KorAP: Find »[drukola/base=chinez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...467 >

11,660 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

plată de mizerie a avut o mare influență asupra intelectualității chineze. De multe ori, când o persoană refuza recompense materiale în dauna integrității sale morale, spunea: "Nu-mi îndoi șalele pentru o plată de mizerie." Refacerea oglinzii sparte În literatura chineză este foarte des folosit cuvântul "oglindă". Sub penelul scriitorilor, un om cu mintea ca "oglinda" înseamnă o persoană lucidă, iar "refacerea oglinzii sparte" înseamnă că doi soți despărțiți s-au reîntâlnit și sunt din nou împreună. Povestea despre refacerea oglinzii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
îl consideri oglinda ta, poți să-ți dai seama de calitățile și lipsurile tale, de câștigurile și pierderile tale. Acum, că Wei Zheng nu mai este, e ca și când mi-am pierdut o oglindă..." "Banchetul cu flori de la Qujiang" În dinastia chineză Sui (589 e.n.-618 e.n.), la selecționarea persoa nelor talentate pentru posturile de conducere ale statului, a fost instaurat sistemul imperial de examene. Acesta a fost perfecționat treptat, iar până în dinastia Tang (618 e.n.-907 e.n.), cărturarii de rând se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
menționat faptul că el s-a pronunțat pentru instituirea unei legături mai strânse între literatură și viața socială, pentru o contribuție mai mare a beletristicii la dezvoltarea societății și a omului. Ideile sale au influențat profund dezvoltarea ulterioară a literaturii chineze. 5. Povestiri cu tâlc Jocul broaștei cu dragonul În perioada dinastiei Han de Est, la Luoyang, capitala de atunci a Chinei și în împrejurimile acesteia aveau loc, adeseori, cutremure de pământ. Consemnările istorice arată că, în decursul a peste 50

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
statului Wei a suferit o înfrângere catastrofală. Armata statului Qi, ferindu-se de o ofensivă puternică și atacând forțele inamice obosite, nu numai că a salvat statul Zhao, dar a și slăbit puterea statului Wei. Această tactică din istoria militară chineză a lăsat posterității o experiență remarcabilă. Odată, într-o discuție cu Sun Bin despre tactica militară, regele l-a întrebat: "Să presupunem că se întâlnesc două armate și amândouă au poziții solide. Dacă nici una nu îndrăznește să lanseze atacul, ce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
condus de o oaie nu poate învinge o turmă de oi condusă de un leu." Aceste cuvinte demonstrează rolul important jucat de comandant în timpul războiului. În secolul al II-lea î.e.n., în China era instaurată dinastia Han. Între autoritățile imperiale chineze și aristocrații huni din vest, pacea a fost menținută timp de mai mulți ani, în urma încheierii unor mariaje la nivel înalt. Mai târziu însă, căpetenia hunilor, Chanyu, a dat crezare discordiei semănate de alții și a întrerupt relațiile cu imperiul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
dispărând. Bătălia de la Feishui a fost un exemplu strălucit al faptului că o armată mică poate învinge una mai puternică. Capitolul XIII TRADIȚII ȘI OBICEIURI 1. Tradiții și obiceiuri populare legate de sărbători Sărbătoarea Primăverii "Sărbătoarea Primăverii" este pentru poporul chinez cea mai importantă din timpul anului, eveniment similar ca importanță Crăciunului la creștini. Potrivit atestărilor, aceasta ar avea o tradiție de aproape 4000 de ani. Conform calendarului tradițional chinezesc, un an este perioada în care luna face 12 rotații în jurul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Anul lui Kejia". Fiecare familie taie porci și oi pentru a avea un An Nou bogat și prosper. Un alt element distinctiv e interpretarea de cântece de primăvară dedicate începutului Noului An. Etnia man (majoritatea în cele trei provincii nord-estice chineze, Beijing și în Hebei) celebrează de două ori Sărbătoarea Primăverii prima dată în ajunul Revelionului și a doua oară în prima zi a Anului Nou. De obicei, sărbătoarea prilejuiește organizarea de curse de cai și de cămile la care participă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Sărbătoarea Chongyang Ziua de 9 septembrie, după calendarul agricol chinezesc, este o sărbătoare tradițională chinezească importantă, ocazie cu care florile de crizantemă sunt la loc de mare cinste, se practică drumețiile pe munte și sunt servite plăcintele "Chongyang". În limba chineză "plăcintă" are aceeași pronunție cu "înalt", simbol al dezvoltării și prosperității. Aceste plăcinte specifice sunt preparate din orez glutinos, mei și curmale și ca element specific acestei sărbători, delicatesele au înfipte în mijloc stegulețe în cinci culori. În antichitate, Sărbătoarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
s-a așezat sub un tei pentru a medita și acest episod ar fi, potrivit legendei, momentul întemeierii budismului. În amintirea acestui eveniment, credincioșii gătesc anual acest fel special cunoscut ca Laba Zhou. 2. Obiceiuri populare Solstițiul de iarnă Astronomii chinezi din antichitate au împărțit anul calendaristic în 24 de termene solare, în funcție de sezoane. Există un termen la câte două săptămâni, iar solstițiul de iarnă cade în cel de-al 22-lea, de obicei între 21 și 23 decembrie. Încă din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
pentru care chinezii organizau sărbători în această zi. Unul ar fi că, după un an de muncă grea, țăranii luau o binemeritată pauză până la reluarea lucrărilor agricole, iar celălalt trebuie să fi fost legat de teoria dualismului Yin-Yang. În filosofia chineză, Yin simbolizează principiul feminin și negativ al universului, în timp ce Yang este cel masculin și pozitiv, dialectic și dinamic. Mai simplu, când ceva (lucru, situație, acțiune) ajunge la o extremă, se va întoarce către cea opusă. În ziua solstițiului de iarnă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
acțiune) ajunge la o extremă, se va întoarce către cea opusă. În ziua solstițiului de iarnă, Yin este în punctul culminant, fiind cea mai lungă noapte. De acum încolo, va lăsa locul Yang-ului luminii și căldurii, zi considerată de vechii chinezi ca momentul potrivit pentru bucurie și distracție. Pentru oamenii de rând, solstițiul de iarnă înseamnă momentul bilanțului unei recolte îndestulătoare. Pentru celebrarea acestui moment, îmbracă cele mai frumoase haine, își vizitează prietenii și petrec până târziu în cursul celei mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
rezistent la frig. Tăițeii sunt populari în zonele insulare, în vreme ce Tangyuan (un fel de gălușcă cu umplutură, făcută din orez cleios și servită în supă) este specifică regiunilor sudice. Sărbătoarea Qingming Qingming înseamnă "limpede și luminos" în traducere din limba chineză. După calendarul tradițional agricol chinezesc, sărbătoarea cade pe 5 aprilie. Aceasta marchează al cincilea termen în calendarul tradițional lunar și este și ziua în care se organizează ceremonii în memoria celor morți. O elegie antică vorbește despre durerea unei femei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
este, ca și în cazul cafelei, un mijloc de socializare. Ceaiul poate fi clasificat în ceai roșu (cunoscut în Europa drept ceai negru), de iasomie, verde și medicinal. Chinezii îl consumă cel mai mult pe cel verde. Conform medicinii tradiționale chineze, ceaiul este relaxant și calmant, poate îmbunătăți vederea, are efect răcoritor, poate scădea temperatura corpului în caz de febră și poate ajuta la eliminarea substanțelor toxice din organism. De asemenea, este stimulent al funcțiilor plămânilor și stomacului. Ceaiul poate ajuta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
1.750.000 de tone. Exporturile de 310.000 de tone de ceai au plasat China pe locul doi în lume. Ceștile, ceainicele, paharele din porțelan sau ceramică, tehnica și măiestria specială de preparare a ceaiului sunt parte din cultura chineză. În toate orașele sunt piețe, magazine speciale de ceai și ceainării. Cele mai renumite sunt în orașele Hangzhou, Chengdu, Guangzhou, Chaozhou. Ceainăriile sunt locuri frecventate de la vârstnici la tineri, care vin aici cu prietenii sau familia, pentru a petrece împreună

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
ori alunecoase (cum ar fi boabele de fasole, alunele ori feliile de ouă conservate) apare doar după un oarece exercițiu și o bună coordonare a degetelor. Vizitatorii străini în China sunt cel mai adesea impresionați de ingeniozitatea cu care mâinile chinezilor au realizat broderii fine, sculpturi migăloase și atâtea altele. Oare nu este posibil ca această îndemânare să provină, măcar parțial, și din folosirea zilnică a bețișoarelor? se întreabă, nu fără temei, cercetătorii. Obiceiurile culinare ale chinezilor "Ați mâncat ?" este o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
folosesc o masă rotundă sau pătrată pentru a lua masa, însă în restaurante, mai ales în cele cu pretenții, sunt mese rotunde care au suprapusă o măsuță rotativă, pentru ca oaspeții să se poată servi pe rând, din fiecare fel. Bucătăria chineză cu efect terapeutic Bucătăria chineză în scop terapeutic are o lungă istorie. Pe baza practicilor tradiționale de medicină naturistă a rezultat o combinație între medicina tradițională chineză și preparatele culinare specifice, iar rezultatul s-a dovedit a fi mâncăruri delicioase

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
pătrată pentru a lua masa, însă în restaurante, mai ales în cele cu pretenții, sunt mese rotunde care au suprapusă o măsuță rotativă, pentru ca oaspeții să se poată servi pe rând, din fiecare fel. Bucătăria chineză cu efect terapeutic Bucătăria chineză în scop terapeutic are o lungă istorie. Pe baza practicilor tradiționale de medicină naturistă a rezultat o combinație între medicina tradițională chineză și preparatele culinare specifice, iar rezultatul s-a dovedit a fi mâncăruri delicioase, cu efect terapeutic. În China

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
rotativă, pentru ca oaspeții să se poată servi pe rând, din fiecare fel. Bucătăria chineză cu efect terapeutic Bucătăria chineză în scop terapeutic are o lungă istorie. Pe baza practicilor tradiționale de medicină naturistă a rezultat o combinație între medicina tradițională chineză și preparatele culinare specifice, iar rezultatul s-a dovedit a fi mâncăruri delicioase, cu efect terapeutic. În China, se consideră că mâncărurile sănătoase și revigorante sunt mult mai eficiente în păstrarea sănătății decât suplimentele medicinale. În dinastia Zhou, pe la 1000

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Opera în stil Beijing Opera Beijing este cea mai importantă dintre toate spectacolele de gen din China, cu un repertoriu bogat, un număr mare de artiști și public, care îi conferă o influență profundă și un rol important în cultura chineză. Opera Beijing este o sinteză de acțiuni stilizate, muzică, dialog și mimă, de luptă și dans acrobatic, pentru a reprezenta o poveste sau a descrie diferite personaje și sentimentele lor de bucurie, furie, tristețe, fericire, surpriză, teamă sau tristețe. Personajele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
operă, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a ajuns la actualul gen de operă, care a primit numele capitalei țării. Opera în stil Beijing se situează pe primul loc între operele de origine chineză, atât ca repertoriu, număr de artiști, formații teatrale și spectatori, cât și ca influență culturală. Opera în stil Beijing este o creație artistică foarte complexă. Intrigile și personajele din operă sunt ,,descifrate'' de public prin cântecele interpretate, textul vorbit, gesturi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
o încărcătură lirică plină de duioșie, mici bijuterii muzicale. În dinastiile Ming și Qing, Kunqu a fost opera cu cei mai mulți scriitori și piese. Cuvintele din Kunqu sunt pronunțate după un sistem propriu, iar melodiile au fost preluate din creația clasică chineză. Kunqu reprezintă o formă artistică extrem de complexă care include cântece, dansuri, dialog și mișcare. Literatura, muzica, coregrafia și arta plastică din operele locale s-au perfecționat în decursul dezvoltării operei Kunqu. Acestă operă a avut o influență directă asupra formării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
majoritatea bazate pe povestiri din romane istorice precum Cele trei regate, Răscoala țărănească de la Wagang, Cinstitul și corectul dregător Bao Zheng etc. De asemenea, sunt numeroase intrigi de dragoste și întâmplări care ridică probleme de etică socială. După proclamarea R.P.Chineze, au apărut numeroase piese pe teme moderne care descriu viața actuală și momente din istoria contemporană, precum "Valea Chaoyanggou", "Xiao Erhei se însoară", "Veselie mare" ș.a. 3. Piese de operă celebre Orfanul din familia Zhao În perioada Primăverii și Toamnei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Jucăriile brodate din provincia Shaanxi, nord-vestul Chinei au o largă răspândire și sunt prezente într-o varietate de subiecte păpușă drăgălașă, pește zburător, broască sau cap de porc, insecte, fructe, animale etc. o materializare plastică a dorințelor femeilor din satele chineze de a atrage forțe benefice pentru a primi o viață mai bună. Jucăriile brodate au căpătat și ele o mare varietate de forme și culori, ceea ce demonstrează bogata imaginație a artizanilor care le-au creat. La aceste obiecte care pot

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
300 de ani. Cel mai reprezentativ se numește Shayan și este realizat pe un schelet sub forma unei rândunici în zbor. Aripile zmeielor sunt, adeseori, frumos împodobite cu desene cu lilieci, opțiune datorată faptului că pronunția este identică în limba chineză cu cea a cuvântului "fericire" și semnifică noroc și fericire. Zmeu (Foto: Wang Zhi) 2. Obiecte decorative Picturi pentru Anul Nou Chinezesc gravate pe lemn Picturile în stil chinezesc tipărite cu ocazia Anului Nou tradițional au, de asemenea, o istorie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
păsări, animale, ierburi, insecte, munți, ape, personaje, urări de bine, versuri etc. Datorită varietății de forme și mărimi, dincolo de aspectul practic, pliculețele sunt preferate adesea pe post de emisari ai sentimentelor și urărilor de bine. Lumea divinităților în arta populară chineză Canalele de apărare construite în jurul unei cetăți aveau drept scop apărarea orașului respectiv, dar protecția nu era completă fără cea a divinităților. Așa a apărut credința în "zeul protector al cetății". Potrivit consemnărilor istorice, această divinitate provine din metamorfozarea ,,zeului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]