2,106 matches
-
CAPS A S D F G H J K L ; shift Z X C V B N M , . ? Pe urmă mi-am imaginat tastatura ca pe o spirală, Întrucât creatura noastră pare să prefere spiralele. Și am Început să numerotez clapele În cercuri concentrice. Mi-a luat ceva timp, deoarece clapele nu sunt aliniate perfect; dar, până la urmă, am reușit. Iată, deci: numerele În spirală, de la centru către exterior. G e unu, B e doi, H e trei, Y e patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
shift Z X C V B N M , . ? Pe urmă mi-am imaginat tastatura ca pe o spirală, Întrucât creatura noastră pare să prefere spiralele. Și am Început să numerotez clapele În cercuri concentrice. Mi-a luat ceva timp, deoarece clapele nu sunt aliniate perfect; dar, până la urmă, am reușit. Iată, deci: numerele În spirală, de la centru către exterior. G e unu, B e doi, H e trei, Y e patru și tot așa. Vedeți? Cam așa arată. Adăugă cu vioiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
apusul și saxofonul, urmate de o suită de imagini cu Michel discutînd prin studiouri de Înregistrare, bătut pe spate de ingineri de sunet, rîzÎnd Împreună cu mari muzicieni, apoi așezîndu-se la pian cu firescul unei respirații și devenind muzică, jucîndu-se pe clape senin și canicular, purtînd după cîteva secvențe un basc roșu imens, făcînd pe mortul pe plajă, cîntînd pe acoperișul unui zgîrie-nori din New York, filmat din elicopter, o pală de vînt smulgîndu-i pălăria de pe cap, „mi-e frică de moarte”. Oscar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cadavre cu găuri vineții În tîmple și o sumedenie de lucruri oribile pe care oamenii le fac numai ca să Încaseze marele pot, Încît nimic din toate acestea nu mi se mai pare real”. (s.m.) Și, tot ca o atingere a clapei literaturii, Phyllis spune la un moment dat că visează de multe ori că este Însăși Moartea, Îmbrăcată Într-un costum stacojiu, dornică să-i scape pe oameni de griji. Pentru a complica (și strica) schema perfectă din Poștaș, Cain introduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
or să Încerce marea cu degetul și fie se folosesc de el, fie Îl elimină. Cred c-au optat pentru lichidare. Au pus să-i ciomăgească pe Mickey și pe Davey În Închisoare și pur și simplu i-au tras clapa lui Davey. Casa lui Mickey e aruncată În aer, dar Mickey supraviețuiește bine mersi. Nu va trece mult și or să-i facă totuși de petrecanie și-atunci chiar că vor restrînge trebșoara, pentru că Dud este Domnul Brigadă Anti-Mafia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cînd abia se obișnuise cu el. Poate că el citi toate astea pe chipul ei. O trase lîngă el, să o mai sărute o dată. Dar cînd Îi simți apăsarea, se trase Înapoi, amintindu-și ceva. — Așteaptă, zise el, descheindu-și clapa buzunarului. Am un cadou pentru tine. Uite. Era o cutie din carton subțire cu agrafe de păr. CÎnd se văzuseră ultima oară, se plînsese că i s-au terminat. — Le vindea unul dintre băieții de la bază, adăugă. Nu-i cine-știe-ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
făcea În momentul ăsta Reggie? se Întrebă ea răsucind carul mașinii. Se gîndea la ea? Încercă să ajungă la el mental. Dragul meu, Îl chema ea În gînduri. Niciodată nu-i spunea așa În față. Dragul meu, dragul meu... Închise clapa de siguranță cu un clic și Începu să dactilografize de la capăt; dar dactilografia fluent, și unul dintre avantajele - sau dezavantajele - de a putea dactilografia atît de bine era că, În timp ce degetele Îți zburau pe deasupra clapelor, gîndurilor puteau să-ți alerge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Dragul meu, dragul meu... Închise clapa de siguranță cu un clic și Începu să dactilografize de la capăt; dar dactilografia fluent, și unul dintre avantajele - sau dezavantajele - de a putea dactilografia atît de bine era că, În timp ce degetele Îți zburau pe deasupra clapelor, gîndurilor puteau să-ți alerge În voie. Dacă te apăsa ceva, părea că intră În ritmul mașinii de scris și merge ca trenul... Acum În mintea ei umbla gîndul la Reggie. Își aminti senzația atingerii lui. Își aminti cum Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ce-i vorba. Sau despre cine, aș zice... Ce-a mai făcut acum? Haide, e o limită pînă la care un bărbat poate merge pentru a face o fată să plîngă. Pur și simplu n-au imaginație. Ori Îi trage clapa, ori se descotorosește de ea, ori o pune la pămînt. Sau o lasă cu burta la gură, zise ea rîzÎnd. Ultima propoziție o spusese În glumă și Începuse să rîdă. Apoi Întîlni privirea lui Viv prin Întunericul tot mai profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
învăluie c-o muzică divină din veacuri viitoare. Ei nu-i trebuie frumusețe, nici violență, ci numai clipe fericite, mă roagă-ntruna fremătând să n-o reped, să nu fiu crud c-atâta își dorește-n schimb: să-i mângâi clapele mai blând.
Claviatura (Keyboard) by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83915_a_85240]
-
de pe față i se înroșiseră deodată, dizgrațios. — Ai dreptate, dă-le-ncolo de amintiri, Clara! izbucni ea, dând cu pumnul în masă. La ce ne folosesc atâtea amintiri? Amin tirile-s niște mironosițe parșive rău. Par ele inofensive, dar ne trag clapa tuturor. Fiecare vedem altceva în ele. N-are rost să ne încărcăm cu ele, Clara! Că doar nu de asta ai bătut calea până la Cluj! își încheie ea tirada, chicotind amuzată. „Ba da“, replică în gând Clara, „taman pentru asta
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din zile, era cât pe ce să fie găsit de Zoe cum se ținea de pereți și de caloriferul din toaletă, scăldat în nădușeli și în lacrimi, plângând pe tăcutelea și încercând să suporte suferințele-i atroce. Reuși să tragă clapa exceselor în săptămânile următoare, mâncând ponderat în timpul postului, abținându-se brav de la băuturile tari sau de la vinurile roșii, seci și taninoase, oricât l-ar fi ademenit amicii de pahar, care aduceau din jos, din partea de sud a țării, damigene cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
al orchestrei, ridicând-o la piept cu mână de maestru, vioara suspina în sonuri duioase, ce aminteau de Livenii lui Enescu. Pianistul, rășchirând degete subțiri și agile, răscoli și reașeză claviatura la loc, după trecerea acelui talaz grăbit al mulțimii clapelor ce reproduse nespus de fermecător aceleași suspine ale viorii, acompaniindu-și, melancolic, discursul insolit: Eh, rumene, rumene, rumene, rumeneee Ghive na mola landa zisia șeineee Eh, rumene, rumene, rumene, rumeneee Ghive na mola landa zisia faine Dah tu naine niesen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ani și ani de zile lucrase site-uri de internet, Florin se Întorcea la materie, făcea tâmplărie. Ideea lui era să producă uși de toaletă pentru igieniști, pentru cei obsedați de microbi, uși care să se deschidă prin apăsarea unei clape cu talpa piciorului. Florin Îmi vorbise mai demult de senzația de scârbă pe care o Încerca, la toaleta de la Joy’s de pildă, atunci când, după ce se pișa și se spăla pe mâini, trebuia să iasă din budă deschizând ușa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cânte cu voce plăcută, "Teiul" de Schubert. Versurile se desfășoară domol, înseninând sufletele asprite de război, picurând liniște și speranță într-un spațiu până atunci al durerii. Se așează apoi în fața pianului împreună cu Marius și degetele ce alunecă elegant pe clape interpretează la unison armonia celor patru mâini imaginată de marele Mozart, Fuga în fa minor. Într-un târziu, când se pregătesc de plecare, cu ochi obosiți ce caută către odihna somnului, toți își mărturisesc bucuria participării la o seară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Și mulți, foarte mulți ofițeri nemți care petrec în București așa cum nici la ei acasă nu pot să o facă. Brusc, muzica încetează. Se aude un "Ah!" general, urmat de stingerea luminilor. Un spot luminos încadrează pianistul ce mângâie delicat clapele, răspândind către cei care-l ascultă acordurile unui blues. Din întuneric, pătrunde în conul de lumină o mulatră înaltă, drapată, în rochie roșie ca focul. Cu vocea ușor răgușită și ochii pierduți în zări numai de ea știute, oferă mulțimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ale unor căprioare, grăbite să dispară în desișul gros, ocrotitor, al pădurii. Smaranda privește mâinile lui Marius, comod așezate pe volan. Fine, cu degete lungi, subțiri, mult mai potrivite să stea pe marginea filelor unei cărți, sau să mângâie agile clapele unui pian. În nici într-un caz crispate pe trăgaciul unui automat. Ridică privirea spre buzele care știau să spună vorbe de îndrăgostit, dar care curând vor rosti ordine aspre a căror finalitate va duce la moartea unor oameni. Știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de pe 4 continente, este leader al grupului Riff, formația care de 43 de ani se află în topul grupurilor de rock din România, 10 albume muzicale, peste 3500 de concerte în țară și în Europa: Florin Demea - chitară, Mihaela Grigoraș - clape, Adrian Corlaciu - vocal, Laur Făgădar - tobe, Florin Grigoraș - ghitară bass - vocal. Invitați: Ciprian Oancea - pian, Cornel Lepădatu - chitară și vocal, Teodora Bârsan, Ramona Stănilă, Ilie Lazăr, Andrei Albu - backing vocals. Coregrafia: Doina Botiș. Soliștii balerini: Mircea Munteanu, Saaya Pikula, Aleisha
Cenu?a timpului by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83479_a_84804]
-
saxofon alto, Domas Aleksa - bass, Linas Buda - baterie. Și fiindcă la această ediție a Festivalului de la Gărâna a plouat cu muzicieni norvegieni, notăm prezența „în primă audiție” a trio-ului norvegian „In The Country” păstorit tot de un mânuitor al clapelor, Morten Qvenild (alături de el Roger Arntzen - contrabass, Pal Hauskwn - baterie) și prezența norvegianului Bugge Wesseltoft. Seara epilog a Festivalului - duminică 14 iulie - a derulat mai ales recitaluri de trio-uri instrumentale. Întemeiat în 2011, Trio-ul „JazzyBIT” alcătuit din Teodor
GĂRÂNA JAZZ FEST 2013 - UN TRIUMF! by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83438_a_84763]
-
se îndrepte spre modele părăsește doar pentru filalul voios al lucrării. Mereu am simțit că alegerea repertoială a venit din dorința interpreților de a ne oferi un mesaj al păcii. Și în sunetul viorii, și în mobilitatea versificată divers a clapelor pianului, atât Rudolf Fatyol cât și Remus Manoleanu și-au definit măiestria cu o delicată înțelegere a darului oferit de muzică. Nu uităm, ascultându-i, câtă dreptate avea George Enescu mărturisind că “muzica are virtuți consolatoare”.
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
popular, pe de altă parte, linearitatea cantabilă, limpidă - a stimulat plasticitatea cântului lui Ion Bogdan Ștefănescu, dar și valențele sale poetico-teatrale; Rush (Grabă, goană) de Miklos Maros - o partitură dinamică prin excelență, cu ritmuri delirante, de extracție bartókiană, redate pe clape, cu bătăi din picioare și palme - a pus în valoare, de data aceasta, temperamentul artistic polivalent, spectaculos, al pianistului Sorin Petrescu; Anabasis (Expediție, incursiune) pentru percuție de Eugen Wendel are într-adevăr caracterul unei ”expediții”, dar nu al uneia militare
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
pianistul Andrei Tănăsescu, percuționista Irina Rădulescu, organistul Dan Racoveanu, Verona Maier, la celestă, încă un percuționist, apoi ceilalți și dirijorul Alexandru Matei, cu care se închide cercul până atunci incomplet. Odată cu iluminarea difuză a scenei, întregul arsenal de instumente - cu clape și de percuție - e pus în vibrație, împânzind întregul spațiu cu reverberațiile lor. În acest răstimp fondul sonor înregistrat e tot mai perceptibil. El ia înfățișarea unei pedale cosmice, care susține derularea evenimentelor terestre. Din convergența sonorităților electronice cu cele
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
n-au iubit pe nimeni. Cât de apropiată, de familiară e moartea, cât de amestecată e ea printre treburile noastre și cu cât humor simplu stăm de vorbă cu ea, ca Ivan Turbincă, acest erou care îi trăgea de-atîtea ori clapa. N-o să trăiesc cât lumea și n-o să mor de două ori, se mai spune. E un gând de om, legat de viața plină, singura care există și care continuă și după noi, în timp ce ticălosul e pedepsit să se sperie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bine să bem!" Băurăm. Dar unde dispăruse bunica? Și mai era un loc gol: dispăruse și domnul Chiriță, parcă îmi aminteam că îi zărisem umbra tăcută îndepărtîndu-se undeva de unde nu mai revenise. Era târziu și Fărcășan mai încercă să trezească clapele acordeonului, dar renunță aproape imediat și se deshămă. Fără să spună ceva, bună seara sau la revedere, bunicul se ridică și plecă cu aerul că se va întoarce; dar nu se mai întoarse, și blonda mi se adresă: "...Hai să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nerăbdare ca oxigenul să fie inhalat de nava lor. Apoi ușa externă intră la loc în cocă. Ceea ce văzură dincolo de hubloul sasului capsulei de salvare îi descumpăni: nici o lumină, nici un semn de viață. Ușa nu voia să asculte, atunci când apăsară clapele externe ale comenzii de deschidere. Fusese deschisă manual. După ce se asigurară că nu era aer în capsulă, cei trei îl puseră la treabă pe robotul-sudor. Flăcările gemene ale aparatului de sudură sfâșiau tenebrele și decupau în același timp panoul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]