1,193 matches
-
basarabeană. L-am întâlnit la Salonul Internațional de Carte cercetând - cu un ochi critic vigilent - standurile, moderând dezbateri, vorbind - sobru și autoritar - despre scriitori și despre cărțile lor. Dar cel mai interesant lucru pe care l-am observat la Mihai Cimpoi a fost felul în care încheie o conversație, într-un cadru neprotocolar. Dacă începi să îi spui vrute și nevrute, îți lasă impresia că ar putea să te asculte ceasuri întregi. Dacă îl întrebi ceva, îți răspunde făcân-du-te să crezi că e
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
să depene o poveste fără sfârșit. Apoi, când te-aștepți mai puțin, povestitorul se lasă în voia unei clipite de absență. E semnul că s-a ajuns la sfârșitul istorisirilor. Regret că nu am îndrăznit să îl întreb pe Mihai Cimpoi la ce se gândește în acele momente de reverie fulgerătoare. Am reușit să stăm de vorbă pe îndelete doar atâta timp cât am realizat acest interviu. Tactul și placiditatea cu care duce la capăt tot ceea ce începe se regăsc în răspunsurile sale
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
amintit de prima noastră întâlnire, de felul în care înainta cu pași măsurați, prin cohorta de umbrele din Piața Romană, total indiferent la vânzoleala bucureșteană dintr-o zi ploioasă de aprilie... * - Cred că nu greșesc prea mult, domnule academician Mihai Cimpoi, presupunând că, în România, tinerii din generația mea știu foarte puține lucruri despre mișcările inițiate de scriitorii basarabeni în urmă cu aproximativ două decenii. Mă refer, desigur, la lupta pentru revenirea la grafia latină și pentru impunerea limbii române ca
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
scriitorul era ,,născut din părinți români", cuvântul ,,români" se înlocuia cuvântul cu ,,...". Se mai recurgea la o altă stratagemă, indicând la subsolul paginilor drept sinonim al termenului respectiv substantivul ,,țăran"... - Descrieți sumar ,,exilul interior" al criticului literar în formare Mihai Cimpoi. - Spre deosebire de literatură, critica literară era - la acea vreme - profund ideologizată. A apărut însă o deschidere - ,,dezghețul" hrușciovist - care a venit exact când eu îmi făceam studiile la Universitate. Pe atunci, eu citeam în Viața Românească și în alte reviste literare
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
ales - cunoașterea limbii. Toate aceste impulsuri novatoare au pornit de la noi, iar conștiința ne este liniștită pentru că am pregătit un teren foarte fertil celor ce ne-au succedat. - Ce se va întâmpla cu Republica Moldova, peste douăzeci de ani, domnule Mihai Cimpoi? - Peste douăzeci de ani ne vedem integrați în cultura română și integrați în Europa, așa cum cer imperativele actuale.
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
Cu o generație (adică cu zece ani) mai bătrân decât Ion Druță, George Meniuc a știut să evite capcanele oportunismului alunecos și iremediabil, cum n-au știut să le evite Andrei Lupan sau Emilian Bucov, alături de care îl plasează Mihai Cimpoi, în cadrul "generației pierdute", în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (ed. 1996, p. 170-171). E, poate, un mic avantaj faptul că nu cunosc în detalii oportunismul lui George Meniuc. Știu că e unul moderat, iar nu deșănțat. Pe deasupra
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
rediscutarea și reevaluarea operei și a mîțului, desi recunoaște că e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în care se pun de acord axiologia și deontologia". Paginile Septentrionului găzduiesc și confrați din Basarabia, precum Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Vasile Levitchi, mai cunoscuți în țară decît cernăuțenii pe care-i descoperim acum, cu mare interes și cu surpriză că scriu într-o limbă literară foarte corectă, modernă și expresiva, cu nimic marcată de izolarea de pe vremea sovietelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
lut ars, unelte de lemn, iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane” etc.) Cât a trăit, Toader Hrib a dorit să-și primească personal vizitatorii. Anual, mii de vizitatori de pe toate meridianele lumii au trecut pragul acestui muzeu, la sfârșitul anului 1979 fiind trecuți în jurnal
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
în concluzie, de ocazie pentru a semnala un eventual subiect de dezbatere istorico-literară, pornind de la această ediție de înaltă ținută. * C. Stere - Opere (I-II). În preajma revoluției, ediție îngrijită de Victor Durnea, studiu introductiv de Eugen Simion, postfață de Mihai Cimpoi, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2010, XCVI + 2991 p.
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
unii cercetători, numele vine din cuvintele turcești „kara”, ce înseamnă negru, și „imam” - preot. Așadar, uriașul de piatră ar fi „preotul negru”. O legendă aproape uitată spune, însă, că în vremuri îndepărtate, acolo locuia un magician, Caraiman, ce avea un cimpoi fermecat cu care făcea minuni și stăpânea toate comorile din adâncurile munților. Din acest motiv, fiii săi s-au luat la ceartă, nereușind să le împartă, ba chiar dorind să-i fure bătrânului și cimpoiul. De supărare, acesta a vărsat
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
magician, Caraiman, ce avea un cimpoi fermecat cu care făcea minuni și stăpânea toate comorile din adâncurile munților. Din acest motiv, fiii săi s-au luat la ceartă, nereușind să le împartă, ba chiar dorind să-i fure bătrânului și cimpoiul. De supărare, acesta a vărsat lacrimi amare, din care s-au format apele repezi din munți. Îndurerat, moșul și-a strâns cimpoiul în brațe și s-a transformat în stană de piatră. Se spune că instrumentul vrăjit poate fi văzut
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
săi s-au luat la ceartă, nereușind să le împartă, ba chiar dorind să-i fure bătrânului și cimpoiul. De supărare, acesta a vărsat lacrimi amare, din care s-au format apele repezi din munți. Îndurerat, moșul și-a strâns cimpoiul în brațe și s-a transformat în stană de piatră. Se spune că instrumentul vrăjit poate fi văzut și acum, undeva pe la jumătatea peretelui muntelui, ca un bolovan spânzurat în aer. În „Povești ale Peleșului”, Carmen Sylva spune despre Caraiman
Agenda2006-06-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284735_a_286064]
-
ARGEȘ (redactor-șef: Gheorghe Păun) conține un grupaj de articole dedicate matematicianului Petru Soltan (născut pe 21 iunie 1931 în Coșnița-Dubăsari, Transnistria), figură de vîrf a cercetării românești de peste Prut. Articolele sînt semnate de Maria Mona Vâlceanu, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija, conturînd imaginea unei veritabile personalități. Numai că Ion Ungureanu, furat de elan encomiastic, îl definește lapidar pe Petru Soltan drept un scriitor rătăcit printre matematicieni sau, dacă vreți, viceversa (în articolul Bucuria comunicării sau invitație „la o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4518_a_5843]
-
mai pune un strat de culoare. Iată un interludiu de Bosch: „e noapte/ gurile-au încremenit în varul alb al hranei// cineva s-a depărtat de foc/ de neaua necesară// somnul se deschide lent ca dintr-o mână/ alunecă-n cimpoiul palmei și răsună// fiul risipitor s-a-ntors/ ucide toți cocoșii otrăvește limpedea fântână// acuma toți își văd în apă/ oglindirea putredă și spână.” (p. 56) Un estetism vintage definește până la virgulă această direcție inițială. După 2000, mai precis în ciclurile Grădini
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
Mecca: ai casei trec rapid pe lângă masa din bucătărie făcându-și cruce când îi văd goliciunea, în timp ce FMI-ul cere strângerea șurubului, iar domnul Tăriceanu strângerea curelei. -Vezi, bade, consensul ? Iacă-tă-l, mă atenționează prietenul. De regulă, cu stomacurile transformate în cimpoaie scoțiene, doar a bunicului scoțând sunete, precum ale taragotului lui Dumitru Fărcaș interpretând Doină și joc transilvan, ai casei lasă baltă televizorul și se retrag strategic spre locurile de dormit, unde nu sunt televizoare, nici video, nici arome culinare, ci
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
90 - Altele p/st 20 92.04 Acordeoane și instrumente similare; muzicuțe: 9204.10.00 - Acordeoane și instrumente similare p/st 20 9204.20.00 - Muzicuțe p/st 20 92.05 Alte instrumente muzicale de suflat (de exemplu clarinete, trompete, cimpoaie): 9205.10.00 - Instrumente numite "alămuri" p/st 20 9205.90.00 - Altele - 20 9206.00.00 Instrumente muzicale de percuție (de exemplu: tobe, xilofoane, cinele, castaniete, maracase) - 20 92.07 Instrumente muzicale al căror sunet este produs sau amplificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
în discuție în carte, aspecte și subaspecte, spre a vorbi astfel, raportări nenumărate la personaje din epoca lui Creangă și la situațiile în care acestea s-au aflat, la împrejurările istorice și din spațiul cultural, toate îndreptățindu-l pe Mihai Cimpoi să vorbească în prefață despre „relectura fascinantă a operei crengiene“ întreprinse de Eugen Simion. Inițiativa cea mai plină de interes a lui Eugen Simion mi se pare și mie că este aceea de a-l fi legat pe naratorul Creangă
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
a-l fi legat pe naratorul Creangă, pe povestitor, de „provocările biograficului”, într-un spirit apropiat de acela în care criticul o făcuse mai demult, în studiul său masiv dedicat jurnalului și „autoficțiunii”. „În acest context - scrie în prefață Mihai Cimpoi - remarcăm observația judicioasă că Amintiri... este o autoficțiune; ficțiunea, aici, se substituie autobiografiei, confesiunea își creează naratorul...” Acesta este, într-adevăr,unghiul din care îl analizează pe Creangă Eugen Simion, punând mereu în legătură invenția cu biograficul, fie că sunt
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
este organizat, în mod firesc, pe generații, literatura contemporană beneficiind de partea leului. Din generația cea mai vârstnică figurează prozatorii Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Serafim Saka, dintre șaizeciști sunt prezenți criticii Eliza Botezatu, Gheorghe Mazilu, Ion Ciocanu și Mihai Cimpoi, dintre șaptezeciști poeții Nicolae Dabija, Andrei }urcanu (mai mult critic decât poet), Leo Butnaru și hispanistul Sergiu Pavlicenco, dintre optzeciști își spun opiniile Valentina Tăzlăuanu, Arcadie Suceveanu, Ioan Mânăscurtă, Alexandru Burlacu, Vasile Gârneț, Nicolae Popa și Constantin Cheianu, dintre nouăzeciști
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
unul ,de fabricație stalinistă, limba moldovenească", Nicolae Popa constată ,însingurarea scriitorului de limba română" în Republica Moldova. Cea mai mare parte a criticii basarabene - bună sau rea - pare să se fi adăpostit sub acoperișul literei C a alfabetului: Vasile Coroban, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu (prezenți cu pagini substanțiale în antologie), Simion Cibotaru (absent din sumar). Să nu-l uităm pe istoricul literar Ștefan Ciobanu, stabilit în România de dincoace de Prut după 1940, care ar fi meritat pe deplin să fie selectat
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
mai interesante pentru un public mai larg sunt exercițiile de analiză concretă. Din punctul meu de vedere, cele mai bune texte ale volumului sunt O (im)posibilă clasificare: critica din Basarabia și modelul francez și foarte nuanțatul eseu-portret, Contradicțiile lui Cimpoi. Textele dau măsura lucidității și spiritului critic ale autorului, curajului său de a spune lucrurilor pe nume, chiar dacă rostirea adevărului nu are cum să fie pe placul tuturor. Mircea V. Ciobanu privește peisajul literar din Republica Moldova cu un ochi aproape
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
plimbare". Dincolo de această viziune de ansamblu, eseistul face până la urmă o încadrare destul de funcțională a criticilor literari de dincolo de Prut, în funcție de principalele lor metode și modalități de abordare. Plin de nuanțe este portretul pe care criticul îl face academicianului Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. El este alcătuit din trei secvențe: Criticul, Academicianul și Președintele. Tabloul este unul foarte realist, cu bunele și cu relele. Pentru amuzament, voi cita un foarte scurt fragment din secțiunea Academicianul: "Într-o discuție particulară
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. El este alcătuit din trei secvențe: Criticul, Academicianul și Președintele. Tabloul este unul foarte realist, cu bunele și cu relele. Pentru amuzament, voi cita un foarte scurt fragment din secțiunea Academicianul: "Într-o discuție particulară, Cimpoi va ironiza - oral și intim - pe seama Ťopereiť tuturor celor care-i formează suita de la U.S., dar va prefața orice carte și orice lansare de carte a acestora în termenii cei mai solemni. Un paradox egal cu o contradicție este și
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
în 2004 reunește șapte studii introductive la o serie de antologii pe genuri ale literaturii din Basarabia. Poezia basarabeană a secolului XX a fost antologată într-un volum și prefațată de Nicolae Leahu; romanul, cuprins în patru volume, de Mihai Cimpoi; proza scurtă, în două volume, de Grigore Chiper; dramaturgia, de Valentina Tăzlăuanu; critica, de Eugen Lungu; literatura pentru copii, de Maria Șleahtițchi; iar traducerile, de Leo Butnaru - în total o bibliotecă de 11 volume, la care se adaugă acest al
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]