1,182 matches
-
ziua precis nu știu, toți șefii de serviciu am fost chemați la ședință la DRSP Cluj, unde tov. colonel Patriciu ne-a spus că la București a spus tov. Ministru Pintilie ca să depunem tot efortul ca să descoperim din timp uneltirile chiaburilor împotriva gospodăriilor colective și a ariilor, dînd cîteva exemple care s-au întîmplat în țară și spunînd "cu dinții trebuie să ținem gospodăriile agricole, ca dușmanul să fie descoperit din timp". Ne-a atras atenția ca noi să nu facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
exemple care s-au întîmplat în țară și spunînd "cu dinții trebuie să ținem gospodăriile agricole, ca dușmanul să fie descoperit din timp". Ne-a atras atenția ca noi să nu facem pe pompierii, ci să prevenim din timp uneltirile chiaburilor; în același timp a spus: "în acele comune unde avem astfel de cazuri, unul sau doi putem să trîntim la pămînt", ceea ce însemna la dînsul să fie împușcați, pe urmă să luăm legătura cu Comandamentul Miliției, ca să adune cîțiva chiaburi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
chiaburilor; în același timp a spus: "în acele comune unde avem astfel de cazuri, unul sau doi putem să trîntim la pămînt", ceea ce însemna la dînsul să fie împușcați, pe urmă să luăm legătura cu Comandamentul Miliției, ca să adune cîțiva chiaburi din comuna respectivă, care să-i îngroape pe cei împușcați. La Serviciul de Securitate Turda i-am cercetat pe baza instrucțiunilor primite din partea tov. col. Patriciu Mihail, că acolo unde se pun piedici din partea chiaburilor în ce privește aplicarea liniei Partidului să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Comandamentul Miliției, ca să adune cîțiva chiaburi din comuna respectivă, care să-i îngroape pe cei împușcați. La Serviciul de Securitate Turda i-am cercetat pe baza instrucțiunilor primite din partea tov. col. Patriciu Mihail, că acolo unde se pun piedici din partea chiaburilor în ce privește aplicarea liniei Partidului să trîntim de pămînt unul sau doi chiaburi, numai de un singur lucru să îngrijim, "să fie chiabur și să aibă gîtul gros", arătînd cu mîna dimensiunea gîtului. Noaptea au fost puși în mașină și duși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îngroape pe cei împușcați. La Serviciul de Securitate Turda i-am cercetat pe baza instrucțiunilor primite din partea tov. col. Patriciu Mihail, că acolo unde se pun piedici din partea chiaburilor în ce privește aplicarea liniei Partidului să trîntim de pămînt unul sau doi chiaburi, numai de un singur lucru să îngrijim, "să fie chiabur și să aibă gîtul gros", arătînd cu mîna dimensiunea gîtului. Noaptea au fost puși în mașină și duși în marginea comunei respective și împușcați și îngropați conform instrucțiunilor respective. Cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am cercetat pe baza instrucțiunilor primite din partea tov. col. Patriciu Mihail, că acolo unde se pun piedici din partea chiaburilor în ce privește aplicarea liniei Partidului să trîntim de pămînt unul sau doi chiaburi, numai de un singur lucru să îngrijim, "să fie chiabur și să aibă gîtul gros", arătînd cu mîna dimensiunea gîtului. Noaptea au fost puși în mașină și duși în marginea comunei respective și împușcați și îngropați conform instrucțiunilor respective. Cazul a fost raportat în scris la DRSP Cluj nu așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în munți, atât socio-profesională, cât și cea de vârstă, este foarte eterogenă, începând de la tineri de șaisprezece-șaptesprezece ani până la persoane trecute de cincizeci sau chiar de șaizeci de ani. Din punct de vedere profesional, de la elevi de liceu, țărani săraci, chiaburi în terminologia de atunci -, țărani înstăriți, până la ofițeri deblocați, intelectuali, avocați, profesori. Deci nu se poate vorbi de un grup omogen, așa că și motivațiile au diferit foarte mult. Pornind de la cele individuale, una dintre principalele motivații a fost evitarea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
superioare”, autorul nostru - ins inteligent, talentat Însă corupt de lăcomia unei glorii iuți și totale - face elogiul tocmai acestui „cutremur” social, În care lumpenul satului și acoliții săi Îl izgonesc pe primar, la propriu, din comună, iar pe „bogătani sau chiaburi” - adică pe cei așezați și cu prestigiu În comună - Îi oferă samavolniciei activiștilor și securiștilor care trebuiau să facă iute „colectivizarea”, adică spolierea brutală a țăranului nu numai de avutul său, pământul, uneltele și vitele, dar de propria-i demnitate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
voie, vroind să ne răstoarne „pe dinlăuntru”, să ne submineze, cum se zice! Și atunci, nu-i așa, cu atât mai lăudabile „creațiile” unor tineri tovarăși-scriitori, precum Petru Dumitriu sau Titus Popovici, care „le rup masca de pe față acestor târâturi, chiaburi care Îndeamnă satul să nu-și dea animalele și pământul, neînțelegând, aceste scorpii, revoluția mondială, sau intelectualii lași și corupți, legionari sau nu, care murdăresc tot ce ating”... ejusdem generis!... Da, „revoluția” m-a ales drept victimă și nu am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
comunismului: cum să-i hrănească pe oameni, odată ce industria era privilegiată În detrimentul agriculturii, iar proprietatea colectivă diminua drastic randamentul. Colectivizarea s-a desfășurat În ritm intens, cu metode simple și brutale: „convingerea“ de preferință, dacă nu, violența și denunțarea drept „chiaburi“ sau sabotori a țăranilor care se Împotriveau. Chiaburul, echivalentul kulakului din Rusia, țăranul Înstărit, a devenit, În imaginarul comunist, o figură monstruoasă. Dar tocmai el susținea, cu gospodăria lui de câteva zeci de hectare, partea cea mai dinamică a agriculturii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
industria era privilegiată În detrimentul agriculturii, iar proprietatea colectivă diminua drastic randamentul. Colectivizarea s-a desfășurat În ritm intens, cu metode simple și brutale: „convingerea“ de preferință, dacă nu, violența și denunțarea drept „chiaburi“ sau sabotori a țăranilor care se Împotriveau. Chiaburul, echivalentul kulakului din Rusia, țăranul Înstărit, a devenit, În imaginarul comunist, o figură monstruoasă. Dar tocmai el susținea, cu gospodăria lui de câteva zeci de hectare, partea cea mai dinamică a agriculturii românești. În 1959, „chiaburii“ au dispărut printr-un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
secția de poliție ca să dea probe de scris (din teama de răspândire a unor texte clandestine sau manifeste). În anii ’50, accesul la Învățământul superior fusese limitat sau chiar interzis elementelor sociale „nesănătoase“ (celor cu „dosar prost“, cu părinți burghezi, „chiaburi“, condamnați politic... și chiar intelectuali). Apoi, pentru un timp, s-a renunțat la discriminări. La mijlocul anilor ’70 s-a reluat Însă procedeul În mai multe facultăți, cu profil ideologic și politic, unde nu mai putea intra oricine: drept, istorie, filozofie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de ani, publica două romane consistente, în care, mai ales în al doilea, Setea, are „abilitatea” să brodeze, pe canavaua cuminte a unui roman rebrenist, întreaga psihologie bolșevică: disprețul și ura față de măruntul intelectual de țară și față de așa-zisul „chiabur”, acel gospodar ce era un exemplu nu numai de bună geranță și exploatare a pământului și vitelor, dar și un model moral al satului și care le stătea ca un spin în ochii noilor ocupanți - armata bolșevică, dar și instrumentelor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trăit ani de zile ca fotograf amator, deși se „acomodase” la începuturile regimului, dar, spre ghinionul lui, a observat repede trișeria penibilă, grotescă a „stării de fapt”, iar A.E. Baconsky, după câteva volumașe unde demascase cu asprime burjuii și chiaburii, a „aruncat mănușa”, și-a regăsit arta și uneltele literare, dar a fost prompt și brutal „evacuat” de la conducerea revistei Steaua, la sfârșitul deceniului șase, atunci cea mai bună, mai curajoasă revistă literară. „Invitat” la București, pentru a fi rupt
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
texte „inspirate” din „lupta clasei muncitoare”, și, dacă e posibil, semnate de fii de muncitori sau, excepțional, de fii ce vin din proletariatul intelectual. Cu condiția ca aceștia, atenție, să exprime în textele lor ură și dispreț față de burghezie, aristocrație, chiaburi și, dacă se poate, față de propriul lor mediu. Vezi, printre altele sclipitoarea carieră pe care o face Titus Popovici... Nu, vă asigur, spunea Matei, așa va fi ani și decenii la rând și, cum nu putem să ne cărăm, trebuie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
asvârlea în sus și mă prindea. Ea mă scăpa de la bătaie, când fugeam de la legănat copii mamei. Și pot zice că am crescut mai mult pe cuptor la bunica. Ea îmi dădea mâncare multă și bună că ei erau oameni chiaburi, iar acasă la noi părinții mei erau aproape foarte necăjiți. Bunica mă lua cu ea pe la nunți și pe unde era horă în sat de fete și flăcăi. Nu se făcea horă la crâșmă și odată cu asfințitul soarelui toate fetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cucoșul cel mare și abia s-a umplut o strachină. Și atunci i-am spus mamei: "Mamă, Bușmei când taie cucoșul cel mare umple o covată de carne, nu ca mata, o strachină ". Apoi de, a zis mama Bușmei îi chiabur ". Gavril Veleșcă De la deal de casa lui Bușmei, sub o mare râpă, era o căsuță foarte mică. Și cu ferestrele cât îi băga pumnu. Era lipită cu lut dar nu era văruită. În ea trăia Gavril Veleșcă. Cine era acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dat școala pe samă învățătorului Vasile Gh. Ilii Ciocan de loc din satul Slătioara com. Râșca, jud. Suceava, care mai pe urmă s-a însurat și a luat în căsătorie pe Ilenuța, fiica lui Toader Grumăzescu din Rădășeni, gospodar f. chiabur. Preotul Gh. s-a îmbolnăvit de cancer și a murit. Preotul Gh. Lateș a avut un fecior și două fete. Pe fecior l-a chemat Vasile, băiat de mare deșteptăciune și mare înțelepciune, care a învățat medicina la Paris. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
introdusesem și în carte. Și Farmacistu se supărase, pentru că el, așa cum încerca să-i arate popii, doar două televizoare avea, nu trei, cum am spus io ca un nenorocit, putând să las impresia total eronată că Farmacistu ăsta e cine știe ce chiabur care a agonisit averi pe spinarea poporului. În seara aia, a venit și popa la mine și m-a luat cu blândețe. Nu umbla în anteriu, sau cum s-o fi numind costumația lui, ci călărea o mobră sau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la moară lihniților: „Săracii bogați! Or să plesnească și nu se îndură nimeni să-i oprească din îmbuibare! Cum intră unul la închisoare, cum îl răzbesc toate bolile grăsimii!“. Săracilor le e milă sincer de bogătani. Săracii știu că și chiaburii de la oraș ar fi mai cumpătați, dacă nu i-ar obliga afacerile tot timpul la prânzuri și banchete. Unui nemâncat îi dai o pâine și gata, l-ai pus pe picioare, dar nababului n-ai ce-i face, te uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Institutul Politehnic din Iași. În anul universitar 1951/52 am terminat cu rezultate foarte bune anul I al acestei facultăți. Dar, din toamna anului 1952, din cauza persecuțiilor politice din acei ani, datorate originii sociale “nesănătoase” căci părinții mei erau declarați chiaburi, am fost obligat să întrerup studiile universitare. În perioada din 1952 până în toamna anului 1955 am fost angajat la Uzinele Nicolina, din Iași, unde m-am calificat că strungar specializandu-ma în acest domeniu. În toamna anului 1955 am redevenit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
mai funcționează și azi: - Joagărul lui Constantin Folea din Streza. Dat în folosință în 1890, a fost în proprietatea familiei acestuia până în 1949, când fiul său Diogen ca să scape de eticheta, «defăimătoare», dar mai ales periculosă la ora aceea, de «chiabur», l-a donat «cu foarte mare plăcere» statului. - Joagărul de la moara din Oprea fostă proprietate a grofului, devenită în 1918 proprietate a comunei și care a funcționat până în 1950. - Joagărul lui Ieronim Budac, situat pe râu, din sus de Oprea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
media obligațiilor pe familie, care era cea pe care am arătat-o mai sus, trebuie să menționăm că existau în fiecare sat câteva familii de oameni harnici, gospodari, cei ce constituiau fruntea și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna noastră se întocmise lista neagră cu gospodarii cei mai buni, cărora comuniștii de paradă ai satului le lipise pe frunte compromițătoarea etichetă de chiaburi care cât mai urgent trebuiau distruși din punct de vedere economic și tot atât de repede lichidați ca clasă. Aceștia erau: La Streza: 1. Banciu Z. Matei, fiind proprietar a 14 ha. teren agricol. 2. Trântor Victor, pentru că deținea 10 ha. teren
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiecare an. N-am aflat niciodată unde s-a dus ; poate că nici n-a fost la cineva, vreun cumătru ori vreun fin, ci mai degrabă cred că a umblat aiurea pe drum, ros de chinul așteptării. Fusesem trecuți la chiaburi, dările se măriseră, iar surorile mele fuseseră date afară din internatul școlii din Tîrgu Frumos; acum stăteau în gazdă la o babă care, în nopțile mai friguroase, băga în casă și cele două capre ale ei. Mama era plecată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]