1,498 matches
-
schimbul de informații, de semnificații, care duc, voit sau nu, la modificarea comportamentului celor angajați în acest proces. 3.3.2. Sport și comunicare Relația dintre sport și comunicare este cel mai bine pusă în evidență de ultimele cercetări ale ciberneticii. Din punct de vedere cibernetic, antrenamentul de jocuri sportive poate fi considerat ca o acțiune sau o măsură programată, în cadrul unui proces didactic. Procesul didactic este purtătorul unui mesaj, constituind un fenomen de comunicare interumană complexă. Acest proces de comunicare
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în experimentul pedagogic prezentăm detaliat această metodă de raționalizare în învățare, așa cum o clasifică Ioan Cerghit (2006, pag. 16). Fundamentată inițial pe postulatele unei psihologii behavioriste, îndeosebi pe teoria condiționării operante a lui Skinner, instruirea programată face noi progrese pe măsură ce cibernetica a pătruns tot mai adânc în cercetarea fenomenului instructiv, iar experiențele școlare, pe această temă, intensificate și ele foarte mult, au furnizat suficiente dovezi despre avantajele aplicării acestei noi tehnici de învățare. Descoperirea că învățarea este prin natura ei autoreglabilă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
învățarea este prin natura ei autoreglabilă cu ajutorul informației inverse pune în relief principiul conducerii procesului de învățământ printr-o legătură reactivă care exclude pe cele următoare, dacă cele precedente nu au fost conduse cu siguranță. Mai exact, inspirată din ideile ciberneticii, instruirea programată pornește de la premisa că într-o situație de învățare își găsește prezența un flux continuu de informații, că și în acest caz întâlnim un tip de comandă și de control, în același timp, al acesteia, cu misiunea de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
I., 1979, Mitrea, Gh., Mogoș, A., 1980, Cârstea, Gh., 1997, 2002, Dragnea, A., 1999, Cerghit, I., 2006, Mihăilescu, L., Mihăilescu, N., 2002). Launda, L.N., citat de Mihăilescu, L. și Mihăilescu, N. (2002, pag. 32), consideră că posibilitatea de a aplica cibernetica la studiul fenomenelor didactice se bazează pe faptul că procesul de învățământ poate fi considerat ca un anumit tip de comandă și control, constând în dirijarea formării și dezvoltării proceselor fizice, psihice și motrice ale sportivului. Aplicarea acesteia este justificată
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
care sunt, după natura lor, descriptive sau normative și prin accentul relativ pus pe stilurile comportamentale (Den Hartog, Koopman, 2001, p. 166). # La toate acestea se adaugă diferențierile între modul de abordare a conducerii în interiorul unor discipline psihologice. Astfel, psihologia cibernetică insistă asupra altor note definitorii ale conducerii decât psihologia socială și psihologia organizațională. În cele ce urmează, ne propunem să stăruim doar asupra accepțiunii psihosociale și a celei psihoorganizaționale a noțiunii de conducere, extrem de strâns legate între ele. 1.2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
industrial productiv”, Analele Universității București, Seria Psihologie. Capitolul XIII Decizia În ultimele câteva decenii problematica deciziei a cunoscut o extindere enormă în perimetrul abordărilor științifice. Asistăm nu numai la extinderea perspectivelor din care ea este investigată (filosofică, logică, matematică, economică, cibernetică, socio-psihologică etc.), ci și la adâncirea modalităților de concepere a ei. De ce? În primul rând, deoarece decizia, ca atribut esențial al omului, este legată nemijlocit de problemele majore ale vieții sociale și individuale ale oamenilor și grupurilor sociale, de problematica
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
satisfacerea (este o formă de optimizare în care costurile de căutare a alternativelor reprezintă un factor important, limitele procesului de căutare fiind stabilite de nivelurile de aspirație ale actorilor); dezvoltarea (apare atunci când atât alternativele, cât și consecințele lor sunt neclare); cibernetica și randomizarea (sunt folosite atunci când incertitudinea și conflictul cresc foarte mult și apare necesitatea recurgerii la tehnici euristice bazate pe încercare și eroare sau pe strategia șansei) (vezi Koopman, Brœkhuijsen, Wierdsma, 1998, pp. 369-370). Caracteristici Cele câteva probleme ale deciziei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
limbă", „limbaj" sunt polisemice, ele comportând o pluralitate de sensuri. Acest fapt provine nu numai din complexitatea intrinsecă a fiecărei noțiuni, ci și din aceea că ele constituie obiectul de investigație al mai multor discipline științifice : lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica, cibernetica etc. Aceste discipline aduc propriile lor perspective de abordare, care nu sunt întotdeauna identice sau măcar complementare. Lămurirea sensului psihologic și etimologic al acestei noțiuni se impune, ca o necesitate, mai ales dacă luăm în considerație ancorarea lor într-un
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
l`etude de la conscience", in Walsh, R.N.; Waughian, F.E. (Ed.). Au-dela de l`ego, Paris, Table Ronde, 1984. 54. GOLEMAN, D. "Working with Emotional Intelligence", Great Britain by Clays Ltd, St. Ives plc, 1999. 55. GOLU, M "Principii de psihologie cibernetică", București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1975. 56. GRAHAM, G. "How to Change Your Life", Real Option Press, 1990. 57. Hiltrop M. Jean, Sheila Udall - „Arta negocierii”, Editura Teora, București, 2004. 58. HOLDEVICI, IRINA "Autosugestia și relaxarea", Ed. Ceres, București, Caleidoscop
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
interacțional (matematică, tehnologie, biologie, sociologie, economie, lingvistică, psihologie, filozofie ș.a.). În 1968, Ludwig von Bertalanffy a afirmat că pentru a înțelege un sistem, trebuie studiate atît elementele care îl compun, cît și interacțiunile dintre acestea. În teoria sistemelor și în cibernetică, noțiunea de "interacțiune" apare începînd cu a doua jumătate a secolului al XX-lea și reprezintă una dintre proprietățile fundamentale ale unui sistem cibernetic, alături de principiul totalității și de cel al feed-back-ului. Cel care a fundamentat conceptual cibernetica (studiul sistemelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și în cibernetică, noțiunea de "interacțiune" apare începînd cu a doua jumătate a secolului al XX-lea și reprezintă una dintre proprietățile fundamentale ale unui sistem cibernetic, alături de principiul totalității și de cel al feed-back-ului. Cel care a fundamentat conceptual cibernetica (studiul sistemelor) și modelul cibernetic al comunicării a fost Norbert Wiener, iar preocupările lui au fost susținute și continuate de specialiști care au răspîndit funcționalitatea sistemelor în domenii variate. Interacțiunile terapeutice au constituit obiectul de studiu al Școlii de la Palo
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN REGLARE. Cuvîntul reglare indică un proces de control al unui sistem complex pentru a-i menține anumiți parametri de funcționare. Folosit inițial în domeniul tehnic și preluat de cibernetică, acest cuvînt a fost redefinit de Jean Piaget, în 1967, ca termen psihologic pentru semnificația "control retroactiv care menține echilibrul unei structuri organizate sau a unei organizări în curs de realizare". Pe această cale, reglare a fost preluat apoi pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Gaudet, publică în 1944 lucrarea de referință The People's Choice (Duell, Sloan and Pearce). Ludwig von BERTALANFFY (1901-1972), biolog austriac; se afirmă prin inițierea teoriei geneale a sistemelor, care stă la baza expansiunii studiilor interdisciplinare, ce conexează biologia cu cibernetica, cu științele sociale sau cu alte domenii. Bertalanffy susține că trebuie operată distincția dintre sistemele închise, în cadrul cărora legile fizice se pot verifica și sistemele deschise (precum ființele vii) în cadrul cărora aceleași legi nu este obligatoriu să se aplice. De
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Annual Report of the Smithsonian Institution for 1941, Shorey Book Store, Seattle, 1970 [1942]; Loan-words in Ancient Mexico, Tulane University of Louisiana, New Orleans, 1943; Language, Thought and Reality. Selected Writings, Wiley, New York, 1956. Norbert WIENER (1894-1964), matematician american, fondatorul ciberneticii, disciplină cu un important impact asupra evoluției științelor comunicării. Lucrarea fundamentală: Cybernetics:or Control and Communication in the Animal and the Machine, Paris, (Hermann & Cie) & Cambrige MA (MIT Press), and New York: John Wiley&Sons, 1948. Deirdre Wilson, lingvistă britanică, specialistă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
important raportat la munca lui Lipset și Rokkan și un hiatus în opera ulterioară a acestuia din urmă, care, spre sfârșitul vieții, insista pe ceea ce îl apropia de neomarxiștii Perry Anderson și Immanuel Wellerstein. Nu mai este nevoie deloc de cibernetică, așa cum considera Parsons, pentru a pune bazele celor două dimensiuni conflictuale la Rokkan: axa funcțională care traduce temporalitatea, în timp ce axa teritorială este în mod evident spațială. Ne găsim astfel în fața referențialului spațiu/timp, adică structurile spiritului uman în accepția cea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în care multitudinea de descoperiri ale legilor naturii conferă independență științelor; biologia se desparte de biochimie și de biofizică, dând naștere la filosofii adaptate fiecărei științe în parte; c) Bucla modernă, reprezentată de apariția de domenii noi, ca fizica cuantică, cibernetica și internetul, care lărgesc orizontul biomedicinei; d) Bucla interdisciplinarității și globalizării, care tinde să reunifice științele cu filosofia. Filosofia științelor apare ca rezultat al implicațiilor pe care descoperirile legilor naturii le au asupra gândirii și rațiunii. În secolul al XVII
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în idei și gânduri noi; el nu este un computer determinist cu răspunsuri cunoscute. Este un computer viu și, prin aceasta, este unul superior. Incertitudinea din răspunsurile creierului îl face diferit de tot ce a fost creat de om în cibernetică. Această permanentă probabilitate în răspunsuri este inegalabilă și foarte greu de realizat. Cât suntem vii, suntem inprevizibili, probabili și incerți. În momentul când apare boala Alzheimer sau alte deteriorări ale creierului, devenim mai determinați, răspunsurile se aseamănă între ele și
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
aplicabilă oricărei limbi în parte, ideea saussureană (singura citată de Wellek si Warren) a sistemului putînd fi mai exact urmărită în diferitele ei tipuri de relații. Școala americană (Bloomfield, E. Sapir) a studiat comportamentul verbal, dar, după război, teoria informației, cibernetica, semiotica (plecînd de la lucrările lui Norbert Wiener, George Miller etc.) au revoluționat studiul lingvistic. In ultima vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de pistă, cel care primește devine un emițător. Acest emițător este mereu cel care contează. Ne gîndim aici la modelele lui Lasswell sau ale lui Schramm. Laswell și modelul său de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
convocată pentru a susține acest model. Separarea reprezentantului și a reprezentatului în emițător și receptor, separarea subiecților emițător și receptor de obiectul mesajului, realitatea celor doi subiecți și realitatea obiectivă a mesajului: totul este structurat matematic, cuprinzînd aici și circularitatea cibernetică, în timp ce zgomotul este văzut ca exterior, deranjînd recepția. 2. Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor. Emițătorul pierde aici din puterea sa, însă fără a pierde toată puterea. Cum se întîmplă în teoriile informației, luarea în seamă a intermediarilor-filtre va complica
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
veche, analitică, substanțialistă, divizantă. "Rămîn fidel ipotezei că pierderea de către noi a sensului unității a fost pur și simplu o eroare epistemologică" 49. B) Circularitatea. Circularitatea elementelor și diferențierea nivelurilor, într-un cuvînt, complexitatea, sînt reluate din viziunea ecosistemică și cibernetică, dar cu accent pe dezvoltarea societăților și a persoanelor, căci ceea ce contează, la Bateson și la prietenii săi, este schimbarea, justa sa descriere și căile creației voluntare. Cu noțiunea de circularitate se renunță la modelul energetic, care tinde mereu la
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nici partitură. Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care fac parte din ea. El funcționează în sincronie, în homeostazie cu exteriorul care îl înconjoară. Interacțiunile interne îi dau o reală omogenitate și înseși principiile unei cibernetici psihoterapeutice, orchestrale, guvernează cu fermitate ansamblul. A) Faimosul "double bind" Putem lua aici, de exemplu, faimosul double bind sau dubla constrîngere. Într-un context unde două sau mai multe persoane sînt prinse într-o relație intensă, este emis un mesaj
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
corespunde o inteligență artificială foarte reprezentațională, comunicării expresive îi corespunde o formă nouă de inteligență artificială: conexionismul. Conexionismul, sau neo-conexionismul, se interesează, de asemenea, de schema auto-organizațională, mai ales în măsura în care această schemă cît de dezordonată ar fi a criticat premiera cibernetică. Dar, dincolo de fractura operată, începînd cu cibernetica de prim ordin, el încearcă să restabilească legătura cu inteligența artificială, ale cărei rezultate i se par importante. Atunci el se confruntă cu un compus de inteligență artificială și de auto-organizare. Ciudată afacere
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
expresive îi corespunde o formă nouă de inteligență artificială: conexionismul. Conexionismul, sau neo-conexionismul, se interesează, de asemenea, de schema auto-organizațională, mai ales în măsura în care această schemă cît de dezordonată ar fi a criticat premiera cibernetică. Dar, dincolo de fractura operată, începînd cu cibernetica de prim ordin, el încearcă să restabilească legătura cu inteligența artificială, ale cărei rezultate i se par importante. Atunci el se confruntă cu un compus de inteligență artificială și de auto-organizare. Ciudată afacere, devenită posibilă prin experiențele sistemelor-expert și prin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Mini DSM III-R Critères diagnostiques, Massoon, 1989. 38 Deși Tarde dădea imitației o interpretare foarte activă. Dar el nu a fost citit decît în sensul pasiv, și aceasta contează. 39 Cybernétique et communication humaine, al VI-lea Congres Internațional de Cibernetică, Namur, Belgia, septembrie, 1970. 40 A se vedea, pe această temă, o foarte bună teză a lui Ravault, Some possible economic dysfunctions of the Anglo-American practice of international communications, Ann Arbor, Michigan, University Microfilms international, 1980. 41 H.C. Lasswell, "The
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]