4,212 matches
-
o sonată a ierbii. Această imagine mi-a readus-o în memorie lectura cărții de poeme „Răbdarea Pietrei” a maestrului Al. Florin Țene. „Vorbind cu Nietzsche” pe „Un deget de stradă”, poetul într-o „Urcare în metafizic”, „Pe suveica timpului”, clădește din pietre și cuvinte, un „Spectacol dincolo de cortina cerului”. Poet al melodiei interioare, Al. Fl. Țene se plimbă haihui prin ograda înțelepciunii, frisonată, galantă, somptuoasă, plânsă de răbdarea pietrei, în fapt simbolul unei lumi numai de el știute, desenate schopenhaurian
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
Răbdarea Pietrei” și parcă m-am parcurs pe mine. Încet, ca pe un joc de puzzle a cărei construcție o simți, nu o explici. Poemele lui Al.Fl. Țene sunt pietrele unei existențe cu accent, deopotrivă realist și metaforic, ce clădesc acea intimitate a unui mare mânuitor al slovei. Din loja sa de muritor comun, poetul de un talent remarcabil, exersează, într-o superbă poveste de dinăuntru, rostirile subtile ale respirației sale pământești. Dincolo de eleganța sensului fiecărui vers stă mărturia unui
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin Țene Ion Popescu-Brădiceni Cristalizarea hazardului Faptul că Ion Popescu-Brădiceni, în Cristalizarea hazardului,Editura Napoca-Star, 2008, n-a fost furat în întregime de mirajul metodei, deși construcția sa teoretică este temeinică și clădită pe lecturi serioase, e o probă că instinctul său critic a rămas intact și nealterat de vanități metodologice.Eseurile incluse în acest volum sunt un produs al sintezei dintre concept și metaforă, dintre idee și stil, fapt subliniat în prefață
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
pentru ca să inducă în eroare și să se creadă că a fost un eveniment fără prea multă importanță, o „întâmplare istorică” oarecare. Cu cât sunt mai multe astfel de evenimente „mici”, nesemnificative, cu atât se creează impresia că Istoria României este clădită pe temelii improvizate și că are pereții de chirpici. Ca arate, mai bine admirăm istoria altora, care este plină de eroi și fapte mărețe, pline de strălucire, fiindcă la noi nu avem ce vedea și ce învăța. Nimic mai fals
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
să profanăm memoria celor care și-au dedicat viața acestui sfânt ideal al neamului. Datoria noastră, a celor de astăzi, este să păstrăm ceea ce au realizat înaintașii noștri, să reparăm, acolo unde s-a deteriorat, edificiul Unității Naționale și să clădim în sufletul copiilor și concetățenilor noștri bucuria de a fi români, de a fi urmașii celor ce au știut să găsească cele mai potrivite mijloace pentru a clădi o Istorie a Neamului Românesc, celor ce au știut să străbată prin
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
să reparăm, acolo unde s-a deteriorat, edificiul Unității Naționale și să clădim în sufletul copiilor și concetățenilor noștri bucuria de a fi români, de a fi urmașii celor ce au știut să găsească cele mai potrivite mijloace pentru a clădi o Istorie a Neamului Românesc, celor ce au știut să străbată prin veacuri ca popor, în ciuda marilor opreliști. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA 24 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - MICA UNIRE / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 775, Anul
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
și menirii în viață sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiția imposibilă de a crea “genialitatea are un gust pervers / gânduri aliniate biologic”, la fel și poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobație” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / și merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”. De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui IULICĂ ȚENEA “suflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
inimii, năluciri ale minții nu mai am cum să simt. Că, omenește, nu se mai poate. Și, tot omenește, nu am destulă putere să merg mai departe. Nu vreau să "îmi amintesc doar", vreau să "trăiesc încă". Nu vreau să clădesc ceva cậnd știu că sufletul meu nu va fi zidit acolo, ci va pluti spre alte și alte castele. Nu mai vreau să caut. De ce să caut iar și iar? Contează ceea ce ducem cu noi în suflet. Chiar dacă zilele aleargă
AUTOR GEORGIANA ELENA FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352322_a_353651]
-
Cine își permite să distrugă și să înstrăineze dovezile dăinuirii și continuității neamului românesc? “ Articolele lui Lazăr Lădariu sunt adevărate studii de istorie, etnografie, geografie, lingvistică, folclor, literatură, eseuri în care înglobează, cu profesionalism, instrucția teoretică, dar și a cunoașterii clădite pe lecturi serioase, pe cunoașterea vieții și mai ales pe dragostea de țară, neam, Limba Română, și istoria spațiului dintre Danubius, Carpați și Marea cea Mare. Cu toate că aceste studii și articole sunt îmbibate de adevăruri, ele sunt frisonate și de
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]
-
iubirii, din perspectiva a două planuri: unul al eului liric, cel care comunică și se comunică, iar al doilea, al „măștilor” unor adevăruri fundamentale, precum rostirea și tăcerea, ca forme de cunoaștere. Imagine transfigurată în metaforă a Creatorului care se clădește și se zidește prin vers, Iconosonetele surprind cronologia, trăirile ce au structurat destinul poetului de-a lungul existenței marcate de receptarea subiectivă a existenței, căci Poesia presupune ființarea însăși, întoarcerea continuă către sine: „Ce mort frumos voi fi întru vecie
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
trăirilor intense. Carmen Tania Grigore creionează o frumusețe stranie abstrusă, cu irizări de descripție fantastă, dar și sugestie spiritualistă, versuri în spatele cărora veghează o notă rafinată despre raporturile sale cu existența și cu poezia. Structura sufletească, microcosmosul pe care îl clădește se revarsă cu sonoritățile ineluctabile, cu tot, în efluviile unui lirism pregnant, dobîndind prin acest cadru o rezonanță sporită. Jocul subtil dintre confesiunea plină de sinceritate și măiestria interesantă a registrului liric creează o atmosferă de luptă permanentă cu sinele
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
și dincolo de moarte vor fi tot ale lor, chiar dacă viața lor muritoare s-a încheiat, ea fiind doar o parte a vieții lor eterne. Atât cât au trăit ei au pus bazele unei temelii adânci și solide pe care au clădit și vor continua să mai clădească de-a lungul eternității, iar bucuriile lor pe care le-au trăit aici, pe pământ, li se vor mai adăuga cu siguranță și altele... Așa este! Știu că este trist să ne despărțim de
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
ale lor, chiar dacă viața lor muritoare s-a încheiat, ea fiind doar o parte a vieții lor eterne. Atât cât au trăit ei au pus bazele unei temelii adânci și solide pe care au clădit și vor continua să mai clădească de-a lungul eternității, iar bucuriile lor pe care le-au trăit aici, pe pământ, li se vor mai adăuga cu siguranță și altele... Așa este! Știu că este trist să ne despărțim de cei dragi, chiar și numai pentru
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
Prahovei, se învecina cu Predealul, care pe vremea aceea era granița României, cu Austro Ungaria. După unirea Transilvaniei cu Vechiul regat, Peleșul se va găsi în inima țării. La sfințirea castelului în anul 1883, regele a rostit următoarele cuvinte.’’ Am clădit acest castel, ca semn trainic că sunt adânc înrădăcinat în această frumoasă țară, îndeplinind o datorie sfântă și închinând zidirea cu vin românesc, în cinstea și fericirea României’’. Și tot atunci poetul Vasile Alecsandri a urat. ’’ Din strămoși când un
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
soare Teama o topește în euforie. Prin cea dintâi privire, Asupra străinei, s-a trezit Spiritul curat! Pentru prima dată Ești descumpănit. Vrei să te ridici la înălțimea ei! Pe cărări cerești Tu om obișnuit Doar din uimire “trepte să clădești?” Ceva hipnotic pornește Din mângâierea timidă a privirii Ceva amețitor! Nu ! Nu se mai poate pune stavilă pornirii! De-atingerea duioasă a ochilor aprinși, -Fără de veste- Ea a uitat, doar pentru o clipă nestăpânită , „Cine este”.... Referință Bibliografică: EXTAZ
EXTAZ de LIA RUSE în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350651_a_351980]
-
fie returnat doamnei de Récamier. Juliette și François În 1819, doamna de Récamier îl cunoaște în salonul doamnei de Stael, pe François René Chateaubriand (1768-1848), scriitor și om de stat francez. Povestea lor de dragoste va dura toată viața, fiind clădită pe o afecțiune sinceră și puternică. Iată cum descrie Chateaubriand momentul întâlnirii cu Juliette în „Memorii dincolo de mormânt”: „Mă întrebam dacă văd un portret al candorii sau al voluptății. Nu s-a plăsmuit niciodată așa ceva”. În salonul doamnei de Récamier
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > MARIAN IONESCU - SALVAȚI ATENEUL ROMÂN Autor: Marian Ionescu Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Stimate doamne, stimați domni, Ateneul Român - simbol al spiritualității și culturii românești, construit în 1889 - s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale (500.000 de bilete în valoare de un leu), apelul fiind adresat cetățenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societății Ateneul Român. Apelul a sunat ca o chemare populară
SALVAŢI ATENEUL ROMÂN de MARIAN IONESCU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351337_a_352666]
-
izgonit din rai Și l-a trecut la...erată ! Biblia ne povestește Alte-cate boroboațe : Preacurvie și minciuna Și porniri din cele hoate ! Fiul,inocent,desigur, A fost răstignit în van, De aceeasi lege strâmba: -Vezi,te rog, "Dreptul român"!- Farisei,clădim biserici : Recunoaștem pe Iisus! Dar...avem aceeași "normă" Care pe cruce L-a pus ! Mai mult chiar:multe popoare, Au trecut,din legea lor, La legea acuzatoare : La codul românilor ! Și....să fie treaba-treaba: Preotii-s caterisiți, De se'nchina-nu
DUPLICITATE ! de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351501_a_352830]
-
izgonit din rai Și l-a trecut la...erată ! Biblia ne povestește Alte-cate boroboațe : Preacurvie și minciuna Și porniri din cele hoate ! Fiul,inocent,desigur, A fost răstignit în van, De aceeasi lege strâmba: -Vezi,te rog, "Dreptul român"!- Farisei,clădim biserici : Recunoaștem pe Iisus! Dar...avem aceeași "normă" ... Citește mai mult Dumnezeu a creat omul : Și i-a dat chiar și o fată ! Dar...l-a izgonit din raiSi l-a trecut la...erată !Biblia ne povestesteAlte-cate boroboațe :Preacurvie și
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
Dar...l-a izgonit din raiSi l-a trecut la...erată !Biblia ne povestesteAlte-cate boroboațe :Preacurvie și minciunaSi porniri din cele hoate !Fiul,inocent,desigur,A fost răstignit în van,De aceeasi lege strâmba:-Vezi,te rog, "Dreptul român"! -Farisei,clădim biserici :Recunoaștem pe Iisus!Dar...avem aceeași "normă"... Abonare la articolele scrise de marius adrian porojnicu
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
să-mi iau cărțile-n brațe și să plâng istovitor pe tâmplele lor, moartea lui Moromete. Și cerurile mele sufletești s-au prăbușit peste Siliștea Gumești, peste aleea scriitorilor de la Bellu, peste Editura Cartea Românească și peste tot universul meu clădit cu migală. Aveam 29 de ani și mi se părea că lumea mea se sfârșise o dată cu Moncherul. Așa am perceput tristul eveniment, ca pe o nenorocire personală care se abătuse neașteptat peste mine. M-am înstrăinat și am asurzit de
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
cutremurat pământul românesc. Se așează temeliile care n-au fost întocmite bine de la început. Un popor este ca o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Florile teiului sunt pe trecute... și uite așa ajungem pe culme, la Castelul bizantin Platamonas (Platamonas se traduce prin: plajă lungă). Este o fortificație datând din secolul X-lea cu poziție strategică asupra drumului dintre Macedonia și Tesalia. A fost clădit de regale franc al Salonicului peste un castel preexistent. Între 1218 și 1224 castelul a fost luat în stăpânire de ducele Epirului, Angelos Komminos, care a pus capăt ocupației france a Salonicului în 1224, numind acest oraș și capitala imperiului
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
de brusture verde, cu haine colorate - din cojile de ouă, jeleam și-i petrecem o oră, chiar două. În floare livada se-mbracă, albinele colindă din cracă în cracă, polenul din floare-l transformă în miere și faguri, în rame, clădesc în tăcere. Un trântor reginei îi intră în grații, dar matca-l trimite la muncă, că floarea se trece ș-apoi o să plângă... Vremea a trecut și iată, clasa I am absolvit, cu Diplomă de merit premiată, și uite-așa
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
cititorul spre educație și înțelepciune. În predosloviile și cărțile înaintașilor noștri erau integrate până la dizolvare cântece,tradiții înțelepte ale satelor de pe Valea Alutus-ului, Argeșului și Dunării.Asfel au apărut balada Meșterul Manole, ce se constituie în legenda întemeierii Mănăstirii Argeșului, clădită în timpul domniei lui Neagoe Basarab,cel mai învățat domn român până la dimitrie Cantemir,așa cum specifică Nicolae Andrei și Gh.Părnuță în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977, p.70. Domnitor ce a studiat și primit învățătură de carte
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]