1,029 matches
-
dacă sunt deținute toate echipamentele care conduc la falsificarea instrumentelor de plată, fiind suficient ca, în ipoteza avută în vedere de recursul în interesul legii, montarea la bancomat a dispozitivelor, să se probeze că datele urmau să fie folosite pentru clonarea cardurilor. În cazul în care se probează că dispozitivele s-au folosit pentru a produce, fără drept, o parolă, un cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parțial la un sistem informatic în scopul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
să obțină nemurirea prin criogenie sau transferîndu-și propria personalitate în memoria unor calculatoare complexe. Aceasta este lumea descrisă de Baudrillard care studia în anii '70 și începutul anilor '80 texte referitoare la fenomene de simulare, fuziunea dintre uman și tehnologic, clonare, inginerie genetică, comunicare și media, proliferarea și diseminarea informației în societate. Baudrillard a fost, așadar, un precursor și un profet al noii lumi tehnologice explorate și aproximate de membrii curentului cyberpunk, deși așa cum vom vedea proza acestora propune teme ignorate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezentat de firmele japoneze și americane. Lumea cyberpunk este o lume a tehnologiei avansate, în care informația este bunul de larg consum cel mai căutat, în care calculatorul și cyberspațiul oferă accesul la noi forme de experiențe, în care drogurile, clonarea, implanturile produc noi fuziuni între om și tehnologie. Aceasta este tocmai imaginea lumii lui Baudrillard, așa cum apare ea în operele sale teoretice din anii '70, pe care a abandonat-o în favoarea explorării "deșertului realității" din America și din alte zone
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiică, de vreme ce, prin punte, se călătorește și prin timp? Sau amintirea încețoșează memoria îndrăgostită a lui Egon? Evocarea melancoliei, banală în sine, este întinerită și parcă recreată în acest nou cadru spațio-temporal. 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului Clonarea este o ramură a manipulărilor genetice moderne. Această tehnică și-a făcut totuși intrarea în literatură printr-un ocol străvechi și foarte neașteptat, amestecând clonarea și manipularea cromozomilor. Pornind de la un element prelevat de la un individ, un cercetător înlocuiește perechea
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
parcă recreată în acest nou cadru spațio-temporal. 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului Clonarea este o ramură a manipulărilor genetice moderne. Această tehnică și-a făcut totuși intrarea în literatură printr-un ocol străvechi și foarte neașteptat, amestecând clonarea și manipularea cromozomilor. Pornind de la un element prelevat de la un individ, un cercetător înlocuiește perechea XY a eșantionului cromozomial cu o pereche XX. Obține astfel un individ aproape asemănător, dar de sex diferit. Știm că, potrivit Genezei, lui Adam i
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
creată femeia. Știința noastră modernă va fi curând capabilă de astfel de reușite, dar SF-ul, în speculațiile lui, a anticipat anumite modalități, devenite de atunci desuete. Când Mary Shelley scrie Frankenstein sau Prometeul modern, nu e vorba de o clonare. E mai degrabă o încercare de a da viață unui patchwork din bucăți de cadavre și deșeuri animale reconstituite în formă umană. Legătura cu Geneza este totuși prezentă, căci creatura fără nume a doctorului Frankenstein îi mărturisește acestuia: "Aș vrea
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Frankenstein îi mărturisește acestuia: "Aș vrea să fiu Adam al tău". Aspectul acesta blasfemiator, cu un savant care se prezintă ca un zeu, îl vom regăsi la H. G. Wells, în Insula doctorului Moreau (1896). Nici aici nu e vorba de clonare, ci de manipularea unor animale cu ajutorul chirurgiei și al hipnozei, urmărind să creeze o specie de "umanimale". Să notăm, în schimb, că folosirea cadavrelor pentru clonare va apărea în SF, de exemplu în The Forever War / Războiul etern (1974)116
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la H. G. Wells, în Insula doctorului Moreau (1896). Nici aici nu e vorba de clonare, ci de manipularea unor animale cu ajutorul chirurgiei și al hipnozei, urmărind să creeze o specie de "umanimale". Să notăm, în schimb, că folosirea cadavrelor pentru clonare va apărea în SF, de exemplu în The Forever War / Războiul etern (1974)116 de Joe W. Haldeman. Soldații morți în luptă, din care sunt găsite câteva rămășițe, sunt reconstituiți pe baza celulelor păstrate și redați imediat războiului. 3.1
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în The Forever War / Războiul etern (1974)116 de Joe W. Haldeman. Soldații morți în luptă, din care sunt găsite câteva rămășițe, sunt reconstituiți pe baza celulelor păstrate și redați imediat războiului. 3.1. Despre utilitatea sociologică a clonelor Folosirea clonării în SF este recentă și intră în rezonanță cu alte teme, care permit analiza noțiunii de identitate personală, a problemelor societale legate de producerea industrială a clonelor, precum și a transformărilor / mutațiilor necesare pentru a-i adapta pe oameni la diferitele
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să fie explorate și colonizate. Un bun exemplu de tratare a problemelor sociale și politice îl găsim în Minunata lume nouă a lui Huxley (1932). Data nu este inocentă: e epoca ascensiunii nazismului, cu fantasmele lui eugenice. Realitatea economică a clonării apare aici pe deplin rezolvată; de altfel, convingerile din epocă o făceau verosimilă, dacă nu posibilă. În plus, prezentarea, în această scriere, a laboratoarelor dintr-un viitor nedefinit clar (632 după Ford) și a incubatoarelor cu laborantele și eprubetele lor
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
predestinată printr-o orientare genetică, iar educația lor, adaptată la nevoile unei societăți concepute după modelul mușuroiului de furnici. "Indivizii" ar face pur și simplu parte din serii, în care ar fi doar reprezentanți interschimbabili. SF-ul a amplificat ideea clonării industriale pentru a alcătui armate obediente lipsite de emoții. Ira Levin, de exemplu, în The Boys from Brazil / Băieții din Brazilia (1976)117, aduce în scenă armate de clone ale lui Hitler ieșite din laboratoarele foștilor naziști. John Boyd abordează
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pentru a furniza "piese de schimb" umane. Să cităm în încheiere exemplul halucinant din O planetă numită Shayol (1961) de Cordwainer Smith, unde se cultivă pe condamnați organe care cresc din nou după ce sunt prelevate. Cum am văzut în Geneză, clonarea, care este o manipulare genetică, se poate combina cu alte tipuri de intervenții pentru a obține mutații de orice gen pornind de la omul sau de la orice animal. Astfel a imaginat SF-ul, pentru colonizarea lumilor, mutația dirijată a pământenilor destinați
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Anderson Call Me Joe / Jupiter și centaurii (1957), în care pământenii sunt metamorfozați încât să reziste condițiilor de viață de pe uriașa planetă gazoasă. 3.2. Clonele și problemele identității Cele mai interesante aspecte propuse de SF prin această tematică a clonării sunt problemele legate de identitate și originalitate. Am văzut cum, în Minunata lume nouă, Aldons Huxley punea problema în plan bio-sociologic, situându-i posibila apariție într-un viitor îndepărtat. Astăzi ea se pune mai presant, date fiind progresele tehnoștiințelor. Reflecția
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
e acest "eu" care vorbește? Cine-i cel care-l face "ticălos" pe celălalt "eu"? O problemă privind clonele este totuși prezentată aici ca rezolvată: copia electronică posedă puterea de a înregistra memoria, conținutul intelectual și emoțional al originalului. O clonare biologică, în schimb, nu are ca rezultat crearea unui adult, ci a unui embrion, care va deveni copil, cu aceeași zestre genetică ca și originalul, desigur, dar cu o minte virgină. Creatura lui Frankenstein, de talie adultă, avea un creier
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a menține un echipaj operațional. Totuși, la capătul a numeroase generații, cultura acestor clone s-a pierdut. Și fără să înțelegem, la prima vedere, de ce Vasul a devenit Arca, preluând controlul asupra vasului, apoi supunând computerul și programele lui de clonare. Acesta din urmă începe să producă gene de tip XX deci femei în vederea unei reproduceri umane sexuate, nu prin clonare. "Tipii", confruntați cu primele rezultate, consideră că este vorba despre "băieți lipsiți de-un anume lucru", cu dizgrațioase protuberanțe pectorale
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
înțelegem, la prima vedere, de ce Vasul a devenit Arca, preluând controlul asupra vasului, apoi supunând computerul și programele lui de clonare. Acesta din urmă începe să producă gene de tip XX deci femei în vederea unei reproduceri umane sexuate, nu prin clonare. "Tipii", confruntați cu primele rezultate, consideră că este vorba despre "băieți lipsiți de-un anume lucru", cu dizgrațioase protuberanțe pectorale și fără penis. Critica masculinocentrismului se întâlnește și în Chronique du pays des mères / Cronică din tărâmul mamelor (Vonarburg, 1992
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
doar echipajul se schimbă, în timp ce pasagerii sunt criogenați. Biocip: artefact compus, născut din combinarea microelectronicii cu biotehnologia. Cip: anglicism pentru "microprocesor electronic". Clonă: cuvântul provine din grecescul Klôn, "tânără mlădiță". Ulterior, desemnează o "făptură identic reprodusă grație unor manipulări genetice". Clonare: reproducerea unui individ, vegetal sau animal, pornind de la una dintre celulele sale. Tehnică ce permite obținerea unui ansamblu de celule plecând de la una singură. Cyborg: cuvânt compus din "cyber" (care trimite la cibernetică, știință legată de comunicare, dar și reglajul
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
am dorit mult să le vedem Înfăptuite). Μ Unui copil mai mult i se dă; unui tânăr mai mult i se pretinde; unui bătrân mai mult i se iartă. Μ Deși se pretinde că ar fi făcută spre binele omenirii, clonarea umană reprezintă În realitate un act barbar, deoarece este un atentat la individualitatea și libertatea omului. Totuși nu se poate nega faptul că clonarea este un fapt științific excepțional, singurul care ne permite o transpunere palpabilă a „trecutului” În „viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai mult i se iartă. Μ Deși se pretinde că ar fi făcută spre binele omenirii, clonarea umană reprezintă În realitate un act barbar, deoarece este un atentat la individualitatea și libertatea omului. Totuși nu se poate nega faptul că clonarea este un fapt științific excepțional, singurul care ne permite o transpunere palpabilă a „trecutului” În „viitor”. Μ De ce oare pentru unii oameni starea de fericire reprezintă un lucru accesibil, chiar facil, pentru alții, ceva foarte greu de realizat, iar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Houellebecq majoritatea au scris, Însa, că Posibilitatea unei insule reia temele consacrate deja de autorul Particulelor elementare: sexualitatea, iubirea, sistemul economic occidental, istoria recentă a Franței, diferențele dintre regiunile bogate și cele sărace, dar și teoriile epistemologice de ultimă oră, clonarea și, În general, destinul rasei omenești. La acestea se adăuga, acum, una nouă: noile forme de credință religioasă. Schopenhauer sau Spengler, Valéry sau Fukuyama, șaman sau guru, Houellebecq rămîne, și după acest roman masiv, un scriitor mondial, așa cum nouă ne
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
violent (Stelarcă. Primul capitol nu se oprește aici, ci încearcă o diversificare a analizei ontologiei virtuale, intrând pe teritoriul vulnerabil al problemelor sociale și etice deschise prin invenția, dezvoltarea și utilizarea biotehnologiilor precum Visible Human Project sau Human Genome Project, clonarea și ingineria genetică. Cea de-a doua situație a virtualizării tehnologice a corpului, avatarizarea, este prezentată în capitolul al doilea prin diversele paradigme ale identității la interfață, inclusiv cele ale identității online. O serie de concepte sunt tratate prin prisma
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
problematici sociale și etice: de la posibilitatea controlului exercitat prin intermediul modelelor tridimensionale numerice ale corpului, până la desființarea granițelor pielii și obscurizarea raportului dintre intern și extern, de la cunoașterea sexului și vizualizarea unui copil înainte ca acesta să se nască până la posibilitatea clonării și a manipulărilor genetice. Nu atât ontologia este chestionabilă în acest moment, ci epistemologia, mai ales în vecinătatea problemelor sociale și etice. Corpul interior este adus la exterior, este expus și prelucrat, devenind imaginea unui corp sau a unui organism
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care iau în considerare reînvierea tehnologică a minților morților sau supraviețuirea minții umane dincolo de trup, Visible Human Project concretizează dezideratul opus al „cărnii” computaționale și al reînvierii corpului, mai degrabă decât resuscitarea sau conservarea minții umane. Alături de tehnoștiințele ingineriei genetice, clonarea constituie o altă ilustrare a orizonturilor extreme la care a ajuns medicina și genetica în contextul dezvoltării tehnologice. Reproducerea clonată reprezintă în momentul de față o realizare tehnologică aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o realizare tehnologică aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly, care a supraviețuit din 1996 în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui animal adultă, însă recent a început să se pună problema posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly, care a supraviețuit din 1996 în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui animal adultă, însă recent a început să se pună problema posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor cunosc o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]