9,789 matches
-
Mo + 1-2 La Jn, Ip, An.v b 2 - 8-9 Mo + 1-2 La, Pi.c Jn, Ip, An.v Tehnologii de împădurire: pregătirea terenului. 3 pregătirea solului. 112 împăduriri. 21111 sau 21121 întrețineri. anexa 4a Notă: Stațiuni cu condiții extreme pentru vegetația forestieră (climat aspru, soluri foarte puternic acide, distrofice) Aceleași precizări ca la GE 3 GRUPA ECOLOGICĂ 5 (GE 5) Presubalpin de molidișuri (i), vântuit, soluri scheletice-stâncărie, V. ed. mic Condiții staționale: Altitudini diferite, de regulă de peste 1400 m în Carpații Orientali
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Sr b 2 - 5-7 Mo + 3-5 La Jn, Ip, Sr 6-8 La + 2-4 Mo, Pa, Br Jn, Ip, Sr Tehnologii de împădurire: pregătirea terenului. 6 pregătirea solului. 01 împăduriri. 21111 sau 21121 întrețineri. anexa 4a Notă: Stațiuni cu condiții extreme (climat aspru, soluri superficiale-scheletice, stâncării); Aceleași precizări ca la GE 1 A 2 . SUBETAJELE MIJLOCIU ȘI INFERIOR DE MOLIDIȘURI (FM 3 II ȘI FM 3 I) Cuprind molidișurile zonale aflate în climat favorabil (FM 3 II) și foarte favorabil (FM 3
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
21121 întrețineri. anexa 4a Notă: Stațiuni cu condiții extreme (climat aspru, soluri superficiale-scheletice, stâncării); Aceleași precizări ca la GE 1 A 2 . SUBETAJELE MIJLOCIU ȘI INFERIOR DE MOLIDIȘURI (FM 3 II ȘI FM 3 I) Cuprind molidișurile zonale aflate în climat favorabil (FM 3 II) și foarte favorabil (FM 3 I) pentru molid; substraturi predominant dure alcătuite din roci cristaline, eruptive și sedimentare (în special calcare și gresii); climat montan mai puternic diferențiat altitudinal decât regional; soluri frecvente: brune acide criptospodice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și Crișana, de la 150-250 m până la 650-700 m altitudine absolută, local chiar mai ridicată; s ubstraturi foarte variate, mai frecvente fiind marno-argilele, argilele, marnele nisipoase, nisipurile, pietrișurle, gresiile, depozitele loessoide precum și andezitele și șisturile cristaline, conglomeratele, calcarele; climat continental moderat cu accentuată variabilitate regională (Podișul Moldovei, Podișul Transilvaniei inclusiv “Câmpia” Transilvaniei, Podișul Getic, Piemonturile Vestice ș.a); soluri frecvente: brune luvice (luvosoluri), luvisoluri (luvosoluri albice), brune (eutricambosoluri), brune-acide litice (districambosoluri litice), cenușii (faeoziomuri greice), pseudorendzine (faeoziomuri calcarice, tipice, cambice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Dobrogei, Podișul Central Moldovenesc, Podișul Transilvaniei, mai rar în Piemonturile Vestice, munții joși ai Banatului, Clisura Dunării; substraturi de regulă sedimentare constituite din marne și argile nisipoase, nisipuri, depozite loessoide, gresii nisipoase, calcare, conglomerate, uneori chiar roci eruptive și metamorfice; climat local cu continentalism accentuat, asemănător celui din zona silvostepei zonale; soluri cenușii (faeoziomuri greice), cernoziomuri argiloiluviale (cernoziomuri și faeoziomuri argice), cernoziomuri cambice (cernoziomuri și faeoziomuri cambice), rendzine (rendzine tipice, calcarice, scheletice și faeoziomuri tipice, cambice var. subrendzinice), pseudorendzine (faeoziomuri pararendzinice
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Silvostepa zonală de câmpie cuprinde Câmpia Covurlui, partea sudică și estică a Câmpiei Române și o parte din Câmpia Tisei (Câmpia de Vest) și din Podișul Dobrogei; substraturi în general formate din loessuri, materiale loessoide, argile, mai rar nisipuri, pietrișuri; climat continental cu nuanțe excesive; soluri: cernoziomuri cambice (cernoziomuri și faeoziomuri cambice), cernoziomuri argiloiluviale (cernozimuri și faeoziomuri argice), cenușii (faeoziomuri greice), cernoziomuri (cernozimuri tipice și calcarice), cernoziomuri gleizate (cernoziomuri var. gleice în adâncime sau freatic umede), aluviale salinizate (aluviosoluri salinice), lăcoviști
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Mă, Pă b 2 – 5 St.b, St.p + 5 Te.a, Ul.t, Sb, Ju, Mă, Pă, Sp Tehnologii de împădurire: Pentru compoziții de regenerare pregătirea terenului. . . . . . . . . . . ............... 412 pregătirea solului. . . . . . . . . . . . ................. 1312 sau 2 împăduriri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................. 21111 întreținere. ....................................... anexa 4a Notă: Stațiuni cu condiții severe (climat secetos-arid, soluri puternic carbonatice) Regenerarea naturală se produce cu mare dificultate GRUPA ECOLOGICĂ 87 (GE 87) Câmpie de stejărete de stejar pufos (i), soluri diverse (scheletice, frecvent calcaroase și calcarice), superficiale, V. ed. mic Condiții staționale: Culmi sau versanți moderat-puternic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
prezența dunelor (cu înălțimi frecvente de 1-5 m) și interdunelor (suprafețe plane și joase) în care apa freatică se află aproape de suprafață; substraturi de nisipuri predominant grosiere și cochilifere, uneori nisipuri fine lutoase cu multă materie organică (în interdune); climat maritim, amplitudini termice anuale atenuate, precipitații foarte reduse, însă umiditate atmosferică relativ ridicată; soluri - psamosoluri molice gleizate (psamosoluri molice var. gleice în adâncime sau freatic umede), lăcoviști (cernoziomuri și faeoziomuri gleice), psamosoluri tipice (psamosoluri calcarice, eutrice, districe). Factori limitativi: deficitul
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2 Orizont Gros (cm) Humus Textură Culoare Schelet Structură Umiditate Compac- titate Reacție Eferves- cență Săruri solubile Concre- țiuni Depozitul și roca de solificare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... ....................................................................................... ....................................................................................... Gros. morfologică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............................ Gros. fiziologică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ......................... Eroziune-alunecări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................... ....................................................................................... ................................................................. Climatul zonal și local. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ............................................................................................................ Nivelul apei freatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ …… Regimul hidrologic și de umiditate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . ............................................................................................................ Caracterul inundațiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ................ ................................................................................................................. ................................................................................................... 8. Tipul și subtipul de sol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... 9. Tipul și subtipul de humus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............... …………………………………………………. . 0. Propuneri de lucrări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ............................................................................... ipul de stațiune Tipul de pădure Grupa ecologică Grupa stațională Diagnoză-observații
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
a excesului de apă, modelarea terenurilor puternic fragmentate, consolidarea bazei versanților. Terenuri nisipoase (afectate de eroziune eoliană) - N În țara noastră procesul de eroziune eoliană se manifestă mai ales în regiunea de câmpie uscată, în condiții de terenuri nisipoase cu climat secetos. Cele mai cunoscute areale nisipoase din țara noastră sunt următoarele (Ciortuz & Păcurar, 2004): sudul Olteniei (140.000 ha, nisipuri cu bob mic, silicioase, cu carbonați de calciu); Delta Dunării (45.000 ha, nisipuri cu bob mare, calcaroase, sărate și pH bazic
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
sărurilor din sol constă din alterarea rocilor care conțin aceste săruri, urmată de dizolvarea și transportul lor de către apă. Apa este deci factorul dinamic al acumulării sărurilor în sol. Printre factorii care condiționează acumularea sărurilor din sol sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice mineralizate, substratul litologic salifer, irigația defectuoasă etc.. Ariditatea climatului , însoțită de o evapotranspirație puternică - procesul constă în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
dizolvarea și transportul lor de către apă. Apa este deci factorul dinamic al acumulării sărurilor în sol. Printre factorii care condiționează acumularea sărurilor din sol sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice mineralizate, substratul litologic salifer, irigația defectuoasă etc.. Ariditatea climatului , însoțită de o evapotranspirație puternică - procesul constă în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la suprafața solului. Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
a apei cu un conținut ridicat de săruri solubile, pe soluri puțin permeabile, poate duce, în timp, la salinizare prin acumularea sărurilor în stratul de sol. În condițiile țării noastre, se disting următoarele tipuri principale de sărături : Sărături formate în climate aride și semiaride, până la semiumede, pe terenuri de lunci joase, sub influența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate. Din această grupă fac parte sărăturile formate pe suprafețe însemnate din zona stepei și silvostepei, pe forme joase de relief
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
categorii: sărături formate prin procese de salinizare sau salinizare alternând cu desalinizare; sărături formate prin procese de salinizare urmate de procese de desalinizare și de degradare alcalină. Sărături nelegate de prezența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate sau de climatul arid sau semiarid. Acestea rezultă în urma coborârii nivelului apei freatice salinizate sub nivelul critic, respectiv în urma creșterii acțiunii curenților descendenți ai apei și acțiunii ionilor de sodiu fixați din abundență în complexul argilo-humic. Din această categorie fac parte
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
umiditate în primăvară. Plantarea poate fi făcută în gropi de diverse dimensiuni, în despicătură sau în cordon. Dimensiunile gropilor de plantare sunt determinate de mărimea puieților și de tehnica de pregătire a terenului, iar în unele cazuri și de ariditatea climatului. Pe terenuri pregătite (arate, vetre, terasate) sunt folosite, de obicei gropi de 30x30x30 cm, în timp ce pe terenuri nepregătite sau dacă se adaugă pământ vegetal la gropă se folosesc gropi de 40x40x40 cm sau 50x50x50 cm. În zone cu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
2 m iar la An.n = 1 m ). Completări : 25%. - Intreținerea culturilor (revizuiri, prașile): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1). TERENURI SĂRĂTURATE – H Terenurile salinizate sau săraturate au o raspândire destul de mare, îndeosebi în regiunile cu climat mai secetos. Cele mai multe din ele sunt în fondul agricol. O suprafață redusă se află însă și în fondul forestier. Sunt necesare soluții de ameliorare a acestor terenuri, mai ales pentru situațiile în care acestea fac obiectul ameliorării prin
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
fi imputate decât propriei sale lipse de diligență. Totodată, Curtea a arătat că instituția prescripției, în general, și termenele în raport cu care își produce efectele aceasta au ca finalitate facilitarea dreptului de acces liber la justiție, prin asigurarea unui climat de ordine indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. ... 23. Așadar, câtă vreme partea interesată (debitorul-pârât) ar fi putut, în cadrul procesului
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); ... 2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor; ... 3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); ... 2. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor; ... 3. Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
de a continua exercitarea acțiunii civile. Or, Curtea apreciază că instituirea de către legiuitor a anumitor termene nu poate fi considerată de natură să îngrădească accesul liber la justiție, finalitatea lor fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiții optime a acestui drept constituțional, prevenindu-se eventualele abuzuri și limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilității și securității raporturilor juridice civile. ... 19. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
Inequality: Teacher Absenteeism, Romani Pupils, and Primary Schools in România," Budapest: Roma Education Fund, p. 59 redusă, iar navetismul cadrelor didactice este ridicat, din cauza distanței mari până la aceste unități școlare. De asemenea, un obstacol în calea creării unui climat educațional intercultural îl reprezintă lipsa informațiilor referitoare la istoria romilor din manualele școlare. Astfel, există manuale de istorie care omit să ofere informații despre romi, respectiv, lipsesc informații despre Holocaustul romilor, despre sclavia romilor în Țările Române și despre participarea
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
Bugetul de stat 1.4.2. Introducerea în curricula școlare (sau: programele disciplinelor școlare) din liceele pedagogice a orelor/ materiei/ tematicii cu privire la protecția drepturilor omului, la combaterea discriminării/ segregării și pentru susținerea educației multiculturale ca modalitate de creare a unui climat educațional pozitiv Aceeași măsură la nivel universitar, pentru toți studenții care parcurg disciplinele modulului psiho-pedagogic Modificarea conținutului programelor disciplinelor școlare Însușirea cunoștințelor cu privire la protecția drepturilor omului de către absolvenții liceelor pedagogice - nr. elevilor din liceele pedagogice care participă
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
cazul în care activitatea respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor (6); Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine
GHID SPECIFIC din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256761]
-
respectivă generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră (GES); Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau asupra activelor (6); Se consideră că o activitate prejudiciază în mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a celor marine în cazul în care
GHID SPECIFIC din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256761]
-
*din populația adultă ... 3. Priorități, politici și cadrul juridic existent Anul 2012 a constituit un debut pentru autoritățile române în sensul elaborării unui proiect de strategie națională menită să reducă mortalitatea provenită din accidentele de circulație și să creeze un climat de siguranță în rândul participanților la trafic. Ulterior, în anul 2016, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 755 privind aprobarea Strategiei naționale pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, act normativ care a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]