1,246 matches
-
trebui să suplinesc Natura prin fabrici de oxigen, fabrici de absorbit CO2-ul etc. Și sunt convins că nu putem administra, din toate punctele de vedere, un spațiu la fel cum făcea Natura Înainte de a i-l smulge. Doar că arborele citadin e numai un „prototip“ care se vede multiplicat la scara miilor și zecilor de mii În pădure. În aceea „dată Înapoi“ unor proprietari Îndrituiți dar și necunoscători În ale silviculturii. Pădurea are un rol social (vezi oxigenul, CO2-ul, regimul precipitațiilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ora 6, apa din râu ori din lac poartă cea mai multă energie liberă, pentru ca după-amiaza ea să devină un „vampir“. Dar, trecută prin conducte, rezervoare și robinete, apa „uită“ această regulă pur și simplu ecologică. Avem nevoie deci, noi citadinii, de o compensare. Pe care o putem obține În multe feluri, dar nu-l abordez decât pe cel mai insolit, dar și mai ușor de folosit de oricine are nevoie de o compensare energetică căci decompensarea stă la originea mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pildă bacteriile nitrificante din sol, dar și moartea, adică acelea din țintirim, care eliberează locul pentru altul... Și, revenind la leit-motivul discursului meu, eu, pisica, prefer să mă oploșesc În bordeiul cutare, acela care mi-e pe plac, dar În citadinul care vă uniformizează mă simt străin. Percep ceva compatibil, dar la nivel global, nu și iubire, aceea pe care doar o familie anume mi-o poate acorda. Și prefer să rămân pe gard, departe de voi. Sunteți buni, zic eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
facem din Eminescu un Iisus (se află, oricum, multe... în grădina criticii românești!); el rămâne ce i-a fost dat să fie: Sfântul preacurat al ghiersului românesc, așa cum l-a numit Arghezi. Destinul a făcut să se nască în mediul citadin al Botoșanilor, târg înfloritor la vremea aceea, priitor mai degrabă părinților decât copilului; copilul a trebuit să-și urmeze destinul acolo unde acesta l-a condus, în raport cu propria structură. Ajuns la Ipotești, era ca intrat în vârtejul unei ape din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
forme durabile ale unei legături netrădate. Mai palide, se adaugă celor de mai înainte asemănător tehnicii impresioniste chipurile celor apropiați: frații, părinții și, mai rar, ale rudelor apropiate. Am arătat că Eminescu părăsește atmosfera târgului botoșănean cu forfota lui timid citadină într-o perioadă a vieții în care inocența proprie copilăriei încă dăinuie întreagă. Dar, destul de curând, curiozitatea nu-i rămâne la un stadiu infantil; dorința de a cunoaște nu mai "traduce" dorința de repere spațiale, ci pe aceea a devenirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nebunia sacră care să abolească granițele personalității lor și să restabilească acea comuniune primitivă dintre om, animal și vegetal. Însă, chiar dacă această manifestare de veselie se apropia adeseori de delir, ea nu genera întotdeauna orgia. Fundamental rural, cultul devine din ce în ce mai citadin. Sub influența orașelor și a burgheziei urbane asociate comerțului cu vin, festivitățile se disociază treptat de ciclul anotimpurilor și al viticulturii, evoluând către celebrarea vieții pline de voie bună și către consacrarea "eternei reîntoarceri" a zeului. Ceva mai târziu îl
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ea a fost puternic marginalizata. Limba engleză a avut avantajul de a fi limba unei civilizații în plină expansiune, nu numai economică sau politică, ci și comercială, iar cum dominația engleză s-a impus într-o primă fază în mediul citadin irlandez, care avea strînse legături cu Anglia, limba engleză a însoțit și ea transformările istorice și economice din Irlanda. Declinul irlandezei s-a datorat și mișcării generale a populației irlandeze din mediul rural spre orașe, aflate sub influența culturii engleze
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
fără încărcare retorică. La rândul ei, protagonista romanului, absorbită mereu, cum pare, în toate câte are de făcut, nici ea nu-și diluează trăirile interioare discursivizându-le. În lumea ei, ale cărei repere și modele culturale sunt altele decât cele intelectual citadine ale eroilor unor Camil Petrescu, Anton Holban, Mircea Eliade, formula stilistică a monologului interior ar suna disonant, artificial, drept care îi este preferat un ecleraj oblic asupra lăuntricului (stilul indirect liber), cu posibilitățile de „glisare” și îngemănare proprii acestuia. Narația omniscientă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii „ca un intelectual”, „e un beletrist”. Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: „firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat.”3 Ediția Hogaș întocmită de Streinu, precum și micromonografia la care ne-am referit în rândurile de mai sus demonstrează fără putere de tăgadă rolul esențial al criticului în impunerea scriitorului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nocive, opțiunile populației, limitele frustrării estetice și metafizice. Cu atât mai puțin devine amenințătoare extensia urbanizării cu cât dezideratele populației acced în spirit democratic la actele decizionale. Ecologia modernă are o prezență militantă în apărarea peisajului în oraș, discutând metaspațialitatea citadină, peisajul și condiția umană. În ceea ce ne privește, ne limităm preocuparea la peisajul în localitățile balneoclimatice - oaze tradiționale de refugiu a citadinilor. Creșterea bunăstării materiale, progresul cultural, favorizează accesul larg spre localitățile balneoclimatice. Afluxul populației a determinat extinderea teritorială a
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
spirit democratic la actele decizionale. Ecologia modernă are o prezență militantă în apărarea peisajului în oraș, discutând metaspațialitatea citadină, peisajul și condiția umană. În ceea ce ne privește, ne limităm preocuparea la peisajul în localitățile balneoclimatice - oaze tradiționale de refugiu a citadinilor. Creșterea bunăstării materiale, progresul cultural, favorizează accesul larg spre localitățile balneoclimatice. Afluxul populației a determinat extinderea teritorială a stațiunilor, dotarea comercială și a serviciilor, construcțiile locative și rutiere. Urbanizarea acestor zone, însă, se face pe seama distrugerii și degradării peisajului, prin
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
favorizează accesul larg spre localitățile balneoclimatice. Afluxul populației a determinat extinderea teritorială a stațiunilor, dotarea comercială și a serviciilor, construcțiile locative și rutiere. Urbanizarea acestor zone, însă, se face pe seama distrugerii și degradării peisajului, prin substituirea peisajului natural cu ambientul citadin. Are loc sărăcirea estetică a mediului înconjurător, depersonalizarea localităților cu funcție sanogenă. Trebuie să recunoaștem peisajului, însă, valențe sanogene și, în consecință, dreptul să fie considerat ca unul dintre factorii fondului balnear al stațiunilor, împreună cu apele minerale, climatul, nămolurile, gazele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
pregătite din vreme mici sume de bani, strânse de-a lungul anului, tocmai pentru a fi distribuite săracilor la pelerinaj și nicăieri altundeva. „Vreau să am cât să dau !”, mi-a spus una dintre aceste femei. Aceste „solidarități de tip citadin”, după cum le denumește autoarea studiului, au o veche tradiție în cadrul spațiului ritualului religios. Sunt citate exemplele breslei bărbierilor din București, organizatoarea unui praznic anual pentru sărăcime de Sfânta Parascheva, ocrotitoarea lor, sau cel al breslei ciubotarilor din Botoșani, care sărbătoreau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arată ca altarul unei bizare secte secrete. (Are acea înfățișare vegetal orientală.) Înainte de a fi aprins lămpile în seara asta, am stat un timp pe întuneric, contemplând clarul de lună, care e întotdeauna un miracol și o încântare pentru orice citadin. Poleiește atât de scânteietor stâncile, încât aș putea citi la lumina lui. Curios, foarte curios, îmi dau seama că n-am avut nici un chef de lectură de când am venit aici. Semn bun. Scrisul pare să fi luat locul cititului. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
justificate de probleme specifice ale unui stat membru. *) Pentru traducerea termenilor resortisant, național, Staatsangehorige, folosiți în Tratat, am optat pentru termenul de "cetățean", acesta fiind consacrat în terminologia constituțională românească. De altfel, în varianta italiană a Tratatului este utilizat termenul citadino. Acolo unde textul implică și persoane juridice, am utilizat termenul de "național". Articolul 8C Orice cetățean al Uniunii beneficiază de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, pe teritoriul unui stat terț în care statul membru căruia
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
SĂ Blaj, SC Sticlă Turda, Iris ... - SĂ Cluj, Metalurgica Aiud. b) Radet București, Radet Constantă, Apaterm Galați, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm - SĂ Deva, Termică - SĂ Târgoviște, Termoficare Petroșani, Dalkia Ploiești, SC Termoficare Petroșani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brăila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neam��, RA Energomur Târgu Mureș, SC Energ. Termică Sibiu, Termoloc Populație Bacău, RA Goscom Român, Proditerm Bistrița, Rail Hunedoara, Comunala RA Satu Mare, Termică - SĂ Botoșani, Enet Focșani, Cet Brăila, Cet Govora, RA Termo
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 115 din 19 septembrie 2002 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144772_a_146101]
-
SĂ Blaj, SC Sticlă Turda, Iris ... - SĂ Cluj, Metalurgica Aiud. b) Radet București, Radet Constantă, Apaterm Galați, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm - SĂ Deva, Termică - SĂ Târgoviște, Termoficare Petroșani, Dalkia Ploiești, SC Termoficare Petroșani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brăila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamt, RA Energomur Târgu Mureș, SC Energ. Termică Sibiu, Termoloc Populație Bacău, RA Goscom Român, Proditerm Bistrița, Rail Hunedoara, Comunala RA Satu Mare, Termică - SĂ Botoșani, Enet Focșani, Cet Brăila, Cet Govora, RA Termo
MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNŢELEGERE din 12 august 2002 pentru aranjamentul stand-by*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144783_a_146112]
-
capete”: asigurarea de condiții atractive în sat, la pensiuni și gospodării agroturistice și câștigarea și lărgirea pieței interesată de turism rural - în mediul urban. Ideea nu este de a forma un turism rural puțin și scump ci, înțelegând că majoritatea citadinilor au venituri modeste - să se facă din turism rural montan o alternativă abordabilă pentru orășeanul de mijloc, numeros, care nu-și poate permite un concediu la mare, în stațiuni montane, în sistemul hotelier sau în străinătate, dar ar putea economisi
STRATEGII ?N TURISMUL RURAL DIN BUCOVINA by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83113_a_84438]
-
categoriale Adjectivele calificative exprimă însușiri care reprezintă grade de manifestare a unor proprietăți: mare-mic, tânăr-bătrân, ușor-greu etc. sau însușiri cantitative: dublu, înzecit etc. Adjectivele categoriale exprimă caracteristici definitorii pentru apartenența la o anumită clasă a obiectelor denumite de substantive: cultură citadină, cultură rurală (populară), literatură națională, literatură universală, viață studențească, viață păstorească, studentă elvețiană, păstor sicilian, triunghi dreptunghic, trapez isoscel etc. sau exprimă apartenența, sens specific substantivului în genitiv, cu care intră, de altfel, în sinonimie: opera eminesciană (= opera lui Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în juru-i se îmbină cu altele, inventate, altfel spus cu viziunile interioare ale pictoriței. Tablourile astfel rotunjite emană o anumită caldură; un figurativ senin, tonifiant respiră sistematic prospețime și optimism. S-au succedat alte expoziții(uleiuri), însumând portrete, grupuri, scene citadine și momente de plein air . Persistă în timp dragostea dintâi: mirajul acvatic. Pe urmele unor înaintați prestigioși (între aceștia Tonitza), iat-o la Balcic, pe țărmul bulgar, și în continuare la Nessebar. Pitorescul Balcic al Vioricăi Toporaș e un ansamblu
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
propriu fiecărei comunități etnice , precum și arta populară ca instrument de educație estetică. Principiile estetice, purtătoare ale însemnelor epocii la care se raportează, precum și a modului în care este conștientizat actul artistic, nu trebuie judecate după șablonul ultimelor experiențe ale mediului citadin, întrucât problema receptării implică două aspecte colaterale; primul vizează existența unei conștiințe estetice implicite, formată la nivelul marii colectivități, atunci când artistul știe și poate să inventeze, cu îndemânare și inspirație, opere de artă, colaborând pentru elaborarea unor limbaje specializate, iar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
romanul occidental și de „sincronizare”. „E o literatură (inegală în realizări, firește) a experiențelor asumate sau <<provocate>>, cu orice risc, a marilor neliniști existențiale, a trăirilor febrile și tragice, a intelectualilor chinuiți de întrebări fundamentale, a dramelor consumate în decor citadin.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972, p. 17 footnote> Anton Holban este inconfundabil în cadrul acestei orientări mai ales pentru că își propune analiza zonelor abisale, fără ca să se producă o schimbare la nivelul conștiinței personajelor. Analistul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
am început să desenez mici casetuțe, către care, linii continue și curbe, șerpuiau că niște căi de acces. Ceea ce se născuse din frântură călătorea către casetuțe irigându-le. Se dezvoltase un labirint ca un interior omenesc, sau ca un spațiu citadin și simțeam nevoia să-l extind. Mi-am dat scaunul mai în stânga, apoi mai în dreapta, și am umplut tavanul de casetuțe care comunicau cu frântura la fel ca și celelalte. Apoi am simțit nevoia unei protecții și am venit în jurul
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
gust al evadării/evaziunii și, drept consecință, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul viziunilor coșmarești. O altă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este văzută în predilecția - însoțită de o depoetizare a limbajului artistic - pentru citadin, cotidian și banal, datele realului rămânând pretext pentru activarea respectivelor viziuni de coșmar care par a bântui existența unora dintre acești poeți. În a doua secțiune sunt expuse modalitățile de concepere a discursului poetic, multe dintre ele putându-se regăsi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
promovaseră o poezie ancorată în realitate, manifestă un anumit gust al evadării și, prin urmare, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul coșmarurilor proprii. Cealaltă notă definitorie a imaginarului poetic albatrosist este dată de înclinația spre citadin, spre cotidian și banal, înclinație însoțită de o depoetizare a limbajului artistic. Realul însă rămâne pretext pentru redarea viziunilor de coșmar care par a bântui sufletul unora dintre acești poeți. Cealaltă secțiune importantă a acestui capitol este cea în care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]