1,453 matches
-
lefegiilor săi. Apoi,în 1717, Mihai Racoviță voievod a respins atacul austriecilor conduși de Ferencz, venit cu gândul să-l ridice pe domn. Întâmplarea o desprindem din actul întocmit de voievod în ianuarie 1717, prin care scutește de dări Mănăstirea Cetățuia și 40 de poslușnici ai mănăstirii, pentru ajutorul dat în lupta cu austriecii: „Făcut-am domnia mea acest testament sfintei mănăstiri, întru vecinică pomenire, ca să fie iertată de toate dajdele...De vreme că au miluit Dumnezeu că s-a tâmplat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Ferencz, din Târgușorul Nicolina. Printr-un alt act, din decembrie 1717, Mihai Racoviță voievod dăruiește unor boieri satele confiscate de la Vasile Ceaurul, fost mare stolnic care s-a „închinat” nemților atacându-l pe domn în Curtea Domnească din Iași. Povestea Cetățuii nu se sfârșește aici. Ca orice zidire, și aceasta a suferit deteriorări în timp.. Întâi a căzut zidul de pe latura vestică a incintei. Apoi au ajuns în stare de părăsire și ruină Palatul Domnesc și Sala Gotică...În vremea IPS
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Jubileului Universității ieșene. Acest eveniment a fost onorat de Aurel Vlaicu, printr-un zbor făcut deasupra Iașilor, cu decolare de la Școala Normală „Vasile Lupu” de la Breazu. După ce a trecut peste Iași, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților străini și a mulțimii poporului”. Parcă te aud comentând acest moment: „Să fi văzut dumneata femeile bătrâne din adunare cum își făceau câte o cruce adâncă și rosteau în șoaptă un iracan di mini uiti cum să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mă întrebi de ce nu mai fac referiri la articolele mele. Apoi, dragă prietene, află că nu te voi ierta atunci când vom călca pe locuri despre care am scris cândva. Să pornim din nou la drum, dragul meu, ieșind din curtea Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene, astăzi te voi duce prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile, așa ca altădată. Urmăm neabătut creasta dealului Cetățuia, spre Hlincea. Pe stânga - o bună bucată de drum - ne însoțește un șanț anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni de apă prin olane ceramice, care pleaca din josul Cetățuii și mergea până deasupra Mănăstirii Hlincea. Era
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
așa ca altădată. Urmăm neabătut creasta dealului Cetățuia, spre Hlincea. Pe stânga - o bună bucată de drum - ne însoțește un șanț anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni de apă prin olane ceramice, care pleaca din josul Cetățuii și mergea până deasupra Mănăstirii Hlincea. Era și firesc să meargă acolo, pentru că Mănăstirea Hlincea a ținut multă vreme de Cetățuia. Înainte, însă, de a ajunge la Hlincea, trebuie să coborâm doar câțiva zeci de pași, până la Doi Peri, și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni de apă prin olane ceramice, care pleaca din josul Cetățuii și mergea până deasupra Mănăstirii Hlincea. Era și firesc să meargă acolo, pentru că Mănăstirea Hlincea a ținut multă vreme de Cetățuia. Înainte, însă, de a ajunge la Hlincea, trebuie să coborâm doar câțiva zeci de pași, până la Doi Peri, și vom avea o mare surpriză. Înfiptă bine în coasta dealului, ne privește pe sub borul generos al acoperișului casa strălucitei familii a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
locuri de prisacă mai sus de mănăstire, iar cel din 31 august 1695 spune că voievodul Constantin Duca a întărit învoiala tatălui său Gheorghe Duca voievod din 1672, cu Dosoftei Patriarhul Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să rămână sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia. În vremea epidemiei de holeră din 1848, locul din jurul Mănăstii Hlincea a fost destinat pentru îngroparea morților de holeră. Hramul bisericii este Sfântul Gheorghe. Dragă prietene, hai să părăsim incinta mănăstirii și să plecăm în căutarea satului Hlincea - o duzină
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și cu livada ei, cătră soțul jăluitoarei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Despre Nebuna se vorbește și într-o „Diată” din 18 faur 1857: „Drept aceea eu Ana soția răposatului Ion Nica Chetrariul din podgoria Nebunei moșia mănăstirei Cetățui...” După ce am citit documentele găsite la Hlincea, mai că îmi venea să umblu din casă în casă, în căutarea istoriei...dar de unul singur parcă nu-i chiar plăcut, așa că aștept ziua când poate vom lua în piept, cele dealuri
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
teren, trei case, livadă, vie, pădure și trei fântâni. De pe un teren din apropierea școlii - cum am mai spus a decolat în 1911 Aurel Vlaicu, pentru a face istoricul zbor cu ocazia Jubileului Universității ieșene și a inaugurării clădirilor din curtea Cetățuii, proaspăt renovate. Printre dascălii Școlii Normale de la Breazu îi găsim pe junimistul Constantin Meissner și pe istoricul Gheorghe Ghibănescu. Breazu a fost și locul unde, prin 1887, s-a descoperit renumita apă amară de Breazu, comercializată și în farmacii. În
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
aflat pe lângă locul unde se ridică astăzi centrala termică și atelierele Teatrului Național din Iași. Iată-ne în Holboca. Prima atestare documentară a Holbocăi o găsim în actul din 6 august 1671, prin care Gheorghe Duca voievod 89 dăruiește Mănăstirii Cetățuia, zidită de el, Valea Rușilor și a Holbocăi: „Ș-am socotit dimpreună cu părinții rugători...și cu tot sfatul nostru, boieri mari și mici ca să o întărim și cu loc de hrană din hotarul locului g(o)s(po)d
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
lui Mihail Sturza, Răducanu Rosetti cel tânăr zidea conacul de la Căiuți, vizibil și astăzi, cu creneluri ca de fortăreață, în dreapta șoselei care urcă de la Adjud spre Târgu-Ocna. La Hangu, în aceeași vreme, cnezii Gheorghe și Leon Cantacuzino stăpâneau o veritabilă cetățuie feudală, împrejmuită cu ziduri groase și străjuită de patru turnuri. „Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, / Unde cură-n poale un râu mititel...“ Versurile sunt făcute pentru decor, sau decorul pentru versuri? S-ar putea crede că moda
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
geograf al antichității Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia, Costești, Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă - Orăștioara de Sus (Hunedoara); Ilovăț și Orșova (Mehedinți), Arpașul de Sus, Racovița, Talmaciu și Tilișca (Sibiu). Fără a prezenta toate așezările dacice descoperite, amintim doar pe cele de la Feldioara, Voila, Vulcani și Zărnești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna, construită din blocuri mari de piatră după sistemul celor din Orăștie; - cetate din pămînt, sec. VIII-IX e.n., pe dealul Ghergheleu, lungă de 40 m și lată de 28 m, construită de populația românească locală; - m. i. și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe teritoriul satului Frătăuții noi), Poiana Cetății (comuna Ilișești), Pârârul Cetățel (Cetățele, la Frasin) și La Cetățel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
chip plenar, Efortu-și pune pe cîntar, Că n-o să-i facă lui statuie. Prin cîmpul vieții, milenar, Nu-și taie drum, ci cărăruie Nevrînd să-și bată-n talpă cuie, Să se implice-n chip plenar. Închis ca într-o cetățuie În egoismul său primar, Doar pîntecului tributar, Nici sufletul nu și-l descuie Nevrînd să-și bată-n talpă cuie.
RONDELUL NEIMPLIC?RII by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84331_a_85656]
-
fagilor (arboroasa) prin care a călcat veșnicul apărător al Moldovei și al creștinătății, Ștefan cel Mare și Sfânt. Marele Domn, odată cu înființarea noii mănăstiri Voroneț, dăruiește mănăstirii, ca braniște, satul Bucșoaia, hotărât prin documentul din 17 august 1488, odată cu locurile cetățuii, document atestat la 14.IV.1411. Poartă de intrare la munte, satul Bucșoaia începe să se populeze înainte de anii 1756, astfel că, până la acest an, ar fi aparținut mănăstirii Voroneț, fapt constatat prin Codicele Mănăstirii Voroneț și publicată de S.
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei Hudești nu s-au făcut săpături sistematice
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că această incursiune a tătarilor a determinat pe domnitorii Moldovei de mai târziu, probabil pe Ștefan cel Mare să construiască mai multe fortificații cu întărituri de pământ (tip horodiște) printre care și cea de pe dealul dinspre satul Baranca, numită astăzi Cetățuia. Iațco Hudici este predecesorul familiei Movilă care, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII a ridicat pe tronul Moldovei nu mai puțin de șase domni: Ieremia, Simion, Constantin, Alexandru, Mihail și Moise Movilă. Mihai Costăchescu arăta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt în legătură cu pădurea, au fost influențate de ea, poartă pecetea ei. De la bordeiele pe care le-am văzut în trecut la Baranca și prin păduri, pe unde am fost, la casele care erau construite numai din lemn și pământ, la Cetățuia de pe Dealul Bărăncii, care după părerea unor cercetători a fost o întăritură numai din lemne și pământ, toate au depins și depind de existența pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pământ argilos din care în trecut se confecționau cărămizi. Cățăl (La Cățăl)-teren arabil de formă plană, situat în partea de sud a satului Mlenăuți. Aici în trecut existau mulți căței de pământ sau popândăi de unde provine și denumirea respectivă. Cetățuia (La Cetățâie)-deal în partea de nord a comunei Hudești de pe care se poate observa pe o distanță mare Valea Prutului. Numele dealului vine de la întăriturile de pământ de forma unei cetăți construite aici prin sec. XV, XVI, fortificație de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în partea de nord a comunei Hudești de pe care se poate observa pe o distanță mare Valea Prutului. Numele dealului vine de la întăriturile de pământ de forma unei cetăți construite aici prin sec. XV, XVI, fortificație de tip horodiște numită Cetățuia. Detalii se dau la capitolul Locuri turistice la Hudești. Ceacâr (La Ceacâr)-teren arabil ușor înclinat spre sud-est, situat în apropierea Dealului Grâie, foarte bun pentru cultura grâului. Denumirea vine de la culoarea grâului de vară care se cultiva pe aici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oamenilor. Prisacă (La Prisacă)-locuri unde mai demult se creșteau albinele. La Vatra, locul este situat lângă Iepărie și Dealul țiganului, expus la soare și ferit de vânturi, având o vegetație bogată. La Baranca, locul este între Pâdurea Pușcașu și Cetățuie. Terenul a fost defrișat de pădure și este folosit ca arabil. Prutul-râu ce constituie hotarul natural dintre comuna Hudești și Ucraina. Grecii îl numeau Poras sau Piretus (Herodot), iar romanii l-au numit Hierasus sau Gerasus (Ptolemeu) și Porata (Arvino
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin Hrisovul din 6 iulie 1600, Mihai se intitula Domn al țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei. Unde am fi ajuns astăzi dacă această unire ar fi rezistat? Această întrebare apare pe buzele celor mai mulți dintre hudeșteni. Despre cetățuie în partea locului circulă multe și frumoase legende. Astăzi poiana din apropiere și urmele cetății constituie un punct de atracție pentru turiști și un plăcut loc de odihnă și agrement determinate de frumusețea locurilor, de aerul curat și de spendida
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]