3,244 matches
-
Părinții Bisericii] - cavalerii Apusului își făceau un nobil țel 158), mai cu seamă celor „adevărate”, adică acelora lipsite de mijloace (căci cele bogate, stăpâne din nou pe zestrea lor, își asumau responsabilitatea conducerii familiilor - „mama Kédestria”159 - și chiar a „clanurilor”, ce-i grupau pe clienți și pe partizani, făceau acte de danie, înălțau biserici, ctitoreau mănăstiri 160), Biserica le acorda sprijin. Le primea în mănăstiri și - începând din secolele al IV-lea și al V-lea - și în instituțiile - tot
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
porunca marelui spătar Toma, fiul lui Matei Cantacuzino) tot de Pârvu Mutu, în care șaizeci de personaje se așază pe trei planuri, întruchipând în ambele locuri „compoziții vaste și echilibrate”. Sunt aceste picturi declarații limpezi privind „mândria și solidaritatea unui clan oligarhic atotputernic”, construit cu sistemă. Această declarație „participă cu semantica ei inconfundabilă” la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rest, postelnicul Constantin Cantacuzino și, după moartea lui, în 1663, energica „postelniceasă” Elina (căsătorirea copiilor era o responsabilitate majoră a văduvei) au apelat doar la „grupuri de schimb” românești, au căutat să-și adune rubedenii cu ajutorul cărora să alcătuiască un „clan” puternic. Căsătoriile băieților (și au fost nu mai puțin de șase - Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache -, născuți în virtutea unei prolificități ce încarca să contracareze o mortalitate infantilă rebelă; lor li s-au adăugat cinci fete - în pronaosul de la Hurezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzinii s-au arătat capabili să analizeze circumstanțele și să practice rezolvări caracterizate prin suplețe. „După moartea postelnicului Constantin, sistemul de alianțe matrimoniale al familiei începe să genereze complicități ce modifică configurația primitivă a grupului, închisă inițial în tiparele consangvinității [...]. Clanul funcționează ulterior ca o structură deschisă, dispusă să asimileze și să modeleze, atâta timp cât coeziunea sa internă îl coagulează în jurul unui nucleu tare: patrimoniul material și simbolic moștenit de la întemeietorul lui, a cărui jertfă hrănește o identitate socială puternic marcată”313
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
decât a lăcui frații împreună cu pace?”321) - reședința comună sporind evident coeziunea familiei și solidaritățile, cu soțiile și copii lor, și să asculte, ca de un „ispravnic”, de stolnicul Constantin, răspunzător și altădată - eficient și plin de merite - de soarta clanului: „[...] să-l cinstiți și să vă plecați învățăturii lui cei bune, și toate tocmelile ce am lăsat asupra lui să le țineți cu deadinsul, neîndoiți și neschimbați, precum se cuvine; pentru că fiiu-meu Costandin, în urma nevoei carea am tras în zilele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de „ispravnicul” Constantin. Al doilea este dominat de posibila moarte a jupânesei Elina („Iară, de mi se va tâmpla de la Dumnezeu moarte, în calea ce mergǔ - carea iaste de opște tuturor...”), situație în care averea urma să fie împărțită. Sediul clanului, „scaunul caselor mărginescu”, „împreună cu Filipeștii, și cu moșiia și viile de la Bălțați, și de la Călinești, și de la Cudeș, acéstea toate să aibă a le ținea numai 4 frați: Costandin, Mihaiǔ, Mateiǔ, Iordache, „să le fie de obște, să-și facă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la început, ca roman al unui tânăr cuplu aflat în dificultate temporară, Zona de umbră (1978) înglobează mai multe „povești” din „înalta societate”, amestec de „foști” și de actuali „oameni de lume”, având mai mult sau mai puțin legătură cu clanul autoritarului Traian Lupa, activist de plan secund, care „aranjează” viețile celor din familie după rețete oportuniste. Ca și în romanele precedente, autoarea nu adâncește conflictele și psihologiile, rezumându-se la istorisiri complet nerelevante despre fiecare personaj în parte, relatând „fapte
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
primesc cu resemnare. Romanele Expediția (1972), Figuranții și Baltazar (ambele în 1974), Inocentul (1980) tratează aceeași umanitate, dar în raporturi mai complexe. Aceleași ființe alienate, în curs inexorabil de prăbușire (la fel ca și „casa cu molii” unde trăiesc membrii clanului Vesper din romanul Figuranții, în care Sorin Titel vede o rescriere a Poveștii unui om leneș cu procedeele specifice prozei contemporane), sunt urmărite în procesul lor involutiv; tema este unică, surprizele diegezei sunt excluse. Însă, și aici de la monotonia asumată
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
sunt constituite după următoarele criterii: tradiție, coeziuni, interese, economie, nivel de aspirații, profesiune, grad de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social; c) colectivitățile culturale sau grupurile etnice: uniuni familiale sau ginți (prin înrudire), clanuri (totemice), triburi (modelul cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea ocazională, reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de un eveniment întâmplător
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contribuie la aceasta: a) influența modelului socio-cultural, reprezentată prin: asocierea la grupurile delictuale; nivelul de instrucție școlară sau culturală a individului; structura grupului familial de origine; statutul de emigrant; statutul de minoritar; apartenența la o anumită clasă socială, un anumit clan etc.; b) trăsăturile individuale, reprezentate prin: vârstă, sex; nivelul de inteligență; constituția bio-psihică; prezența sau absența unor infirmități; bolile psihice actuale sau anterioare. În ceea ce privește formarea personalității, trei elemente interesează problema la care facem referință, și anume: a) imaginea de sine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criminalilor de război, dar salvat în cele din urmă; Gheorghe (zis „scăpătorul”), trăitor la Drajna, județul Prahova; Maria (1905-1989), licențiată în filologie, s-a stabilit la Arad. Mai toți au copii, așa că familia Stănescu formează, cu toate ramificațiile ei, un clan puternic, răspândit peste tot. Unii se stabilesc în Franța și în Canada. Nicolae, mezinul, urmează o școală de comerț și mai târziu va ține un atelier de croitorie în centrul orașului Ploiești. În 1950 atelierul este naționalizat și proprietarul trebuie
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
consecințele acestora, implicațiile în viața obișnuită. Venetici de pretutindeni speculează în interesul rapacității lor tot ce poate fi adjudecat cu rea-credință; viața provinciei se deteriorează: sărăcie, schimbarea în rău a mentalităților, decăderea moravurilor. Rezistența la rău e personificată îndeosebi de clanul țărănesc al Vicovanilor din Vicuseni, în primul rând de Ieronim, intelectual călit în lupta națională, înțelept venerat de ai săi. Volumul al doilea detaliază situații din timpul primului război mondial. Unul din Vicovani, Vasile, ajunge tocmai în Tașkent, el fiind
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
fastuos și solid. Se contopește aici materia a cinci confesiuni diferite privind soarta unei vechi familii, aflată de multe veacuri la fruntariile unor încercări dramatice. Povestea familiei Corinda e lungă și complicată, poate fi citită și ca un roman al clanului, dar și ca o formă de sfidare a istoriei, de întoarcere la ritmurile ascunse ale ființei. Personaje ca Ezechil, Dionis, Inocențiu, Ioan, Amos și Alexandru reprezintă tot atâtea trepte și momente din istoria Transilvaniei, a raporturilor românilor cu ungurii, cu
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
extinderea curiozității cercetătorului dincoace de Milcov și modificarea principalelor unghiuri de abordare. Dedicată ultimului dintre „cronicarii munteni”, lui Radu Popescu - cel aspru judecat de G. Călinescu -, scriitor savant și profesionist al opoziției, pe cât de aprig în inimiciții, în protejarea intereselor „clanului” și a propriei imagini, pe atât de labil în convingeri, monografia nu ocolește nici alte chestiuni nesatisfăcător soluționate, cum ar fi cea a paternității cronicii. Cu totul demnă de relevat este tentativa lui V. de a identifica în postelnicul Constantin
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
social. Relațiile sunt cele care ierarhizează și lumea Mafiei și Fanarul secolului al XVIII-lea, și, în bună măsură, societățile de sub regimurile comuniste de inspirație sovietică. De la Stalin la Gorbaciov, istoria elitei politice din URSS este una a relațiilor dintre clanuri. La mai toate nivelurile societăților din estul Europei, capitalul relațional determină, alături de cel uman, stratificarea socială (Eyal, Szelenyi, Townsley, 2001). Tranziția aduce cu sine convertirea capitalului social în capital economic, relațiile menținându-și însă rolul important și în postcomunism, adesea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sora mentorului Stephania și poetul Asterius, soțul ei. La tabăra pro-romană a lui Symmachus s-a ilustrat Boethius, care era tânăr pe vremea lui Theodoric. Dar și alții, precum elevii lui Ennodius, Ambrosius și Beatus. Grupările tindeau însă să devină clanuri oculte, secte, școli ezoterice. Un exemplu este cazul lui Boethius. Copil orfan, fusese crescut și îndrumat de Symmachus, care n-a ezitat să-i dea în căsătorie pe propria-i fiică pentru a-l păstra, ca ginere, în clanul său
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devină clanuri oculte, secte, școli ezoterice. Un exemplu este cazul lui Boethius. Copil orfan, fusese crescut și îndrumat de Symmachus, care n-a ezitat să-i dea în căsătorie pe propria-i fiică pentru a-l păstra, ca ginere, în clanul său. La Roma, centrul vieții școlare a rămas Forul lui Traian, pe care îl celebra în secolul al V-lea poetul Fortunatus 27. Dar Biblioteca Ulpia 28, din apropiere, devenise centru de documentare și cercetare pentru literatori și retori 29
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Încrederea nu poate fi pierdută decât acolo unde ea există și e greu de știut câtă încredere mai aveau cetățenii în anii ’80 în regimul de la conducere. Cel mai probabil este că încrederea în persoanele care conduceau, mai ales în clanul Ceaușescu, era mult mai mică decât în instituții sau în ideologia comunistă. Acolo unde nu mai există încredere și nici interes (ca în cazul nomenclaturii), perceperea imoralității sistemului creează insatisfacție, dezgust și ostilitate sau revoltă, ce e mai mult decât
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
grădinițe, cămine sau spitale furau alimente en gros și en detail, pe sistem căpușă, însă numai cei „cu spate”, colaboratorii nu erau prinși/condamnați. Rolul relațiilor de familie în aprovizionare (și în toate!) era esențial, un organicism neotribal, mafiot, de clan. Solidaritatea în vederea aprovizionării funcționa... Rolul „binefăcătorilor” merită însă o atenție aparte. Eu, unul, aveam câteva rude prin alianță bine plasate, desigur, securiste, unele cu poziții în comerțul de stat (mari restaurante), mai erau și „prietenii de familie” pe linie de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
colaboratorilor înseamnă nu numai suspiciune, ci și plăcerea obsesivă a voyeur-ului de a intra în intimitatea cuiva. L.A.: Ipoteza mi se pare plauzibilă și, în spiritul afirmațiilor făcute până acum, înclin să cred că a fost o reacție anxioasă a clanului ceaușist, declanșată de obsesia de a vedea peste tot numai conspirații ale serviciilor secrete străine, dar și o metodă de intimidare a intelectualității. D.G.: S-au atins, desigur, mai multe scopuri deodată. Conspiratorul viciat de metodă vede peste tot aranjamente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mediul provincial într-una din ipostazele lui caracteristice: familia funcționarului mărunt, marcată deopotrivă de lipsuri materiale și de absența oricărei perspective. Dar dacă Spirache Necșulescu, om cumsecade și cu bun-simț, acceptă cu resemnare, cu placiditate chiar, neajunsurile, ceilalți membri ai clanului sunt roși de egoism, agitându-se în deșert, făcându-i lui Spirache reproș după reproș. Și deodată survine lovitura: o moștenire. Proaspăt îmbogățiții vor să-și depășească condiția, iar mijlocul este politica, astfel încât șarja piesei va avea și o țintă
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
mutație, selecție naturală etc. - nu ar fi putut prezice evoluția peștilor, lăsând-o la o parte pe cea a omului. De asemenea, nici un principiu al dezvoltării culturale nu ar fi putut prezice invenții specifice, precum cea a arcului, topirea fierului, clanurile tribale, statele sau cetățile. Această ultimă viziune asupra cauzalității în istorie are o implicație logică asupra tipului de știință a evoluției. O știință generală a evoluției ar putea doar, eventual, să formuleze câteva principii generale ale acesteia, dar în nici un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezintă ca o „cronică de familie” în răspăr cu modelele consacrate în literatura română. Pentru epoca descrisă - anii premergători și cel de-al doilea război mondial, instalarea comunismului, colectivizarea, procesul Pătrășcanu, mergând până la inundațiile din 1970 -, saga familiei Melkiewici, un clan amestecat etnic, alcătuit din ființe neliniștite și bizare, adevărate „cazuri”, devine simbolică. Narațiunea este discontinuă, cu răsturnări temporale și istorii paralele, cu episoade simbolice și proiecții în fantastic, cu alternanțe între observația realistă și notația fantezistă, între reconstituirea documentară și
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
editorial). Articolul intitulat Tendințe schițează în linii mari programul publicației: „Să reușim să fim o grupare literară. Să reușim să ne exprimăm într-un context european. [...] Să reușim să nu pierim sufocați de magma subculturii și a vulgului cultivat în clanuri și caste mânate de interese obscure, dezumanizante.” Fidelă obiectivelor propuse, O.l. reușește să strângă în jurul său atât scriitori și critici cunoscuți, cât și începători într-ale literaturii. Încă din primul număr Magda Ursache semnează rubrica de pamflet literar „Mânie
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
tot mai paralele, eliminând orice formă de convergență sau interferență a lor. Perioada comunistă a dus la extrem o astfel de tendință. Firmele economice, organizațiile politice sau cele guvernamentale tind să nu se mai bazeze pe relații de familie, de clan familial sau de „nepotism”, ci pe relații contractuale, impersonale și de încredere în funcționarea instituțiilor statului sau a pieței. Prevederile multor coduri legislative și morale sunt din ce în ce mai precise în această privință. Structura de organizare de tip contractual determină corporația să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]