13,837 matches
-
și cei de la Centrală, vă rog! Bărbatul cu trăsături fine, din spatele uriașului birou, se metamorfoză brusc. Un pumn puternic cutremură masa și răsturnă vaza de cristal. Era gol vasul, directorul nu suporta florile, locul acestora era în parcuri sau în cimitire, cum spunea uneori. Dumitrașcule, îi bag în mă-sa de tâmpiți, spune-le că nici mort nu voi semna, să mă schimbe, nu mi pasă! Acum pleacă, n-ai nicio vină tu... avem musafiri... Nu se mai așeză la loc
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
rugat să te iert... Mia fost milă, am mințit-o, i-am spus că totul este bine, că suntem fericiți și că la vară voi merge cu fata la ea; a crezut săraca... A insistat să te întreb dacă vor strămuta și cimitirul și, dacă va fi așa, pe ea unde-o vei duce? Camera se cufundase în întuneric. Nu mai vorbea nimeni, doar tic-tacul ceasornicului de pe televizor se încăpățâna să înainteze, la fel de sigur, la fel de exact. Într-un târziu, Elena aprinse lumina. Să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
mai făcut, mai târziu a vrut să-l vândă, la niște țigani, dar bătrâna s-a opus. Nu a putut nici șeful de post, bun prieten de-al lui Petrache, să o lămurească. Lasă-l acolo, mamă, e bun la cimitir, pentru grilaje, voi nici măcar locuri nu ați prins... îl vindeți și-l beți, asta vreți! Bărbații au râs. Hai, Petrache, la stradă, bine că mi-am luat cascheta albă... într-o oră fac bani de chefuit o săptămână. Dacă așa
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
știam unde să mă ascund. Noroc că mi-am adus aminte de mătușa... că oamenii au uitat că aici a fost un sat... Bine că ai reușit să nu dărâme măcar casele astea, trei sau patru, câte mai sunt, și... cimitirul, altfel unde mă duceam ? Spune-mi, Ioane, cum a început? Ieri, Elena s-a culcat cum a ajuns, eu am sculat-o când m-am întors, iar mama nu a dat drumul la televizor. Eu eram în oraș, doream să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
a văzut că bărbatusău adusese pe alta. Ce putea să facă omul, se justificase el era tânăr încă... La trei zile a murit, tânără și frumoasă. A băut sodă caustică. De îngropat, a îngropat-o tot bărbatusău, fără preot, în spatele cimitirului... Nu era două noaptea când Petrache opri în fața porții bătrânei. Vezi, ai grijă la ecran și să nu comentezi nimic. Fratemeu e-n stare să ne împuște... Câinele nu-i lătră. Intrară în hol și se opriră descumpăniți. Din odaia
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
se uită la etichetă, apoi la Victor. În sfârșit, își descleștă fălcile puternice: Mai greșești și tu, Victore. Te-am mai căutat în câteva rânduri, noroc de Mihai, știi, procurorul... El mi-a spus că te găsesc aici sau la cimitir... Am fost și acolo... Nici eu nu am mers la înmormântare, cu toate că Elena a vrut mult... Mi-a fost frică. Da, frică, nu te uita așa la mine! Am aflat din ziare că te-au arestat, dar am știut că
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
involuntar. Ești tâmpit sau o faci pe prostul?!... Dar, totuși, întrebarea ta este bună. Da, m-am otrăvit, dar otrava nu și-a făcut încă efectul... O visez în fiecare noapte, mă cheamă la ea. Ziua stau aici și la cimitir... Acum cred că ești mulțumit, ai aflat totul despre mine. Nu ai fost la înmormântarea Elvirei, în schimb, ai venit acum... Îți mulțumesc, parcă ziua a trecut altfel... Gheorghe rămase mut. Ar fi vrut, parcă, să spună ceva, dar oricât
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
luat după frate-său... să nu faci ca Elena ... ea a greșit... dar tu să-l ierți, e tatăl copiilor... Eu o să mor, mă duc la Cel de Sus... nici acolo n-am pe nimeni... Să nu mă ducă la cimitir cu mașina, nu vreau flori sau coroane... Vorbește tu cu Vasile, cel din capătul satului, are căruță... Se aplecă încet, o sărută pe frunte și atât. Ieși plângând și se duse în spatele casei. Se așeză pe o cioată, aprinse o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cu soțiile acestora, iar peste câteva minute bătrâna fu scoasă din casă. -S-a făcut vreme bună, nu i-a părut rău că a murit... murmură Lucica, în timp ce lega poarta cu o sârmă. Acasă nu rămase nimeni, așa hotărâse Gheorghe, de la cimitir direct în oraș, la praznic... Își făcu mașinal cruce, mai privi o dată spre casă, oftă și plecă să-și ajungă copiii. La praznic merseră și autoritățile locale, primarul și secretarul primăriei, care apărură doar după înmormântare, la poarta cimitirului. Și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
de la cimitir direct în oraș, la praznic... Își făcu mașinal cruce, mai privi o dată spre casă, oftă și plecă să-și ajungă copiii. La praznic merseră și autoritățile locale, primarul și secretarul primăriei, care apărură doar după înmormântare, la poarta cimitirului. Și, desigur, șeful de post. Directorul școlii nu mai putu să meargă. Unii spuneau, chicotind, că nu l-a lăsat nevastă-sa. Băuse de dimineață, la înmormântare era deja beat și plânsese de râdeau copiii... Când intrară în local, sala
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și eu peste scaunul lui și ies din mașină. O scoatem pe mama și o așezăm lângă balustradă. E lovită, încercăm să o liniștim. Mașina e distrusă, stă pe jenți și arată de parcă am fi plecat cu ea dintr-un cimitir de fiare vechi. Mă uit în spate și nu văd unde e mașina care ne-a lovit. Apoi urmez dâra de metale întinsă pe șosea și o zăresc ieșită de pe carosabil, către linia ferată. Două persoane se îndreaptă către noi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o tipă stă picior peste picior. Toată lumea își bate joc de bunicul meu, peste tot numai picioare, vorbesc despre picioare și dau din picioare, deși el nu are picioare. Vomit din nou și leșin. Mă trezesc într-o mașină în fața cimitirului și mi se face stomacul noduri de panică: nu-l îngropați fără să vă dați seama pe cine îngropați! Vreau să alerg să le zic că nu a murit un om, a murit un om care patruzeci de ani a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și maghiară în Transilvania, rusă și turcă in Dobrogea, ucraineană în Nordul Moldovei, sârbă în Banat. Se adaugă evoluția diferențiată a unor populații în așanumitele „țări” (Țara Oașului, Țara Maramureșului, Țara Făgărașului, Ținutul Secuiesc), noțiunea de „țară” Măști din Maramureș Cimitirul vesel de la Săpânța având un sens de unitate etnică și de valori spirituale, și nu de teritoriu politic. 6. Obiceiurile sunt alte elemente de folclor a căror valoare stârnește interesul turiștilor. Cele mai multe obiceiuri sunt legate de momentele principale ale vieții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
exemplu, obiceiurile de iarnă din Maramureș, cu tot alaiul de colinde, măști (capra, ursul), precum și cântecele legate de nașterea Mântuitorului. Aceeași regiune turistică mai surprinde și prin seninătatea și umorul cu care sunt privite viața și moartea, remarcabil reflectate în „Cimitirul vesel” de la Săpânța (Maramureș), de către Stan Pătraș și ucenicii săi. 3.6. Manifestările sociale Înglobează totalitatea activităților umane ce devin surse ale interesului turistic, pentru anumite intervale de timp. Se remarcă nedeile, târgurile, hramurile și pelerinajele religioase, festivalurile artistice și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Regiunea este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva satirică asupra vieții și morții, sublim sintetizată în Cimitirul vesel de la Săpânța ș.a.. Bucovina constituie o zonă turistică de mare importanță, atât în spațiul montan (Obcinele Bucovinei, Rarău, Giumalău), cât și în zona de podiș (Podișul Sucevei). Peisajul natural pitoresc, cu forme de relief spectaculoase, ape minerale și suprafețe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mijloacele posibile: cafea, cărți, evanghelii, clarvăzătoare etc. Apoi am rugat pe cineva apropiat mie, care avea o soră mai mare care știa să dezlege, să mă ajute. și m-a ajutat, dar altfel decât credeam eu: mi-a adus de la cimitir, de pe morminte 8 (trebuiau să fie 9) capete de lumânări și prenumele celor de la care au fost luate și m-a învățat să le aprind la miezul nopții și să mă rog la ei să ne dezlege. Pentru ca să fie nouă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de „L” și am alergat după el, să-i spun sau să fac ceva. S-a întors și mi-a spus să las, că trece și asta. și, cam tot în acea perioadă a mai venit o dată: eram într-un cimitir și cei care-mi făcuseră “bucuria” întindeau mese, cânta muzica și mă invitau la dans (și asta nu e bine). Eu m-am întors la un moment dat și-l văd pe tata în poarta cimitirului: era mult mai înalt
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
o dată: eram într-un cimitir și cei care-mi făcuseră “bucuria” întindeau mese, cânta muzica și mă invitau la dans (și asta nu e bine). Eu m-am întors la un moment dat și-l văd pe tata în poarta cimitirului: era mult mai înalt și mai legat decât fusese în corp fizic și eu m-am bucurat foarte, m-am repezit spre el și l-am invitat să dansăm, că nu mai dansaserăm demult împreună (trebuie să știți că tata
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ca o claie de paie). N-am să pot urca, pentru că am să alunec, am replicat eu. Ba ai să poți, pentru că eu voi fi alături de tine, mi-a spus tata. și am putut. Când m-am întors în poarta cimitirului, dispăruseră toți, cu mese și muzică , cu tot. Era liniște și bine. Într-o zi mă întâlnesc cu o femeie tânără, n-am văzut-o nici până atunci, nici de atunci încoace, care mă învăță să merg în cimitir și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
poarta cimitirului, dispăruseră toți, cu mese și muzică , cu tot. Era liniște și bine. Într-o zi mă întâlnesc cu o femeie tânără, n-am văzut-o nici până atunci, nici de atunci încoace, care mă învăță să merg în cimitir și să aprind nouă lumânări la nouă morminte mai părăsite și să vorbesc cu ei. Ne-am pregătit, eu și fiica mea și, când să ieșim din casă, s-a pornit o furtună cu ploaie, vânt, frig. Era cât pe
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pornit o furtună cu ploaie, vânt, frig. Era cât pe ce să nu mai mergem, dar am spus nu, o treabă începută trebuie dusă la bun sfârșit. și așa, cu capetele plecate, ne-am luptat cu furtuna ca să ajungem în cimitir, unde a trebuit să ținem bine pumnii ca să ardă fiecare lumânare câteva clipe. Totul era împotriva noastră, dar nu ne-am lăsat până nu am terminat. Când am ajuns în poarta cimitirului să ieșim, totul a încetat ca prin farmec
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ne-am luptat cu furtuna ca să ajungem în cimitir, unde a trebuit să ținem bine pumnii ca să ardă fiecare lumânare câteva clipe. Totul era împotriva noastră, dar nu ne-am lăsat până nu am terminat. Când am ajuns în poarta cimitirului să ieșim, totul a încetat ca prin farmec. A fost și aceea o luptă dură. Dar am câștigat. Ce? mă veți întreba. Încă un pas spre curățare și încă un pas în cunoaștere. și asta e foarte mult. Dar să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nume scrise pe tăblițe mici și în inimile celor rămași. Se apropie cu strângere de inimă, evitase cât putuse, de-a lungul vieții, contactul cu astfel de locuri, doar evenimentele din familie obligând-o să pășească pe aleile tăcute ale cimitirelor. - Bună dimineața, vă pot ajuta cu ceva? Tresări. Probabil părea debusolată, de vreme ce paznicul de la intrare o întâmpină cu o asemenea amabilitate. Nu putu să articuleze niciun cuvânt, arătându-i doar un nume scris pe spatele unei fotografii vechi. - Aveți un
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Dezolării, se accentuează în Versuri (1971) și Un dor fără sațiu (1976). "AFARĂ a fost aruncat ÎNĂUNTRU" este un vers emblematic pentru cea de a doua mișcare, spre interior, a sinelui poetic. Moartea, claustrare supremă, își rostește amenințările. "Cavoul", "sarcofagul", "cimitirul" sunt spații iremediabil închise. Abundă astfel de perimetre care circumscriu ființa poetului: salonul, odaia, țarcul, sfera, cercul, parcul; însăși pădurea devine un spațiu închis ("și intru în al pădurii cavou" El Burlador), însăși lumea ("Lumea devine temniță, spital" Nocturnă). Altarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în singurătate. Mâinile mele au creat hotare. (Râsul tăcut) Când Umbra, Singurătatea renunță la aspa-țialitatea lor devin altfel de oglinzi, care duc spre aceeași lume artificială și tristă. Poetul, cu un curaj nebun, vrea să le însoțească: Rătăceai, Umbră, prin cimitire, Atunci am dorit să-ți fiu mire (Portretul vechi) Înhață-mă, Singurătate! Bicele tale mă zvânte, facă din mine luntre și punte. (Magica) În starea de umbră nevăzută de ochi omenești, cuvine-se acum, umbra de mândru bărbat să îngenuncheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]