1,570 matches
-
cald; / Ea cu ochii de cicoare / El cu ochii de smarald./ Cele două chipuri limpezi / Se compun interfere nt / Adâncindu‐ 143 se în cerul / Strălucitului rulment. » Sandu Tacu Și câteva versuri de Constantin Clisu: Dalta Dalta‐i unealta Cu care cioplim În vreme Poeme; Iar în marmură albă, În pietre roșii, galbene, albastre Chipul patriei noastre. În mâna fiecăruia se cere O daltă și o vrere. Ziarul Rulmentul a prezentat mai în fiecare an Cupa ziarului la întreceri cicliste, de motorete
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bisericii. In ceea ce privește chipul cioplit, cred ca BOR - ul a uitat de cărțile religie unde spune că a nu-ți face semnul crucii când treci pe lângă o biserică, e un mare păcat (oare aceasta nu este tot un chip cioplit la o adică?). Și ca nenorocitul să știe precis ce-l așteaptă în caz contrar, același manual spune clar că Dumnezeu e răzbunător și pedepsește aspru pe cei care nu i se închină. Focul și pucioasa va ști de capul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
străchini, cu vreo preacredincioasă, încurcându-se prin cele pidosnice, cu persoane de același sex ori, cum a snopit în bătaie vreun nenorocit, care a îndrăznit să treacă pe terenul bisericii, sau lucru de ultimă oră, își fac radiouri și televiziuni cioplite din dragostea de a fi vedete. Dacă popii ar fi în fruntea luminării maselor, dacă ar lupta pentru ridicarea credincioșilor din mocirla unde i-a aruncat puterea, dacă nu ar fi atât de avari după bunurile lumești, dacă și-ar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cunoașterii unor însușiri caracteristice; Dioramă= reprezentare spațială a unei porțiuni de peisaj cu animale împăiate, plante, etc; Dioxid de carbonă gaz toxic pentru oameni și pentru animale (dacă depășește o anumită pondere); E ,,E anevoie să tai pom și să cioplești om.’’ Ecologie= știință biologică de sinteză ce studiază prin excelență conexiunile ce apar între organisme și mediul lor de viață, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu; Ecosistem= fragment mai mare sau mai mic al biosferei alcătuit dintr-o componentă vie
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
doi prieteni care plecaseră din satul lor spre marele oraș ca să urmeze o școală profesională. Își legaseră geamantanele de carton presat în spate cu ajutorul curelelor, purtându-le acum ca pe ranițe, ca să aibă mâinile libere. Fiecare avea câte un băț cioplit cu pricepere mai demult din pădurea de corn, băț care lor li se părea a fi o armă demnă de a fi luată în seamă. Amândoi erau învățați cu pădurea, satul lor era înconjurat din trei părți de pădure, joaca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
avut și tot ce ar fi putut să mai aibă dacă ar fi trăit. Pădurarul și cei vreo doi oameni luaseră atunci lopețile în mâinile lor mari de oameni ai pământului și l-au îngropat acolo pe locul unde căzuse, cioplindu-i o cruce puternică de stejar, apoi după câteva zile a apărut și un gărduleț de lemn care împrejmuiau cei doi metri pătrați, rămași acum doar pentru fostul ostaș. Niță îl întrebase atunci pe tată-l său. „Și cum nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se pregătiseră cu mult timp înainte pentru o confruntare pe viață și pe moarte. Aveau încinse la brâu un fel de tolbe, confecționate din liane împletite, în care-și țineau armele din cremene de mărimi și forme diferite, pregătite și cioplite cu iscusință, special pentru această acțiune. Pietrele, cu colțurile ascuțite, erau legate sau mai bine spus înhămate cu câte un căpăstru împletit cu sfori flexibile din fibre de plante răsucite. Învârtindu-le deasupra capului cu viteză și putere, luptătorii puteau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în coșmelia destul de încăpătoare, aproape în același timp. Dau nas în nas cu un bătrânel sfrijit și uscat ca un ardei capia ce atârnă în fiece gospodărie rurală deasupra cuptorului și care, de unul singur, cu o teslă în mână, cioplea o scurtătură de lemn în apropierea unui godin încins. Acesta, ca un bun cunoscător în ale milităriei, încă din prima secundă, ordonă dezechiparea. În timp ce el se străduia să ațâțe focul, Bidaru și camarazii săi au spânzurat hainele pentru a se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de țară, autori de carte, ctitori de muzeu. Costache Buraga are 73 de ani . L-am găsit în sat, la Dănești. Să-l ascultăm. Nu e vorbă acuma de la mine, ci așa spunea cu mult înainte marele nostru Iorga : A ciopli o piatră, un gard, un toiag, o lingură, un taler începe a se crede vreme pierdută. Talere se iau de fabrică și rasa vechilor olari meșteri se pierde. Muzeul Buraga asta vrea: ca cei tineri să nu uite și nimic
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mare, / scuturândumi șuvițele căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ceea ce presupune o responsabilitate în utilizarea ei. A apărut și s-a dezvoltat în Occident, unde, sub perfecționarea continuă a metalurgiei, războinicii indo europeni au pus în timp bazele revoluției industriale. După chipul și asemănarea acestor războinici reci, a fost cioplită o civilizație pe măsură. Am putea spune una a orgoliilor și a violenței. Nu este de mirare că multor descoperiri tehnologice li s-a dat mai întâi o utilitate militară, iar apoi au fost valorificate în domeniul civil 154. Trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
alimente. În urma acestui ajutor dat de Nunciatură, preotul a fost ridicat și depus la închisoarea din Pitești, unde - după aceste versiuni - s-a sinucis.” Notă, 09.07.1947: „Nunțiul Apostolic în România, G. a închiriat la Predeal vila [...] din cartierul Cioplea [...]. Se așteaptă în curând sosirea sa în localitate, unde va sta în timpul sezonului de vară. În acest timp, va fi servit de trei guvernante ale sale. Îngrijitorul acestei vile este un anume C., originar din Predeal, care nu vede cu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
adevărat. Trei feluri de a articula prezența și absența. Statuia ca dublu, ca eidolon modelat pentru a face cu putință prezența în absență, realizează legătura dintre cei vii și această lume a absenților prin excelență care sunt morții. Piatra grosolan cioplită sau sculptată în așa fel încât să semene cu modelul ei viu este, am putea spune, orientată spre invizibil și legată de puterea morții în ceea ce are ea mai înspăimântător. În apelurile către zeitățile Infernului se jură pe o piatră
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și ceva ce dobândește un corp, se materializează („to take a shape”): magia lui Prospero, stăpânul său, i-a conferit această putere de a căpăta o formă. To shape, în sensul său inițial, înseamnă „a fasona”, „a modela lutul”, „a ciopli piatra”; așadar, este un termen care trimite la realizarea unei statui. Într-un sens derivat, termenul shape desemnează și o formă vagă, indistinctă, apropiindu-se astfel de sensul lui shadow. Shakespeare apelează, prin urmare, la un cuvânt ce acoperă întreaga
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mai degrabă, să moară a doua oară -, Echilibristul, corp-statuie, corp „dăltuit”, „monumental”, revarsă asupra noastră lumina pe care o revărsaseră la vremea lor marile figuri tragice - Fedra, Antigona etc. -, „ansamblu în sfârșit scânteietor de litere”. Statuie modelată din lut ori cioplită în marmură și statuie înălțată din cuvinte - acesta este colossos-ul teatrului. Întrepătrundere a simulacrului locuit de Absență cu piatra funerară, actorul, grație fulgurantei sale apariții/dispariții, ne deschide o clipă poarta prin care zărim teritoriile lumii de dincolo. Epilog sau
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
2); rădăcini (2); roditoare (2); sare (2); semănat (2); spermă (2); urmași (2); uscată (2); adevăr; agricol; albă; altoire; anti trafic; belșug; bob care dă roade; de bostan; brazdă; budist; bujor; Bulgaria; cald; cantitate; casă; de ceva; ceva mic; a ciopli; cîmp; coaptă; coji; colorată; colte; copii; creare; creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte; grăunță; greutate; de iarbă; idee; idei; ieșire cu prietenii; iluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
folosiți poveștile tribale De-a lungul istoriei, am folosit diferite metode de a păstra și menține lecții importante și exemple care îi pot educa și inspira pe ceilalți. O metodă folosită de către indienii americani era povestirea, iar unii chiar au cioplit în lemn mărturii ale celor mai importante lecții, pentru a fi transmise mai departe altor membri ai tribului. După terminarea unui seminar la Cleveland, care a avut ca temă centrală principiul de a experimenta și a întreba pentru a determina
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba pe nisip galben răsăritu-mi-a, / Din zăvoi des curmatu-s-a, / Pe piatră albă cioplitu-mi-a, / Pe Dunăre plutitu-mi-a, / Pe ușă nouă l-au dus, / Pe masă de tisă l-au pus, / Pe fețe de mmasă l-au adus, / De jos în sus, frăguț, / La vârf tocma` călinuț, / De jos până sus penișoare, / Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
O rugare mare, / Cu multă răbdare. / Brade, brade / Am și eu un frate / Un frumos păcurărel / Și are un toporel. / Și are verișori / Doi voinici feciori, / Ei te vor tăia / Și te-or răsturna. / Maistări vor veni / Și te vor ciopli / Și din tine-or face, / Ca să fie pace, / Punte peste mare / S-aibă trecătoare, / Suflete ostenite / Cătră rai pornite! / Bradu-atunci se gândea / Și trupinele-ntindea / Iar mortul îmi trecea / Unde dorul îl ducea / Marea fără nume / L-aialaltă lume."86 Moartea-nuntă înveșnicește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Au făcut ai lui și pomană cu oale și toiege" și o fată mare a scos din fântână treizeci de zile: "Câte o vadră de apă ne-ncepută, asta în caz de sete/ Pe lumea ailaltă.". Moș Nicolae cere să se cioplească lada de zestre: "Acum este foarte bucuros că stejarul acela venea/ De minune". Întâmplările cele mai vii, păstrate cu sfințenie în memorie, sunt însă cele legate de revoltă. Țăranii, de sărăcie și, de nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
faci puțină,/ fată tristă, fată de gheață./ Ai sa te faci urâtă... fată amară!" 12 Carlos Bousono, "Teoria expresiei poetice", Editura Univers, 1975, pag. 115. 1 Marin Mincu, "Poezie și generație", Editura Eminescu, pag. 79. 2 "Ca un fluier îmi cioplii și eu/ Dintr-un os trăsnit cândva pe roată/ Și îmi place când mi-e tare greu,/ Cântecul să mi-l horesc la gloată". ("Eu nu cânt că știu să cânt", Victor Tulbure, 1959) " Dă-mi babo, în cărți/ Câte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mare, / scuturândumi șuvițele căzute pe frunte, visele, / sprân cenele cristalizate de sare, / abisele. (N. Stănescu) - Versul liber este caracterizat prin ritm variabil, măsură inegală, absența rimei, având însă pauză la sfârșit de vers: Se ia o bucată de piatră / se cioplește cu o daltă de sânge, / se lustruiește cu ochiul lui Homer / se răzuiește cu raze / până cubul iese perfect. (N. Stănescu) - Versurile înlănțuite au ca semn distinctiv ingambamentul, care diminuează ori chiar suspendă pauza de la sfârșitul versului, continuând enunțul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
apucă ciocanul de coadă, îi cade greu la inimă. Ciocănitoare Cînd s-aude ciocănitoarea bătînd în plop (mai cu seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i a foc; dacă înjugi boii, faci a lup. Se crede că, dacă coasă o femeie grea dumineca, copilul ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare zi o rotiță. (Gh.F.C.) Ca să-l ferească de vrăji, mama trece prin haina nouă a copilului un ban de argint. (Gh.F.C.) O tigvă de cal pusă pe gardul casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]