38,100 matches
-
complicele (Soljenițîn și Tvardovski) și Pentru cine bat clopotele (Drama lui Ov.S. Crohmălniceanu), o evocare a bunului prieten și nu mai puțin o analiză a activității și atitudinilor sale contradictorii. S. Damian relatează, după alți comentatori, lucruri mai puțin cunoscute cititorului român, anume, că atunci când a început să scrie Condiția umană, Malraux era străin de comunism, nu pusese niciodată piciorul în China. „Reiese că romanul e o construcție a imaginației, care purta pecetea unui talent relativ ieșit din comun”. Condiția umană
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
una dintre marile voci ale literaturii române, atât prin volumele de poezie, proză, cât și prin traducerile sale. Domnia Sa a primit de-a lungul carierei sale numeroase aprecieri, dar a suscitat și controverse, ori nu a primit atenția cuvenită din partea cititorilor sau a criticilor. O recunoaștere europeană, și nu numai, a valorii sale, se constată prin numeroasele cronici În reviste prestigioase de specialitate, apariții radio, tv și on line, dar, mai ales, a numeroaselor traduceri din opera sa, după cum consemnează „Frankfurter
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
acces la urmele documentare ale respectivei relații. Nu întîmplător opinia lui Sigrid Weigel, care, în tratarea acestui important episod din viața ambilor poeți, recomandă o „etică a lecturii” refuzînd principial orice instrumentalizare a persoanelor „ca material pentru imaginația și curiozitatea cititorilor”, trece drept exemplu tipic pentru o atitudine criticabilă a exegezei, în care reconstituirea trăirilor prelucrate în textul literar este respinsă în numele unui scepticism metodic vizavi de „reducerea textelor la episoade narabile, reductibile la rîndul lor la «material biografic»”. Întrebarea dacă
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
fi, după Bollack, însuși mesajul poetului, de reconstituit în originaritatea sa și devenind pe această cale comprehensibil. Între ustensilele lecturii filologice se numără așadar „referința la persoană sau la o informație, la organizarea textuală, ce l-ar putea conduce pe cititor către o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum Celan îl constrînge pe cititor „să pătrundă în orizontul celui care scrie”, să se „supună” textului în care este fixată voința „de a depune mărturie despre ceva anume
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Între ustensilele lecturii filologice se numără așadar „referința la persoană sau la o informație, la organizarea textuală, ce l-ar putea conduce pe cititor către o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum Celan îl constrînge pe cititor „să pătrundă în orizontul celui care scrie”, să se „supună” textului în care este fixată voința „de a depune mărturie despre ceva anume”. Deoarece poemele transcriu o realitate „întunecată”, „oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
proaspătă dintre condamnări”. Iar „locul” filozofic și metodologic al acestei iritări latente față de datele reale, a căror includere în procesul interpretativ ar limita, chipurile, spectrul larg al semnificațiilor, este identificat cu precădere în hermeneutica lui Hans Georg Gadamer, acolo unde cititorului i se pretinde să-și investească propria experiență în percepția textului poetic: exemplul eșecului analizei l-ar furniza, conform lui Bollack, Gadamer însuși, cu a sa „retroversiune” a lui Celan în „propria lui lume de reprezentări”; finalul, neutralizare a „marilor
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
deoarece contestă „inocența” subiectivă și mimată cu care cei mai mulți interpreți pretind a o citi, și, concomitent, acea deschidere către aleatoriu, către virtualitatea pură și indeterminată”, dezaprobată și de către Celan - căci „a spune adevărul înseamnă a vorbi despre tine însuți”. Pentru cititor, aceasta înseamnă că ori se știe „despre ce este vorba acolo, ori nu se știe”; dacă lectura conduce către „fapte”, rezultă că doar „cunoașterea faptelor” îi poate proba temeinicia. O lectură ce-și propune să reconsituie actul creator are nevoie
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
că doar „cunoașterea faptelor” îi poate proba temeinicia. O lectură ce-și propune să reconsituie actul creator are nevoie de aceleași puncte de plecare, de aceleași referințe ca și poetul; „ele pot fi cunoscute și trebuie, în principiu, identificate de către cititor, prin reluarea continuă a celei dintîi lecturi, a operației de descifrare”. Nu poate fi vorba cîtuși de puțin de latura anecdotică a vieții poetului, ci de cîteva premise, puține, dar cu atît mai importante, ale unei reflecții, al cărei obiect
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
care eroul se hotărîse să pună capăt căsătoriei sale devenite o tristă ficțiune, pentru a se putea dedica integral iubitei. Modalitatea narativă aleasă de autor de a închega romanul din monologurile alternative ale celor două personaje este ingenioasă și permite cititorului să tragă propriile concluzii din dubla focalizare (din unghiurile de vedere ale celor două personaje) a acelorași fapte. Partea mai complicată este de natură stilistică. Monologurile alternative nu conțin elemente suficient de clare de individualizare a celor două personaje. Ligia
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
este greu de spus care este tipul de monolog practicat de cele două personaje. Ele nu par a fi niște scrisori adresate de la unul către celălalt, nici niște pagini de jurnal intim. Par mai degrabă niște confesiuni făcute marelui public, cititorului virtual al romanului, dar cu o franchețe dusă uneori pînă la limita nerușinării. Ligia, o fată mai degrabă delicată, crescută în climatul moral al unei familii ardelenești cu vechi tradiții de luptă împotriva regimului comunist povestește cu o seninătate suspectă
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
se culce cu mine, aproape că le auzeam gîndurile cînd își făceau planuri cum să mă fută.” (p. 12) Întrebarea care se pune este pentru cine vorbește protagonista în această ultimă frază? Pentru iubitul ei (limbajul e cam dur), pentru cititorii romanului (iarăși se puteau găsi vorbe mai puțin fruste) sau pentru ea însăși? Începutul cărții pare să indice că cel căruia îi sunt adresate cuvintele Ligiei este Popeye, dar poate fi vorba și de o falsă adresare directă: „Iubitul meu
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
imaginea unei literaturi vii, care dovedește o considerabilă rezervă de talent, de prospețime, se îndrăzneală. E regretabil de aceea că publicul are ochii îndreptați în altă parte. Eu unul, citind cele mai bune cărți ale confraților mei (vorbesc strict în calitate de cititor), am avut și am sentimentul că actualmente literatura noastră este aidoma unui ban de aur de care oamenii nu se folosesc, fiindcă stă îngropat în pământ, undeva foarte aproape, la câțiva centimetri, toți calcă pe el și nu au răbdarea
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
dintr-un editorial de Cornel Nistorescu din EVENIMENTUL ZILEI. În alte țări un asemenea tablou ar fi pus imediat pe jar și Poliția și Parchetul și partidul de guvernămînt. La noi singura consecință probabilă a acestei descrieri devastatoare e că cititorii Evenimentului s-or fi bucurat că Nistorescu le-a zis-o și “ăstora”. În rest, nimic. l Dintr-un reportaj apărut în CURENTUL aflăm că în România creșterea struților a ajuns o afacere în declin. Cum așa?! Crescătorii de struți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
după strat pînă ajunge acolo unde nucleul mineral zace în stare aproape virgină; adică atins uneori, dar încă neactivat. Iar eu, în căutarea unei urări potrivite, mă scufund în această poezie și ca un degustător cu simțul răspunderii, ca un cititor profesionist vreau să zic, dar și ca un ucenic timid și lacom, ca un elev care vrea să mai învețe cîte ceva despre mișcările înalte ale sunetelor și despre fluidele profunde ale limbii, despre încrengătura aceea de pîrîiașe freatice care
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
acestor afurisite de zvonuri. În silă, blestemînd credulitatea, superstiția, calculele calendaristice și pretinsele «semne», dar totuși am plecat, n-am putut proceda altfel, în caz contrar tatăl meu ar fi murit. Sîntem, tu și cu mine, victimele smintelii familiilor noastre”. Cititor asiduu al textelor sacre, tatăl lui Maimun este convins de ani buni că sfîrșitul lumii este iminent. După el, este scris limpede în Zohar, cartea cabaliștilor, că în anul 5408 cei ce odihnesc în țărînă se vor ridica. Or, acel
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
categorie nu s-a născocit încă. Romanul este modern prin structura lui de colaj, prin aspectul documentaristic și prin ficțiune controlată. Ce vrea să zică acea "ficțiune controlată rămâne să medităm... Cât despre aspectul documentaristic fiecare după convingeri. Sunt și cititori care nu prețuiesc romanele ce mânjesc cu scârnă burghezia română a vremii. Despre imensul scandal al plagiatului din acest roman, nici o vorbă. Să fi predominat opinia că, în curăția sa spirituală, publicul cititor trebuie cruțat de tot ce i-ar
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
aspectul documentaristic fiecare după convingeri. Sunt și cititori care nu prețuiesc romanele ce mânjesc cu scârnă burghezia română a vremii. Despre imensul scandal al plagiatului din acest roman, nici o vorbă. Să fi predominat opinia că, în curăția sa spirituală, publicul cititor trebuie cruțat de tot ce i-ar putea altera inocența? Și, totuși, datele nu sunt eludate. Mihail Sadoveanu, director al Teatrului Național din Iași ( 1910-1919), membru al Academiei Române și președinte de Senat ( dacă nu ne înșelăm), în vechiul regim, apoi
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Cronicar Terfelogul JURNALUL LITERAR continuă să pună la încercare răbdarea cititorului, ignorînd orice reguli de machetare: texte prea multe și prea lungi, cu literă măruntă, înghesuite la maxim, continuări pe care le găsești cu greu în paginile mari. Cred că în privința numărului de materiale și de semne din cele 24 de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
semne din cele 24 de pagini, revista ar putea concura pentru Guiness Book, precum o mașină de cinci locuri în care intră claie peste grămadă nenumărate persoane. Dar merită să treci peste aspectul descurajant în special pentru ochii obosiți ai cititorului de profesie, fiindcă în revista editată de Societatea de istorie literară " G. Călinescu" găsești întotdeauna și materiale interesante, fie că ești sau nu de acord cu autorii lor. În ultimul număr (aprilie-mai-iunie 2003), între alte fragmente de memorii, corespondență, romane
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
că un premiu pentru cel mai bun poem publicat în România literară ar fi mai valoros decât toate premiile acordate pentru poezie? Probabil ca multi nedumeriți v-ar chema la ordine cu întrebări de bun simț. Cine să decidă această, cititorul, redactorul? O anchetă, de control, si precizandu-se din timp perioadă de observare, un an calendaristic, sau trimestrial? În ce să constea/consiste, material, onorific? Dacă doar zece din cititorii noștri de poezie ar urmări să depisteze poemul cel mai
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
ordine cu întrebări de bun simț. Cine să decidă această, cititorul, redactorul? O anchetă, de control, si precizandu-se din timp perioadă de observare, un an calendaristic, sau trimestrial? În ce să constea/consiste, material, onorific? Dacă doar zece din cititorii noștri de poezie ar urmări să depisteze poemul cel mai bun, cu siguranță ar fi indicate zece poeme diferite. Ați fi dat dovadă de ordine și de simt practic dacă la propunerea cu pricina ne-ați fi arătat și nouă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
poezie ar urmări să depisteze poemul cel mai bun, cu siguranță ar fi indicate zece poeme diferite. Ați fi dat dovadă de ordine și de simt practic dacă la propunerea cu pricina ne-ați fi arătat și nouă, dar și cititorului dornic să se implice, care să fi fost, în opinia dvs., poemul cel mai valoros publicat de noi în 2002. Poate că ar fi bine s-o faceți de-aici înainte. Nu ar avea ce să strice și nici nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
împăciuitoristă?) între tendințele contradictorii care au scindat lumea culturală și societatea românească după 1989. Importanța acestor articole este dată mai mult de faptul că ele sînt semnate de Mircea Cărtărescu decît de eventualele revelații pe care le-ar putea aduce cititorului. Observațiile lui Mircea Cărtărescu ( nivelul de pregătire al studenților de la Facultatea de Litere scade de la an la an, literatura pierde teren în opțiunile unui public tot mai stresat și mai supus asaltului unor dubioase, dar facile, produse de divertisment , critica
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
E vorba de tehnicile pe care le voi folosi, cea a punerii în paranteză a textului auctorial, inspirată de Memoriile unui opioman englez, a lui De Quincey și cea a adresării directe și familiare (de fapt, o familiaritate falsă) către cititor, folosită de Thomas Mann în Mario și Vrăjitorul. Ceva de genul: V-am spus eu!, Vă atrag atenția!. Eu o să spun că am pornit de la aceste tehnici, chiar dacă am și eu un personaj, Rânzei din Însoțitorul, care intervine în acțiune
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
Ema Bovary ( 1857), și nici despre viața lui Flaubert. Calvino se oprește asupra unei singure trăsături a scriiturii lui Flaubert, asupra uneia pur formale: aspectul esențial vizual. Și, întrerupînd descrierea formidabilei capacități a lui Flaubert de a-l face pe cititor să vadă, Calvino oferă o istorie miniaturala a românului: Există o istorie a imagisticii în român înțelegînd românul că arta a construirii personajelor și lucrurilor că imagini ce se suprapune în parte peste faze ale istoriei genului românesc. Românul, de la
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]