mănucă, Nostalgiile spiritului clasic, CL, 2000, 11; Micu, Ist. lit., 768-769; Dicț. esențial, 199-201; Ileana Oancea, Elogiul spiritului academic, O, 2001, 6; Manolescu, Lista, III, 169-172; Petraș
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
esență, ca și în versurile care interoghează asupra veacului și a civilizației moderne - construite, epic și epigramatic, în jurul câte unui simbol livresc, B. adoptă teme ale actualității literare, se încredințează mărturisirii, vorbește despre un spațiu de predilecție naturist, înscenează un ceremonial propice jocului grațios de imagini, reveriei, rememorării. Poet al universului citadin în numeroase cazuri, B. se regăsește și în versuri marcate de o romantică aplecare către visare, de nostalgia unui timp al plenitudinii afective, în elegii și în poeme de
BARZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285661_a_286990]
-
care tezismul domină construirea intrigii și argumentarea ei. B. este un romancier atras de stările tulburi, incerte, fie sociale, precum în Neamul Coțofănesc sau în Conspirația Dărmănescului, fie individuale, precum în Rumilia. Aici, imaginația se dezlănțuie fără opreliști, excitată de ceremonialuri erotice fără număr. Prezentat în mai toate ipostazele, normale și patologice, erosul are aspectul unui delir permanent. Odată eliberate de complexele culturale, personajele devin „animale sănătoase”, de o indescriptibilă vulgaritate. Unele pagini din romanele lui B. sunt în drum către
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
chip a ceea ce se ascunde „sub strălucirea purpurei bizantine”, acolo, în jurul tronului împărătesc, a cărui fascinație orbește, distruge. La Emanoil Bucuța, pretextul etnografic generează o poematizare fastuos calofilă (revărsare de detalii plastice, într-o cuprindere barocă, sinteză de reverie și ceremonial) a „spațiului” dobrogean (Fuga lui Șefki). E multă culoare și atmosferă balcanică, dar și, mai larg, orientală, în proza lui Panait Istrati: o mobilitate picarescă specifică, pe fondul unei chemări a spațiilor deschise, tema haiduciei, prețuirea arătată unei umanități simple
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de fapt în intimitatea morții. El refuză trezia, viața și, după atâta risipă și nebunie, „voia numai să zacă”. Paralizia morfinomană eliberează visarea, reveria și Hrisant se exilează în amintire. Fastul montărilor, dezlănțuirile carnavalești, jocul și goana măștilor, pofta de ceremonial insinuează ideea teatralității. Surparea idealului eterist, deșteptând - în replică - simțul actoricesc al lui Hrisant, pledează pentru ideea unei istorii consumate ca farsă. Barochismul cărții este indiscutabil. Se întâlnesc aici poetica preaplinului, tehnica aglomerativă, laitmotivul ubi sunt și, desigur, amenințarea Trimisului
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
lor, definindu-se astfel ca unul de istoria culturii. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului. Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
V. Voiculescu (Patru brazi), Adrian Maniu (Înmormântarea feciorului de domn) preiau din b. nu numai concepția filosofică populară asupra morții, ci și elemente stilistice și compoziționale specifice. B. este cultivat și astăzi, viabilitatea acestei specii datorându-se prezenței ei în ceremonialul înmormântării. Surse: T. T. Burada, Datinile poporului român la înmormântări, Iași, 1882; S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, București, 1892; I. Pop-Reteganul, Bocete, adecă cântări la morți, Gherla, 1897; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
charges, je fus le premier qui couchai dans la chambre de Șa Majesté." footnote> Acest paragraf indică momentul încheierii primei copilării a regelui. Cand Ludovic a împlinit șapte ani, valeții de cameră și-au intrat în drepturi începând astfel oficial, ceremonialul curții. La Porte a ocupat poziția de Prim Valet între anii 16431653 și pe întreaga durată s-a arătat foarte interesat de educația pe care o primea regele. De multe ori se substituia poziției mareșalului de Villeroy, care era tutorele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Folclor a Moldovei și Bucovinei (zece volume). În principalele lucrări ale lui C. fie că este vorba de cercetarea unei localități (Vânătorii, 1971), fie a unui gen, fie, în fine, a unei zone etnografice, tratarea este de regulă monografică. Cercetarea ceremonialului funebru din Moldova are, prin D. Cantemir, Al. Lambrior, T.T. Burada, S. Fl. Marian, Elena Niculiță-Voronca și T. Pamfile, o veche tradiție. Dar C. propune în Marea trecere (1999) nu o confirmare a credințelor și practicilor consemnate de S. Fl
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II: Obiceiurile familiale și calendaristice, Iași, 2002; Gherăești. Un sat din ținutul Romanului (în colaborare
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
parte, deoarece acesta este singurul mod în care funcționează Tao. Capitolul 1 Dezvoltarea istorică a artei qi gong în China Arta qi gong își are rădăcinile în timpurile preistorice în China antică, atunci când s-a descoperit că un dans tribal ceremonial cunoscut sub numele de „Marele Dans” (da-wu) avea efecte terapeutice asupra celor care îl practicau în mod frecvent. Această descoperire a fost făcută, probabil, cu aproximativ 10 000 de ani în urmă și marchează nașterea practicii qi gong, cea mai
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
împotriva părerii generale, a arătat că sugestia poate vindeca leziuni organice. Sugestiile de decor și ritual în cadrul practicii medicale au fost semnalate de R. Liek. Peste orice act medical se suprapune o influență psihică; un mare rol îl au decorurile, ceremonialele și ritualurile (o sală de operație modernă are o mare valoare psihoterapeutică!), dar mai ales ecuația personală a medicului. Psihoterapia de relaxare Metodele psihoterapeutice de relaxare derivă din unele mijloace utilizate de terapeuticile hipnozei și în tehnicile yoga. Se folosesc
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
post”, în timp ce Dumnezeu „trage” un „danț” cu îngerii : Joacă-o horă de îngeri, Dar danțul cine mi-l trage ? ’l trage bunul Dumnezeu (14, p. 59). Omul pare să-și „construiască” un model divin pentru propriul său comportament ritual și ceremonial (73). „Precum în cer, așa și pe pământ.” Nu pare deci să fie vorba de o tratare profană a temei, cum crede Lucia Cireș (14, p. LIV), ci de transpunerea la nivel divin a unui obligatoriu desfrâu ritual, pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolul XX : „Unde sunt două turce, fiecare începe de la un cap de sat și când se întâlnesc, se întrec [se bat ?] jucătorii” (58) ; sau „Cu masca [...] se amenință, se atinge, se lovește, se bate cel colindat, în scopuri rituale sau ceremoniale, ale căror semnificații magico-mitologice astăzi s-au pierdut” (59, p. 234). Cred că „semnificațiile magico-mitologice” ale acestui compor- tament nu „s-au pierdut” în totalitate, așa cum scria Romulus Vulcănescu în 1970. Am încercat în paginile de mai sus să desci-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul e o sărbătoare ances- trală totală, anterioară creștinismului în Europa, care simbolizează „sacrul de transgresiune”, [...] în care sunt concentrate toate formele de dramatizare a timpului mitic [...]. În ansamblul lui, carnavalul reprezintă un complex ritual și ceremonial care are loc anual [...], urmărind răsturnarea completă a ordinii și ierarhiei [...] și, ceea ce este mai semnificativ, însăși renașterea spirituală din haosul astfel produs și retrăirea timpului sacru în care a început creația lumii (60, p. 431). în bună măsură, în cadrul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se dădeau la o parte în fața lui, lăsându-l să treacă nevătămat” (Grimm, Frumoasa adormită). Sărutul eroului trezește (readuce la viață) prințesa și, odată cu ea, întreaga cetate. „Zona” în care se instaurase Haosul este astfel recosmizată și ordinea restabilită. în cadrul ceremonialului de sfârșit de an, rolul eroului din basm îi revine fie celui căruia i se colindă (care devine ad hoc eroul care trezește leul, fata etc., fiind inclus în chiar scenariul colindei), fie colindătorului, a cărui incantație are menirea de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acest motiv, sfârșitul era indispensabil oricărui nou început” (33, p. 47). Nu altfel se întâmplă lucrurile cu prilejul ceremoniilor din cadrul sărbătorilor de iarnă la români și nu întâmplător un text precum cel al colindei tip Furarea astrelor este în mod ceremonial recitat la granița dintre un an vechi și unul nou. Pentru ca o nouă ordine cosmică să fie stabilită, în prealabil trebuie instaurată dezordinea. Pentru ca Demiurgul să creeze o lume nouă, cea veche trebuie mai întâi cufundată în Haos, trebuie distrusă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]