1,028 matches
-
fig. 6.67). Macroscopic este o formațiune chistică uniloculată plină cu material gelatinos clar. Microscopic peretele chistic este fibros, acoperit de epiteliu mucinos care poate prezenta arii de leziuni maligne „border-line” sau adenocarcinom. Diagnosticul diferențial se face cu toate afecțiunile chistice pulmonare, începând de la chistul bronhogenic până la carcinomul bronho-alveolar. S-a practicat rezecție nonanatomică de lingulă, limfadenectomie mediastinală. Tratamentul chistadenomului mucinos constă în rezecția completă; prognosticul este foarte bun [35, 56, 96, 143]. Adenomul alveolar Este o tumoră pulmonară benignă foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Sunt rare și pot fi clasificate în limfangioame și limfangiomatoză difuză [151]. Un caz de limfangiom a fost descris în 1995 de Kim la un copil de 6 luni cu dispnee la care s-a intervenit chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic [92]. Amiloidul nodular Amiloidoza aparatului respirator poate fi clasificată în: 1. amiloidoza traheo-bronșică; 2. amilodoza pulmonară nodulară; 3. amiloidoza pulmonară difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
difuză [151]. Un caz de limfangiom a fost descris în 1995 de Kim la un copil de 6 luni cu dispnee la care s-a intervenit chirurgical pentru o leziune chistică pulmonară; la examenul histopatologic diagnosticul a fost de limfangiom chistic [92]. Amiloidul nodular Amiloidoza aparatului respirator poate fi clasificată în: 1. amiloidoza traheo-bronșică; 2. amilodoza pulmonară nodulară; 3. amiloidoza pulmonară difuză (interstițială) [69]. Amilodoza pulmonară nodulară reprezintă acumularea intrapulmonară de amiloiod înconjurată de celule gigante de reacție. Poate fi solitară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
din pacienți sunt asimptomatici [109, 136]. Tratamentul constă în rezecția tumorii: endobronșic cu Nd:YAG-laser [39] sau prin intervenție chirurgicală (pe care o recomandăm), împreună cu țesutul pulmonar afectat supurativ. Rareori tumora poate prezenta recurență [172]. Adenomul glandular mucos Sinonim: adenomul chistic bronșic. Este o tumoră benignă rară derivată din glandele bronșice. Este alcătuită din glande chistice și câteva glande bronșice normale seromucoase. Apare la adulți cu vârsta medie de 52 de ani și se manifestă prin tuse, febră, pneumonie recurentă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
39] sau prin intervenție chirurgicală (pe care o recomandăm), împreună cu țesutul pulmonar afectat supurativ. Rareori tumora poate prezenta recurență [172]. Adenomul glandular mucos Sinonim: adenomul chistic bronșic. Este o tumoră benignă rară derivată din glandele bronșice. Este alcătuită din glande chistice și câteva glande bronșice normale seromucoase. Apare la adulți cu vârsta medie de 52 de ani și se manifestă prin tuse, febră, pneumonie recurentă și hemoptizii [37]. Radiologic se observă atelectazii, pneumonite obstructive și, rareori, imagine de nodul pulmonar. Tumora
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
limfangiomiomatoza. Reprezintă „o proliferare neregulată, nodulară sau laminară «irațională» a mușchiului neted în toate componentele pulmonare” [27]. Proliferarea progresivă a musculaturii netede duce la obstrucția căilor aeriene mici, a vaselor și limfaticelor mici pulmonare. În timp parenchimul pulmonar se transformă chistic, ceea ce conferă aspectul imagistic caracteristic în stadiile avansate. Deși histologic benignă, evoluția este malignă, decesul survenind la 10 ani de la diagnostic [151]. Limfangioleiomiomatoza a fost descrisă inițial asociată sclerozei tuberoase Bourneville; se asociază cu aceasta în 1-2%. Boala apare aproape
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
aeriene mici [168]. Pacienții prezintă hipertensiune pulmonară care duce lent progresiv la insuficiență cardiacă dreaptă. Radiologic se descrie aspect reticular și nodular al câmpurilor pulmonare [151]. Singurul tratament eficient este transplantul pulmonar bilateral [41], transplantul unilateral nefiind indicat [36]. Tumora chistică fibrohistiocitică Tumora este extrem de rară la plămâni, ea dezvoltându-se cu aceleași caracteristici histologice la nivelul dermului unde este denumită histiocitom fibros benign (dermatofibrom). Cazurile descrise în literatură sunt formațiuni interstițiale bilaterale fibroase și chistice manifestate prin dispnee, pneumotorax sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
unilateral nefiind indicat [36]. Tumora chistică fibrohistiocitică Tumora este extrem de rară la plămâni, ea dezvoltându-se cu aceleași caracteristici histologice la nivelul dermului unde este denumită histiocitom fibros benign (dermatofibrom). Cazurile descrise în literatură sunt formațiuni interstițiale bilaterale fibroase și chistice manifestate prin dispnee, pneumotorax sau asimptomatice [79, 104]. Managementul terapeutic constă în urmărirea periodică și tratamentul eventualelor complicații [151]. CARCINOIDUL BRONȘIC Tumorile carcinoide reprezintă o entitate nosologică bine precizată în patologia aparatului respirator; carcinoidele fac parte din grupa tumorilor neuroendocrine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
și datorită procentajului foarte mare al cazurilor asimptomatice și a celor cu tablou clinic respirator. Ca diagnostice preoperatorii eronate, întâlnite la cazurile diagnosticate intraoperator cu hernie Morgagni pot fi enumerate: chist pleuropericardic; tumoră paracardiacă; tumoră mediastinală antero-inferioară; pleurezie închistată; tumoră chistică hemitorace stâng; chist hidatic pulmonar stâng; abces pulmonar evacuat, volvulus gastric; ulcer gastric în puseu acut; sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor herniate cu ocluzie intestinală (prezența epiploonului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
mult mai eficientă; gravitatea extremă a stării generale a înclinat de fiecare dată balanța spre hernia diafragmatică. Atunci când starea generală a fost moderat alterată, imaginile radiologice tipice pentru o hernie Bochdaleck au fost interpretate eronat ca fiind expresia unei malformații chistice congenitale pulmonare sau a unei stafilococii pulmonare. Efectuarea examenelor radiologice cu substanță de contrast (bariu) ar fi elucidat din timp diagnosticul. Radiografia toraco-abdominală cu contrast gazos Radiografia toraco-abdominală cu contrast gazos (pneumoperitoneul - realizându-se clișee radiologice de față și din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
inclusiv tuberculoza), hematoame, anomalii congenitale, hernii; putem întâlni, de asemenea, leziuni tumorale metastatice la nivelul diafragmului sau leziuni tumorale ale organelor din vecinătate (plămân, ficat, pericard, timus, stomac, esofag, splina etc.); intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice. În investigarea unor mase tumorale ale bazei toracelui sau abdomenului superior descoperite în urma unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
evoluat spre diafragm de la nivelul domului hepatic sau de la nivelul lobilor inferiori pulmonari, la care invazia se face din vecinătate. O entitate patologică clasică este fistula bilio-bronșică sau fistula bilio-pleurală care necesită abordări terapeutice complexe în funcție de situația locală. Alte formațiuni chistice diafragmatice sunt chistele congenitale (mezoteliale, bronhogenetice, teratoide) [10]. Chistele mezoteliale sunt foarte asemănătoare chistelor pleuropericardice și se formează în urma unor defecte de acolare a repliurilor pleuropericardice și peritoneale. Chistele bronogenetice intradiafragmatice (fig. 8.35, 8.36 - cu permisiunea autorilor) [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
rapid, pentru ca apoi după 60 de minute să scadă gradual, în timp ce la nivelul țesutului malign progresia captării de FDG se menține și după 60 de minute [13]. PET/CT este însă potențial utilă în diferențierea naturii benign/malign a formațiunilor chistice pancreatice, prin evidențierea modificărilor proliferative [18, 19]. În practica clinică cel mai întâlnit scenariu ce impune recomandarea de PET/CT pentru detecție și diagnostic este dat de creșterea constantă a markerilor tumorali (CEA și mai ales C19-9) la pacienți fără
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
dintre cazuri [202]. PAM 4 PAM 4 este un anticorp monoclonal care reacționează cu o mucină pancreatică [203], exprimată în peste 85% dintre adenocarcinoamele pancreatice, inclusiv în stadiile precoce de boală și în leziunile precanceroase (Pan IN) și neoplasmele mucinoase chistice. Epitopul specific pentru PAM4 nu este identificat în pancreasul normal și nici în cancerele extrapancreatice [204]. La o valoare de prag de 2,4 U/ml, PAM4 are o mare capacitate de diferențiere a CP de subiecții sănătoși, cu o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
un alt studiu, evaluarea PAM4 în adenocarcinomul pancreatic are o sensibilitate de 71%, față de CA19-9 de numai 59% [205]. Cercetări de imunohistochimie evidențiază capacitatea PAM 4 de a diferenția adenocarcinomul ductal și leziunile Pan IN de pancreatita cronică și leziunile chistice benigne mucinoase pancreatice, spre deosebire de MUC1, MUC4 și CEA CAM6 [206]. Studiile preliminare indică posibilitatea utilizării determinării seriate a PAM4 ca factor de predicție a răspunsului la tratament, ca și rolul central al acestui epitop în radioimunodiagnosticul și radioimunoterapia cancerului pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
HUSSEIN F.M. și col.1992, HUSZENICZA G.Y. și col. 1987, MORROV D.A. și col.1993, POUILLY F. și col.1982). Unele studii indică faptul că în 52 % din cazuri, primul folicul dominant ovulează, în 15,6 % din cazuri devine chistic, iar în 3 % devine inactiv (KAMIMURA S. 1994). S-a constatat că lungimea medie a ciclului este de 21,8 zile la vacile cu 2 valuri de creștere foliculară și de 25,3 zile la cele cu 3 valuri (PARKER
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
5.2. Chiștii ovarieni După modul de formare și structura lor, chiștii ovarieni sunt : Chiști foliculari, Chiști de luteinizare sau luteali , Chiști ai corpului galben. Chiști foliculari Acest tip de chiști, considerați anovulatori, simpli sau multipli se formează prin degenerescența chistică a unui folicul în creștere sau folicul matur, ca urmare a lipsei de dehiscență, datorată unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH. În unii chiști foliculari teaca internă devine foarte activă, secretând cantități mari de 17βestradiol, ceea ce duce la starea de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
picnotice), chiști mari (capsulari, proieminenți la suprafață, cu zona foliculară și teaca internă complet inactivă, atrofiată și ovocita degenerată), (BOGDAN AL., BISTRICEANU M., MAJINA C., 1981). Chiștii de luteinizare sau chiștii luteali Sunt chiști anovulatori, simpli, care provin prin degenerescența chistică a unui folicul matur, care a suferit luteinizare preovulatorie, datorită unei insuficiențe relative de hormoni luteinizanți LH. Mărimea acestor chiști este mijlocie, cât o nucă, membrana este îngroșată, de consistență fermă, de culoare gălbuie, lichidul cavitar fiind citrin, iar uneori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu aspect amorf, cu rare celule alungite, teaca internă fiind formată din celule mari, rotunde, cu citoplasma abundentă, vacuolizată și nuclei bogați în cromatină (BOGDAN AL. și col. 1981). Chiști ai corpului luteal Sunt chiști ovulatori, care provin prin degenerescența chistică a unui corp luteal, aflat în faza de organizare, datorită unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH. Are o cavitate care depășește 0,5 cm, plină de lichid citrin, delimitat de o corticală groasă, integral luteinizată. Dimensiunile acestor chiști pot fi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând până la valori de 23,3 % (FRANCAS G. și col. 1993). În alte studii s-a indicat că o alimentație prea abundentă la tineretul taurin pentru instalarea precoce a maturității sexuale poate duce
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la grupele de descendenți. Chiștii ovarieni pot fi considerați stadii finale ale unor tulburări neuro endocrine datorate sindromului de stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o predispoziție pentru degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile a căror producție de lapte crește în medie cu 1000 litri pe efectiv. La o creștere de 40 kg grăsime se constată o creștere a procentului de chiști ovarieni cu 5,2 %, ( KLEINEKREUTZMANN, citat de BOITOR,I, 1979). Degenerescența chistică ovariană la vacile cu producții ridicate de lapte este considerată un sistem de autoapărare a organismului pentru a evita o gestație prea timpurie, (DAWSON, citat de BOITOR, I. 1979). Numeroase cercetări confirmă prezența unei corelații pozitive între incidența ovariopatiilor și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că vacile cu producții mari de lapte au unele dereglări hormonale manifestate printr-o hiposecreție de hormoni gonadotropi (FSH și LH), care blochează ciclul ovarian, cel mai frecvent într-o fază luteală cu anestru postpartum prelungit, iar uneori favorizează degenerescența chistică a ovarelor. Etiologia Factori predispozanti: stabulația prelungită, gonadorelinelor sau gonadotrofinei corionice umane ( hCG) în tratarea chiștilor foliculari, neindicând o diferență majoră în eficacitatea lor. Chiștii luteinizați regresează în urma tratamentelor cu PGF2 α , dar abilitatea de a detecta, dacă un chist
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]