1,185 matches
-
în pragul demenței, răzbunându-se prin provocarea unei inundații, în care el însuși piere. Adversarul său, Simeon Armașu, aparține galeriei eroilor tenaci și răzbătători, dar, în final, el cunoaște o transformare - insuficient motivată epic -, ce-l face să ia chipul „chiaburului”. Reușind să transpună în dialoguri firea țăranului, Morarul are și pagini de subtilă comedie, ce îl prevestesc pe Marin Preda. Tendenționismul se simte mai pregnant în povestirile din Soarele din fereastră, în piesa Zile de februarie și în scenariul radiofonic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
frămîntîndu-și basca în mîini) Să trăiți...! Gh. P. unu: (își ia șapca de pe scaun și și-o pune pe cap) (îl întîmpină) Mie să nu-mi spui să trăiți..., că... ce-s eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă?! Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai despărțit? Gh. P. doi: Păi nu?! Gh. P. unu: Pe mine mă întrebi?! Hm! Ia s-o luăm de la început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu eram plutonier angajat la direcția anchete; și-n calitatea asta stăteam într-un birou care era perete-n perete cu biroul anchetatorului; cînd ancheta era gata, anchetatorul mă suna, eu mă duceam să-l iau pe anchetat pe bandit, chiabur, burghez... ce era el (ceilalți încep să bată cu pumnii în masă, apoi cu picioarele-n podea; zgomotul produs îl făcea pe plutonier să ridice glasul, pînă la urlet) Îi puneam ochelarii orbi, îl luam de braț și-l conduceam
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
În cele 8 mănăstiri și schituri stiliste se adăpostesc 48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în iarna lui 1950 călugări de la mânăstirea Slătioara, conduși de G., au oferit adăpost și hrană grupului banditului Dochița. În noaptea de 14/ 15.11.1950, călugării de la mănăstirea Slătioara, în frunte cu G. și H.
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
G. și H. și un număr de credincioși fanatici, au imobilizat în mănăstire doi ofițeri de miliție care erau în urmărirea bandei lui Dochița, făcând imposibilă arestarea acestora. La mănăstirea Copăceni, călugărul stilist M.N. a adăpostit în 1951/1952 pe chiaburul T., urmărit de autorități pentru nepredarea cotelor. Pentru adăpostire de bandiți și pentru instigări publice, în martie 1952 au fost reținuți pe bază de probe 14 călugări stiliști între care M.N. și H.D. Mulți credincioși stiliști îndemnați de conducătorii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mențină în gruparea lor până în ultimul timp, fapt ce a provocat agitație în rândul credincioșilor. Acest lucru se datorează faptului că susnumiții D.H., I.M. și E.O. sunt elemente dușmănoase regimului. Astfel, D.H., fost plutonier, în prezent deblocat, I.M. este chiabur, iar pentru a fi pe placul autorităților și-a creat, în mod diversionist, comitete de luptă pentru pace numai din stiliști, iar E.O. este cel mai mistic și mai periculos agitator din conducerea stilistă, acesta fiind mult timp plecat
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
albi vopsiți - răul cel mare, spune Griffith, este „înnegrirea” albilor („jidovirea”, în limbajul propagandei naziste). Griffith este un precursor și pentru propaganda bolșevică. Renegatul Gus, urât, bețiv, agresiv, terorist în solda puterii negre, obsedat sexual de fata albă, este exact chiaburul care, importat din imagologia sovietică, va apărea în filme românești de propagandă comunistă din anii ’50, ca Răsună valea sau În sat la noi. Marele cineast american știe că propaganda se face în tușe groase, cu băgarea degetului în ochi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
poporului. Nimic nu trebuie să se întâmple pe ecran din pricina faptului că pur și simplu se întâmplă. Nici un personaj nu bea niște apă doar pentru că îi e sete, scenaristul și regizorul trebuie să aibă ceva de spus cu asta. Un chiabur nu e urât și plin de ură pentru că așa e el ca om, ci pentru că e chiabur, și un chiabur nu poate fi altfel. Ion nu o părăsește pe Maria pentru că s- a plictisit de ea ca femeie, ci pentru că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Nici un personaj nu bea niște apă doar pentru că îi e sete, scenaristul și regizorul trebuie să aibă ceva de spus cu asta. Un chiabur nu e urât și plin de ură pentru că așa e el ca om, ci pentru că e chiabur, și un chiabur nu poate fi altfel. Ion nu o părăsește pe Maria pentru că s- a plictisit de ea ca femeie, ci pentru că îi despart concepții fundamental diferite despre lume și viață. Totul trebuia problematizat și politizat. Această mesajită cronică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bea niște apă doar pentru că îi e sete, scenaristul și regizorul trebuie să aibă ceva de spus cu asta. Un chiabur nu e urât și plin de ură pentru că așa e el ca om, ci pentru că e chiabur, și un chiabur nu poate fi altfel. Ion nu o părăsește pe Maria pentru că s- a plictisit de ea ca femeie, ci pentru că îi despart concepții fundamental diferite despre lume și viață. Totul trebuia problematizat și politizat. Această mesajită cronică își face simțite
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întreabă și tot el răspunde, fără să încerce a intui întrebările spectatorului și a le răspunde, atunci nu e un film mut, dar e un film surd. Temele de propagandă în cinematograful deceniului 6 sunt : - Colectivizarea, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor” (În sat la noi, Mitrea Cocor, Desfășurarea, O mică întâmplare). - Lupta entuziastă a tinerilor cu natura pentru moderniza rea României, la chemarea și sub conducerea Partidului (Răsună valea, Brigada lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-numitul proletariat agricol, în număr nesemnificativ. Acest proletariat agricol trebuia asmuțit împotriva marii mase a țăranilor așezați, care își lucrau pământul. Dușmanul principal nu era moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al bunei lumini, în care chiaburul este o bestie incorigibilă, un neom menit exterminării. Când Dumitru, fiul de chiabur, interpretat convingător de Liviu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
marii mase a țăranilor așezați, care își lucrau pământul. Dușmanul principal nu era moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al bunei lumini, în care chiaburul este o bestie incorigibilă, un neom menit exterminării. Când Dumitru, fiul de chiabur, interpretat convingător de Liviu Ciulei, vine la ședința de constituire a colectivei, „am venit și eu, să văd ce e, ca omu’”, protocomunista Maria se ridică și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
moșierul, ci așa- numitul chiabur, țăranul înstărit. Georgescu și Iliu con struiesc deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al bunei lumini, în care chiaburul este o bestie incorigibilă, un neom menit exterminării. Când Dumitru, fiul de chiabur, interpretat convingător de Liviu Ciulei, vine la ședința de constituire a colectivei, „am venit și eu, să văd ce e, ca omu’”, protocomunista Maria se ridică și strigă : „Care om ? Tu ești om ? Ăștia nu sunt oameni ! N-au inimă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este dorință de dreptate și cât ură pură față de cel care are și, prin urmare, trebuie deposedat și închis ? În ce măsură marii corupți, indiferent de vinovăția lor, de cele mai multe ori reală, sunt priviți înaintea oricărui act de justiție ca burjui și chiaburi ai vremurilor noastre ? Neplăcute întrebări, și mai neplăcute răspunsuri. Chiar și pentru posteritatea unor cineaști ca Jean Georgescu și Victor Iliu, autori ai unor opere cinematografice de excepție, O noapte furtunoasă și La Moara cu noroc, dar și ai acestei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Populare Române, admis pe ecran după ce Cristea Dorobanțu e salvat în ultima clipă de la execuție și își revede soția. Desfășurarea (1955) sau Deviere de dreapta la Udupu Desfășurarea reia schema din În sat la noi, cu Fory Etterle în rolul „chiaburul - ochiul dracului”, în locul lui Liviu Ciulei. „Urâții” vor să blocheze colectivizarea, se agită, uneltesc, scot cuțitele, dar sunt, firește, înfrânți de țăranii de bine, îndrumați de partid. Noutatea propagandistică este apariția unui membru de partid corupt - Voicu Ghiocioaia (Nucu Păunescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Esteticul sau eticul ? Un răspuns - nu răspunsul - mi-a oferit marele regizor de teatru și film Liviu Ciulei, care, actor pe atunci, juca plin de elan roluri de „dușman al poporului”. L-am întrebat cu ce stare sufletească juca pe chiaburul Scăpău sau „Buldogul”. Răspunsul a venit după o pauză : „Nu- mi mai aduc aminte de rolurile acelea”. Până atunci, domnul Ciulei mă uimise cu memoria și capacitatea narativă, remarcabile la 86 de ani. Directorul nostru (1955) sau Un film fără de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Moara cu noroc : Ioan Slavici a fost un filogerman declarat. Dar asta consemnează istoria literaturii, nu un generic de film. Râpa dracului (1957) sau Sex coregrafic Schema din thrillerul amoros Râpa dracului, realizat de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar lui Florinte Damian „i se ia ceața de pe ochi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
thrillerul amoros Râpa dracului, realizat de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar lui Florinte Damian „i se ia ceața de pe ochi” în ultima secvență, când, după ce până atunci l- ar fi sfârtecat pe Badale, dintr-odată binecuvântează unirea tovarășului de la Partid cu Anica. Finalul este complet fals și prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în munți, iar răii erau marcați fizic, grași sau uscați, urâți, privind tot timpul chiorâș, pentru a fi identificați cu precizie de spectator, în Vultur 101, pentru prima dată, dușmanul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
despre frăția de arme româno-rusă, dar aceasta e o coproducție România-URSS, care așază militarii români pe picior de egalitate cu cei sovietici. Setea (1961) și Când primăvara e fierbinte (1961) marchează încheierea în forță a colectivizării în 1962. Conflictul dintre chiaburi și moșieri, de o parte, și țărani cu vederi progresiste și comuniști, de partea cealaltă, încă prezent în aceste pelicule, va fi înlocuit de acum cu „contradicțiile neantagoniste” dintre colectiviștii înaintați ai satului și cei înapoiați, serie deschisă de Lumina
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ștampila - din buzunare și le pune pe masă încercând „să se scoată” din situație cu o replică „lirică” : „Sunt membru de partid cu sufletul”. Ardeleanu simte setea de putere a lui Moț și îi ține partea în fața sătenilor conduși de chiaburul patriarh Găvrilă, cerându-i să mai găsească prin sat niște membri de partid „cu sufletul”. Comunistul „de suflet” bagă la loc în buzunare cheile și ștampila, înțelegând că tovarășii au nevoie de el taman așa cum e. Această jerbă de nuanțe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se liniștesc - din nou, aici ar fi oprit lucrurile un propagandist de duzină. Dar delenii lui Titus Popovici sar ca arși : adică de ce să ia moțoganii pământ, ca să le rămână lor mai puțin ? Setea de avere, rezervată până la acest film chiaburilor și moșierilor, iată că îi roade și pe țăranii săraci, îngerii moralei de odi nioară. Moț rezolvă „magistral” problema, demonstrându-i lui Ardeleanu că are „nivel politic” : le urlă delenilor săi că până ieri n-aveau nimic și acum au
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Moț rezolvă „magistral” problema, demonstrându-i lui Ardeleanu că are „nivel politic” : le urlă delenilor săi că până ieri n-aveau nimic și acum au, că le dă Partidul Comunist, așa că să tacă din gură și să nu fie lacomi. Chiaburul, „câine turbat” până la capăt în În sat la noi, Desfășurarea sau Mitrea Cocor, are o evoluție mult mai complexă prin personajul Găvrilă, interpretat de George Calboreanu. Uciderea fiului său, Ezechil, ucigaș la rândul său pentru a dobândi pământul pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]