105,754 matches
-
Și-apoi, ce atâta furie? Unde nu e, nu e. Puțină luciditate. Ceva mai interesant în această carte e interviul din final (mania de a nu lăsa nimic neexplicat, teama de a nu fi neînțeles). Nu vreau să spun că, citindu-l, te apucă râsul. Melodrama textelor e, de fapt, a autorului, care se declară ratat dar lovește dur în "câinii din preajma Casei Vernescu." Dumnealui percepe literatura ca pe un fapt mai degrabă instituțional, un fel de contract social care oferă
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Sfinxul care nu e scris de Hérédia, ci, fără îndoială de un autor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Mulțumesc pentru ajutor." Sau "Mi-ar putea cineva comunica numele autorului și textul complet al unui poem pe care l-am citit acum cîțiva ani, care se numea Edelweiss, poem suprarealist care începe cu versul "Sus, pe Mont Blanc, înflorește floarea-de-colț..." Mi-ar plăcea să văd o rubrică de obiecte literare pierdute și în revistele noastre. Sau în revista noastră?
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
emit torente de vorbe, așteaptând de la cei veniți să-i contemple expresia unei satisfacții ordonate. Această schizofrenie a reflectării a determinat, probabil, și replica directoarei de la Odeon, Dorina Lazăr adresată autorului Ștefan Caraman: "așa mizerie de text n-am mai citit de multă vreme". Și nu e decât de admirat instinctul managerial al artistului care a reușit să meargă împotriva propriilor gusturi și judecăți pentru a da cale liberă unor creatori diferiți de el prin concepție și expresie. Sigur că e
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit semnalele, din cele mai diverse surse, conform cărora nu mai citim nici ceea ce citeam înainte, nici în același fel. Ca să ne dăm seama de corectitudinea acestor semnale, ar trebui, probabil, să știm care este frontiera temporală dincoace de care atît literatura, cît și lectura s-ar fi schimbat. Partizanii ideii de
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit semnalele, din cele mai diverse surse, conform cărora nu mai citim nici ceea ce citeam înainte, nici în același fel. Ca să ne dăm seama de corectitudinea acestor semnale, ar trebui, probabil, să știm care este frontiera temporală dincoace de care atît literatura, cît și lectura s-ar fi schimbat. Partizanii ideii de schimbare (majoritatea tineri
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
Sugestii, în al treilea rînd, neliniștitoare. Cititorul hîrșit care sînt nu așteaptă nimic bun de la ceea ce unii dintre literații de azi înțeleg prin literatură. Șocant pentru mine este să constat cîteva lucruri. Primul este un fel de oboseala de a citi care se reflectă în respingerea cărților groase. Sună naiv, dar este adevărat: Război și pace sau În căutarea timpului pierdut par să fi devenit pentru mulți contramodele. Romancierii ar trebui să învețe, să scrie scurt. Al doilea este antielitismul: noua
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
Tudor Popescu, Alin Dobrescu - Florin Călinescu, Bogdan Vasilescu - Dan Voiculescu, Theodor Varlaam - Corneliu Vadim Tudor ș.a.m.d. Firește, s-ar putea să mă înșel. Poate că unele dintre aceste asemănări se află doar în mintea mea. Cei care vor citi cartea vor putea să judece singuri. La fel ca în cazul lui Sergiu Enescu, mască în spatele căreia eu văd figura încruntată a lui Silviu Brucan: "La cei aproape 80 de ani ai săi, Sergiu Enescu era cel mai important analist
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
în primul rînd, dezinvoltura stilistică, aparenta ușurință a scrisului, privirea mereu trează, inteligentă, cu care își scrutează textul. Spada este o carte care nu pune nici un fel de dificultăți de lectură și care, în plus, prezintă avantajul că poate fi citită în ritmul alert cu care sînt parcurse, dimineața, coloanele de știri ale ziarelor. în literatura ultimilor ani, cartea lui Bogdan Teodorescu are un corespondent în romanul lui Horia Gârbea, Căderea Bastiliei. Acolo însă în spatele măștilor se ascundeau vedete ale lumii
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
care să probeze valabilitatea pe termen lung a romanelor. Ce va rămîne din această carte după ce Brucan, Mungiu, Constantinescu, Iliescu, Nistorescu & comp. nu vor mai fi vedetele zilei, iar identificarea persoanelor reale din spatele măștilor va deveni, practic imposibilă? Poate fi citită cartea fără a se face continua raportare la personajele reale? Care ar mai fi însă cota sa de interes? Să nu devenim excesiv de sceptici. în fond, și despre opera lui Caragiale s-a spus că este perisabilă în timp, receptarea
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
pentru apărarea culturii, organizat sub oblăduirea sovietică la Paris în 1935, face să transpară noi tensiuni, în ciuda aprobării formale de către Tzara a liniei partidului comunist: sinuciderea, puțin înainte de Congres, a lui Crevel (al cărui discurs, falsificat de ideologii comuniști, fusese citit în plen), îl obligă oarecum la solidarizare cu angajamentele revoluționare ale acestuia. Războiul din Spania nu va face decât să întărească convingerile de luptător pentru libertate ale poetului, iar versurile sale pentru Spania le atestă. "Fără să cadă în poezia
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
norvegiană. Acum, în fine, chiar dacă cu o întîrziere regretabilă, apare și în românește (în ed. Univers), o dată cu lansarea filmului realizat după carte de Nicolae Mărgineanu (la premiera căruia a participat soțul autoarei, Sergiu Grossu; Nicole Valéry a murit în 1996). Citind-o, înțelegi de ce, peste ani, Cicerone Ionițoiu avea să o numească pe autoare "un semn al binelui în această lume tulburată de răi și de rele"... Pare incredibil că, după '89, nimeni nu s-a grăbit să lanseze, în România
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
joacă într-un fel de mister post-medieval, în care "direcția închisorii, gardienii, ca și miniștrii și generalii de securitate nu erau decît actorii dintr-o piesă, unde rolul principal era jucat de Iisus, care-și căuta oile rătăcite"... Desigur, fiecare, citind cartea, plonjînd în cosmica ei limpezime, își imaginează un film propriu... Important este că filmul imaginat de Nicolae Mărgineanu nu a pierdut esențialul, timbrul profund al cărții, linia ei de forță: acceptarea exultantă a suferinței, înfrîngerea deznădejdii, bucuria sacrificiului, credința
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (și cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu și un lucid comentariu al dlui Andrei Cornea la dezvăluirile pe care le face dl Radu Ioanid după ce și-a citit dosarul. Ideea principală din articolul dlui Cornea merită a fi reținută: motivele delațiunii pe care sociologi, colegi ai dlui Ioanid pe vremea cînd se mai afla în România, au comis-o sînt și ideologice. Delatorii vîrau sub ochii Securității remarci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
-o poezia, o ființă fragilă, căutînd ca un Pagurus (cum o numește un personaj) o cochilie în care să se ascundă și care să o poată proteja. Biografie și ficțiune, cartea lasă loc și meditației și tentației decriptării. Cine a citit jurnalul (1970-1990) poate gusta și din deliciile descoperirilor, mai importantă însă în Scara ce nu duce nicăieri e complexitatea percepției estetice, care părăsește imaginile în sepia, în favoarea exploziilor de culoare, fiindcă, înainte de orice, proza Florenței Albu se remarcă prin plasticitate
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
proză), cît despre "carnal", în mod sigur va avea mare căutare la lectură, mai ales printre amatorii de decriptări. Altfel în paginile despre singurătate, boală și moarte, Florența Albu va fi mai ușor de recunoscut de cei ce i-au citit poezia și jurnalul. Mai rămîn de descoperit luminozitatea, bucuria regăsirii ființei în formele elementare ale naturii, trăirile simple din întîlnirile miraculoase "în odaia cu scară". Toate acestea se află în Scara ce nu duce nicăieri.
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
toată liota de bunici și străbunici. Unii au cultivat identitatea și monolitismul, ceilalți, diferența și pluralismul. Călinescu ar fi fost capabil să scoată din literatură poezia sentimentală și morală a unui O. Goga dacă nu-i venea ideea să-l citească drept poet-pur. Și, ca să-i poată accepta pe tradiționaliștii de tipul Ion Pillat, a inclus tradiționalismul în modernism. Generația mea de critici a procedat la fel. Abia de curînd ne-am dat seama (nu toți!) că putem opera mult mai
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]
-
chiar autorul. Prin afirmațiile pe care le face, fie despre el, fie despre alții, el își creionează un portret neașteptat chiar și pentru cei care îl cunosc. Sub motto-ul "Caut, nu știu ce caut, caut...", care îi definește sistemul de referință, citim, între altele: "Astăzi când nimeni nu mai afirmă prețuirea omului ca pe-o valoare, cu cine să polemizez?" - pag. 9; "Eu sunt scriitor, nu filozof" - pag. 280; " Ce rost are acest jurnal? Mă ridică la puterea întregului, a lumii..." - pag
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
cu un an la Festivalul Uniunii Teatrelor de la Palermo. Regizorul și trupa sunt invitați apoi la o conferință de presă, Kordonsky mărturisește ziariștilor mexicani cât de fericită a fost întâlnirea cu Teatrul Bulandra, cu actorii săi profesioniști, cum l-au "citit" împreună pe Cehov - pe care el îl monta pentru prima oară - și cum l-au descoperit apoi, fără a-și fi dorit o singură clipă să iasă el în evidență, ca viziune sau ca prezență. Întrebat despre sistemul de lucru
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
și altceva sau nu neapărat doar "uneltele majore ale epicului, precum dialogul, tipologia, narațiunea, arta de a crea atmosferă, culoare și sunet". Inutil să spun că nici una din cele două condiții nu este respectată. Chiar Eugen Uricaru recunoaște că "ne citim între noi, nu mai citim pe alții", și apoi, să-mi fie cu iertare, nu cred că Aura Christi, Simona Grazia-Dima, Marian Victor Buciu sau Henri Zalis sunt cei mai potriviți să discute despre romanul actual. în plus, cantitatea de
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
doar "uneltele majore ale epicului, precum dialogul, tipologia, narațiunea, arta de a crea atmosferă, culoare și sunet". Inutil să spun că nici una din cele două condiții nu este respectată. Chiar Eugen Uricaru recunoaște că "ne citim între noi, nu mai citim pe alții", și apoi, să-mi fie cu iertare, nu cred că Aura Christi, Simona Grazia-Dima, Marian Victor Buciu sau Henri Zalis sunt cei mai potriviți să discute despre romanul actual. în plus, cantitatea de idei confuze si desuete este
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
floare, cititorul de dinainte de '89 era un pseudocititor (L. Ulici), ne lipsesc programele de instruire și de sprijinire a tinerilor scriitori, a editorilor și a traducătorilor (G.Adameșteanu, idei exprimate, de altfel, și de E.Uricaru), că nu se mai citește azi e o prejudecată, se citește însă literatura străină la care s-a visat dintotdeauna (Al. George). Interesant că, deși unele dintre aceste idei erau în contra curentului, polemici nu s-au iscat. Din când în când câte o voce remarcă
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
un pseudocititor (L. Ulici), ne lipsesc programele de instruire și de sprijinire a tinerilor scriitori, a editorilor și a traducătorilor (G.Adameșteanu, idei exprimate, de altfel, și de E.Uricaru), că nu se mai citește azi e o prejudecată, se citește însă literatura străină la care s-a visat dintotdeauna (Al. George). Interesant că, deși unele dintre aceste idei erau în contra curentului, polemici nu s-au iscat. Din când în când câte o voce remarcă depărtarea discuțiilor de esențial, irelevanța lor
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
constituie jocurile de cuvinte, cunoscutele jocuri cu cratima, în care sensuri consacrate, puternic vehiculate, dar pietrificate, deraiază prin înserarea unei cratime subversive, propunând o perspectivă neașteptat de nouă și de actuala. Este cazul eseului intitulat dia/di, în care autorul citește cuvântul "dialog" în două sensuri opuse: "unul provenind din dia-logos - dinamică vorbei și a gândirii; celălalt, prin falsă etimologie, din di-alogos - amuțirea reciprocă a gândirii celor doi care își reprezintă opiniile. Voi păstra "dialog" (spune eseistul) pentru cel dintâi, dând
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
Cristian Teodorescu Am citit de curînd despre un distins sociolog, cu care discutam cu plăcere, că a fost informator al Securității. Am recitit textul, apărut în OBSERVATORUL CULTURAL, împins de acel "Nu se poate!" al părerii de rău că un om pe care îl
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]