29,910 matches
-
într-un circuit perfect închis. Cu marea și nefericită deosebire că Matei Călinescu scria despre un sistem totalitar, iar Romulus Rusan scrie despre morală unei tranziții în care hoții de tot soiul se numără printre făcătorii reformei. * N-am fi citat experiență și, mai ales, generalizarea finală a lui Romulus Rusan dacă mai multe fapte diverse și un scandal de mari proporții nu ne-ar fi obligat să-i dăm dreptate. Acestea sînt, pe rînd, faptul că fiul unui colonel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
mulți ofițeri din Ministerul de Interne să fie debarcați din funcții și, în sfîrșit, ca în așa-numitul scandal Sun Oil sînt implicați, ca acționari, cîțiva reprezentanți de frunte ai PD. Într-un editorial apărut în Evenimentul zilei, Cornel Nistorescu citează, cu titlul de bănuiala că mai mulți reprezentanți de frunte ai PD ar fi amestecați într-o afacere frauduloasă, în calitate de acționari la Sun Oil, firma care a făcut plăti cu cecuri lipsite de acoperire. Trebuie spus, pentru a limpezi datele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
lui Caragiale "Cîteva păreri" ("Opere 4", București, ESPLA, pag. 45) reluat de autoare la pagina 172 într-un context nimerit, anume al unui studiu asupra "mesajului straniu, de o polisemie amețitoare, care refuză să se lase decodat". Acest scurt fragment, citat spre sfîrșitul lucrării, probabil din motive de prelungire a suspansului, este cheia unui cod de interpretare autorizat de însuși Caragiale, cod care capătă astfel autoritate în fața oricăror presupoziții externe. Pe scurt, sufletul omenesc este comparat unui bob de roua, "o
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
invadată de o tehnologie care prin suprabundentă poate falimenta capacitatea de a reține informații, obligîndu-ne să le "ștergem" de îndată ce ne-am folosit de ele. De altfel, trăim într-o cultură a uitării, mai degrabă decît a amintirii, ne avertizează Todorov, citînd, evident, celebrul mit al scrisului. În societățile occidentale știință este, de pildă, poate mai mult decît orice alt domeniu de manifestare a gîndirii, un spațiu în care memoria nu are multe prerogative. A face știință înseamnă, pentru cei mai mulți cercetători contemporani
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
și-a condus echipa din tribună prin intermediul unui celular" - C 193, 1996, 7; "Elenă Cârstea este alergică la celulare" - EZ 2054, 1999, 2). Deocamdată, concurența denumirilor e perfectă; pentru variație stilistica, în același articol (de exemplu, cel din care am citat mai sus, din "Evenimentul zilei") sînt folosite aproape toate posibilitățile. În principiu, mobil prezintă totuși unele riscuri de ambiguitate, substantivul existînd deja dinainte, cu alte sensuri. Care va fi însă decizia finală a uzului e deocamdată greu de presupus. Dată
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
de altă parte, e firesc că nu toți oamenii să știe cine a fost actorul. Deși pare ușor fantezist să primești răspunsul "nu știu", chiar în fața Teatrului Nottara, pe care l-a onorat pînă la sfîrșitul zilelor. Radu Beligan îl citează mereu pe Șir Lawrence Olivier care-i spunea odată, la Londra, ca munca artistului este sculptură în zăpadă. Poate și această luptă împotriva căldurii ce topește este ceva care macină clipă de clipă existența unui actor. Chiar dacă rămîn fotografii, costume
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
Crăciun - apare, aici, si Panait Istrati, cu o "Scrisoare către dragoste", în care, ce-i drept, condamnă antisemitismul. În numărul 6 al revistei sînt înserate răspunsuri ale lui Stelescu, C. Caragea și Al. Talex pe marginea scrisorii lui Istrati. Să citez din răspunsul lui Al. Talex: "Panait Istrati știi ce ne trebuie? Un pumn... Cruciada Romanismului va încerca să fie un astfel de pumn... Antisemitismul nostru? E la fel ca al d-tale. E uman. Însă combativ atîta timp cît elementul
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
inconsistenta de spectre care traversează textul fără un chip anume, fără profil psihologic, într-un cuvînt, fără corporalitate. Popescu-Negreni comunica, are o rețea de legături umane relativ stabilă, conversează mereu, în muzee sau în memorie, cu mării maeștri ai picturii, citează scriitori și gînditori importanți, insă totul rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria să viața, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizanta a timpului, exprimarea ca armă unică în lupta cu efemerul și cu
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
toate. Dar acum venim și zicem,... ori venim la subiectu. Cum ar clama, culmea, un țărănist, trecut pe la Fanar: Ci dar să venim la prochimen. Or, la obiect, domnilor, la obiect cum ar strigă arțăgoasa opozițiunea, fir-ar a fire... (Citate din Cronicari munteni, volum apărut în colecția Lyceum, Editura Albatros, 1973)
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
doar de o luciditate prematură în contextul unui complex al vinovăției încă netratat, indus în rîndurile cititorilor și ale criticilor de însăși opera lui Sîrbu. Cartea merită binențeles o discuție mult mai amplă, recenzia de față nefăcînd altceva decît să citeze pentru o eventuală trezire a interesului. Oricum, dincolo de o eventuală adeziune la părerile și concluziile Sorinei Sorescu, cartea ei despre I.D. Sîrbu rămîne singulară ca efort de obiectivare și impuls demistificator. Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal, Jocurile semnăturii, Editura Aius
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
exacte. Se știe, alte surse vorbesc de un număr de cinci ori mai mare de deportări. Același domn Reichmann susținea alt punct de vedere, culmea, tot în Le Monde, din 20 iulie 1986, negînd pur și simplu deportările și exterminările. Citez opinia d-lui Reichmann după Dosarul României literare (nr. 34, 1999), alcătuit de d-na Ileana Vrancea: "în timpul războiului evreii n-au fost deportați din România" iar "dacă în Basarabia și Bucovina, 150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
nu-l uităm nici pe Stalin care, acum, joacă table cu Hitler, firește acolo în Iad. În urmă cu exact o jumătate de secol - iulie 1950 - UNESCO a dat publicității, la Paris, o "Declarație asupra rasei", în 15 puncte. Să cităm: "Savanții sînt de acord, în general, să recunoască faptul că umanitatea este una și că toți oamenii aparțin aceleiași specii, Homo sapiens. Se admite de asemenea, că toți oamenii au, după toate probabilitățile, aceeași origine... Pe scurt, asemănările între oameni
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
t.v. aparține d-lui Voiculescu, președinte al PUR, partid care a stabilit o alianță preelectorală cu PDSR-ul. Ar fi greu de crezut că abordînd acest subiect, la Antena 1 nu s-a știut ce e cu revista Zavtra citată de BBC - de fapt se știa foarte bine. Iar reprezentanții BBC au precizat ce hram poartă această publicație rusească care a scris despre eventualitatea ca dacă în România și în Rusia vin la putere regimuri de stînga ele să poată
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
editorial cu continuare în pagina a treia a ziarului. Un editorial în care fostul președinte al României e acuzat de minciună chiar din primele rânduri: "Ion Iliescu nu a spus adevărul atunci când a vorbit despre telefoanele secretizate". Cornel Nistorescu îl citează pe actualul președinte al PDSR dintr-un interviu acordat postului de televiziune ProTV, în care acesta afirma, la un moment dat că s-a dispus să se trateze cu toate țările cu care au existat acorduri pentru telecomunicații speciale, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
fiind cuvinte ale lexicului de bază (bărbos, rușinos), neologisme (dubios, religios) sau formații populare și familiar-argotice (păgubos, haios). În 1943, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan observa deja frecvența de apariție a sufixului în registrul familiar, citînd din scrierile vremii, mai ales din presă, formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale (Zorela Creța, într-un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
și multe altele. O particularitate a registrului familiar e folosirea sufixului -os ca adaos expresiv la o temă care este deja (și) adjectivală, sau pentru a substitui un alt sufix adjectival într-un cuvînt existent. Pentru prima situație se pot cita cuvinte ca șmecheros, format de la șmecher, cuprins în DEX cu eticheta "familiar", sau blegos - de la bleg - pe care dicționarul citat nici nu-l înregistrează. Pentru a doua situație, un exemplu ar fi mîrlănos, față de mai frecventul mîrlănesc ("Avea o voce
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
glumeț, și o formă destul de ciudată, electoros, produsă prin substituție de sufix în adjectivul electoral: "vine o campanie electoroasă" ("Opinia studențească", 16, 1992, 9); conotația peiorativă mi se pare în acest caz destul de clară. Între atestările jurnalistice recente se pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în limbă și incluse în dicționare, ca mămos ("o femeie aproximativ mămoasă", "Evenimentul zilei" = EZ, 2327, 2000, 10), clonțos ("atitudinea clonțoasă" - "Libertatea", 2206, 1997, 4), haios ("o haioasă paranghelie generală
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
Anca și George Volceanov, 1998). Ultimul sens e prezent în exemplul: "Mai mulți indivizi au coborît din mașini "bengoase"" (EZ 2319, 2000, 4). Unele dintre derivatele recente sînt producții umoristice efemere, precum chicios (din Kitsch), pe care l-am mai citat cu altă ocazie ("Doar copiii nu sînt "chicioși". în rest..." - "România liberă", 816, 1992, 5). Într-o rubrică jurnalistică de cronică de televiziune, scrisă într-un stil colocvial juvenil și inventiv, apar caracterizări precum: "nonșalantă și sexoasă" (EZ 2309, 2000
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
caracterizări precum: "nonșalantă și sexoasă" (EZ 2309, 2000, 10), unde sexos pare să adapteze englezismul adjectiv invariabil sexy - sau "vedetistic foc, talentos și cîntăcios" (EZ, 2327, 2000, 10), în care talentos reîntîlnește, probabil fără intenție, corespondente romanice - cf. fr. talentueux, citat de Iordan din D. Caracostea, sau it. talent(u)oso; în cîntăcios se recunoaște sufixul -cios, ceva mai puțin productiv azi, dar avînd o și mai pronunțată valoare expresivă și peiorativă.
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
crudă a etichetei, Behr nu are forță evocatoare. Comentariile lui sînt modeste, epicul devine previzibil (nu doar pentru că știm povestea), împăratul pare să aibă, mereu, aceeași vîrstă, cea a unui om matur simbolizat în vocea din autobiografia pe care o citează frecvent autorul. Ce-i drept, cîteodată lansează ipoteze relativ interesante, cum e aceea referitoare la cruzimea copilului Pu Yi, care își terorizează prin capricii și furii supușii și alaiul de servitori, justificată printr-o lipsă acută de intimitate. Legătura dintre
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
continuă să fie justițiare. * NAȚIONAL titrează mai la obiect după Consiliul Național al PRM: Corneliu Vadim Tudor se teme că va înfunda pușcăria pînă la alegeri. * LA EI SÎNT BANII DUMNEAVOASTRĂ, cu acest supratitlu aflăm din EVENIMENTUL ZILEI că, iarăși cităm - Potrivit senatorului PNȚCD Andreiu Oprea, Bncorex l-a sponsorizat din greu pe bardul de la Bârca: Șapte lingouri de aur, 447 milioane de lei și un Mercedes pentru Adrian Păunescu. Nu vrem să avem aerul că îi sărim în apărare lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
lui Ion Solacolu, aceasta ar trebui să-și pună în legătură cu comunismul și nu cu nazismul întrebarea: cum am putut? Se pare că n-au timp să și-o pună fiindcă pericolul e altul acum, și anume xenofobiile, iar acestea, îl citez pe Ion Solacolu, "fac parte din apanajul extremei drepte". Este și nu este adevărat. A face din Vadim și din Ceaușescu extemiști de dreapta e tras de păr. Extremiștii sunt pur și simplu extremiști. Au spirit totalitar și vor să
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
selecție; se observă că, în contra tendințelor firești de ierarhizare a informației, nu Chișinăul e ales ca reper, ci destul de puțin celebrul Bîc (referirea la nașterea scriitorului "într-un sat pe malul Bîcului" e recurentă). Oricum, textul biografic din care am citat mai conține o ilustrare la fel de interesantă a strategiilor de omisiune: evitînd informația despre starea socială a familiei scriitorului, este evocată copilăria acestuia, exclusiv prin clișeele legăturii cu natura și cu poporul: "Copilărind printre 'țărănașii'.
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
lipsă de originalitate, care, poate, într-un curs nepublicat e, pînă la un punct, admisibil, dar nu și într-o carte. Profesorul era suspectat că, în cursurile sale, se referă la lucrări ale unor autori străini pe care nu-i citează. C. Rădulescu-Motru a vorbit curent despre asta, inclusiv în memoriile sale postume, recent publicate. În mai 1935, Mihail Sebastian, un apropiat entuziast al profesorului, nota în jurnalul său: "Citesc, nu știu de ce cu atâta întîrziere, căci o aveam de mult
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]