4,982 matches
-
-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: „Mare și puternic ești Dumnezeul meu!”. Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
de august, cam așa, De pătlăgele, frate, era plină, Dar coapte nici chiar una de saftea, Ori să fi fost în pârg, atinse-oleacă, Și-așa cum eu te văd și tu mă vezi, Nici semne nu dădeau c-or să se coacă, Rămase toate roșiile verzi, Dar la vecinu' chiar dădeau să crape De coapte ce erau, plângeau pe vrej, Că-n gura lui Măria curgeau ape, Și noduri, tot privind, simțea-n gâtlej; “Vecineee!”, peste gard strigă Măria, (El prin grădină
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
pe vrej, Că-n gura lui Măria curgeau ape, Și noduri, tot privind, simțea-n gâtlej; “Vecineee!”, peste gard strigă Măria, (El prin grădină gâdilând în joacă) “E vr'un secret, că-mi sare pandalia, Ca roșiile mele să se coacă?!” “Nu e secret, (vecinul pus pe șoadă) La noapte, dezbrăcată, nu glumesc, Să umbli prin grădină să te vadă, Că toate de rușine se roșesc!”, Plecă Măria, cam cu întrebare, Dar până seara ea a socotit Că n-ar strica
MIRACOLUL DE LA MIEZUL NOPŢII de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349556_a_350885]
-
demn, invită cititorul să participe la fascinatul joc al punctului și al contrapunctului afectiv-ideatic din universul real, dar și să asculte vocea auctorială ce îndeamnă la respect pentru artă: Despre mine,/ nimic pe de-a-ntregul./ Locuiesc împreună cu pămîntul / care se coace,/ se răscoace,/ în verile strînse /ca pumnul./ Fiecare poem are un mesaj personal pe care îl emite în felul în care numai un poet avizat îl poate ... Citește mai mult Recenta apariție, la prestigioasa editură CONPHYS, a volumului „... RESTUL ESTE
LAURENŢIU BĂNUŢ [Corola-blog/BlogPost/349577_a_350906]
-
demn, invită cititorul să participe la fascinatul joc al punctului și al contrapunctului afectiv-ideatic din universul real, dar și să asculte vocea auctorială ce îndeamnă la respect pentru artă: Despre mine,/ nimic pe de-a-ntregul./ Locuiesc împreună cu pămîntul / care se coace,/ se răscoace,/ în verile strînse /ca pumnul./ Fiecare poem are un mesaj personal pe care îl emite în felul în care numai un poet avizat îl poate ...
LAURENŢIU BĂNUŢ [Corola-blog/BlogPost/349577_a_350906]
-
-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
și mărci Adrese gratis de brașoave umflate Negustori de himere la bănci Costume de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Armăsarii din cursele verii trecute se agită dintre filele cataloagelor nou apărute La vreme coaptă de carnaval Fermecați clopoței cu surprize Armăsari nemișcați pe-arăturile artei ecvestre Money, money, money! Referință Bibliografică: VISE de Mariana Zavati Gardner / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 866, Anul III, 15 mai 2013. Drepturi de Autor
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
iatac Fără oglindă-n lacul uscat Voci să audă, o îndemnau Gânduri sfințite ori răposate Asurzită să fie de singurătate Sămânța în psalmi efemeri Poemul citit de-un scamator Pui de cuc în cuib străin să afle Mireasma contenită, fructe coapte; Să nu mai fie loc de veghe Zi de pomană, planuri tăcute Pluteau îndărăt - lumea era la Solstițiu La Bâlci venise Potcovarul cel Magic De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Robert cu un minut în urmă. - Vedeți dumneavoastră, noi fetele, ne maturizăm mai repede decât băieții. Chiar dacă suntem de aceeași vârstă, avem câțiva ani buni în plus ca maturitate în gândire. - Deci simțiți nevoia să aveți lângă voi bărbați mai copți la minte, așa ca mine de exemplu, marșă Narcis zâmbind. - Hi, hi, hi, sincer vorbind uneori mai facem prostia să gândim și așa, punându-ne tot felul de întrebări nelalocul lor referitor la bărbații cu "experiență", cum îi numim noi
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
prin frunze Ți-am răpit floarea și nu te-a durut Cu dulceața trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsarea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din grădina ta nu mai voiam să ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă înca o dată Este visul meu, eu l-am ales... VREAU SĂ TE PLIMB CU TRAMVAIUL, IUBITO Vreau sặ te plimb cu tramvaiul
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului MOTTO: Roadele creștine au și ele toamnele lor. Rupe-mi lanțurile, Doamne, Lasă-mă să ies din mine Și mai dă-mi vreo două toamne, Să-mi coc roadele creștine! Inimii găsește-mi cheie, Că mi-i dăltuită-n piatră Și-i închisă-n ea o zmeie Ce o ține ferecată! Și odată ce-i deschisă, Unge-mi-o cu sfanta-Ți tină, Dă-i speranța cea promisă, Umple
RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349116_a_350445]
-
sabat - S.G.: Zic unii, chiar dintre Părinții duhovnicești, că astăzi nu mai putem dobândi harul lui Dumnezeu, ca odinioară. - P.TM.: Cine ți-a spus nebunia asta? Doamne, păzește-ne! Harul îl dă Domnul nostru Iisus Hristos când știe că suntem copți. Părintele Sofronie spune că este o erezie să crezi că azi nu se mai poate trăi duhovnicește. Însemnă să desființezi Biserica, lucrarea harului, pentru că < > până în veac. Harul Domnului nu are sabat. Când spunem că nu se mai poate dobândi harul
ORTODOXIA ADEVĂRATĂ ESTE CEA ÎN STARE SĂ ÎNVIEZE OMUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349072_a_350401]
-
să încep chiar cu ziua de luni. Întâi fac lista cu tot ce îmi trebuie, mă îmbrac sportiv, nu uit banii și plec la cumpărături... Ca de obicei, încep cu zacusca, este cea care necesită mai multă muncă. Trebuie să coc mai întâi vinetele, ardeii capia, apoi, toate să le tai împreună cu ceapa și să le călesc. Zacusca trebuie păzită, să amestec tot timpul cât este pe foc, să mă protejez cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
toate să le tai împreună cu ceapa și să le călesc. Zacusca trebuie păzită, să amestec tot timpul cât este pe foc, să mă protejez cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce mai, îmi ia timp mult. Până coc vinetele și ardeii, pot toca legumele pentru zarzavatul de ciorbe. Așa îmi organizez fiecare treabă, să câștig timp. Pregătesc sacoșele, căruciorul, să pot căra toate, o dată, noroc că am piața aproape.. După două zile de muncă, îmi iese o zacuscă
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
mi s-a lipit de tâmple; nu e durere, doar un oarecare regret, că din miezul primăverii, când trebuia să-mi cânte păsările, să-mi pun sub bete florile, prin trupul gol bântuie vântul domol. Viața e aspră ca spicul copt în vară gata de recoltat. Aproape de morminte miroase a flori și tămâie, iar în adânc zace țărâna din mine. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ȚĂRÂNA DIN MINE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10
ŢĂRÂNA DIN MINE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349201_a_350530]
-
ce riscuri îți asumi dacă ești prins cu cioara vopsită. În legătură cu ouăle, cine cunoștea un strungar, acesta le confecționa una două din lemn, dar se cunoșteau că erau mai ușoare ca celelalte și poroase la pipăit. Ați mâncat vreodată cartofi copți în spuză pe câmp, acolo în fața dumneavoastră? N-am gustat nimic mai delicios! Alergam după orice căruță care trecea prin dreptul nostru, ne urcam pe inimoiul ei și ne simțeam tare încântați de plimbrea gratuită pe care eram în stare
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
și, fiind vorba de o cantitate mai mare, albia, căpisterea nu mai ajutau la nimic, coca se călca direct cu picioarele printr-o mușama, se porționa, se umezea, se făceau covrigii, se mai umezeau o singură dată după care se coceau și se înșirau pe ață așteptând colindătorii, dar la partea finală nu mai ajungeam, oricât aș fi dorit, fiindcă mă prindea somnul și a doua zi dimineața îi sâcâiam pe cei mai apropiați să-mi spună cât mai multe din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
noastră rană, // Din grea durere moștenită, / Din ură strânsă-n calendare, / Din cea speranță de ispită, / În bobul pâinii din hambare, // Din datina ce ni-i lăsată / Și din colindul uns cu miere, / Din focul sacru de pe vatră, / Cu doina coaptă în durere, // Din învechitele icoane / Cu muc de sfântă lumânare, / Din șirul nesfârșit de IOANE, / Pierdut în mărgini de uitare, // Din teascul clipei care-i dusă, / Și din porunca tăinuită, / La grinda vremilor îi pusă / Averea noastră moștenită, // Cu un
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
pâinea nu se face cu un singur grăunte, ci cu mai mulți. În timpul exorcismelor, voi erati intr-un fel, sub piatra de moară. În Botez voi ați fost îmbibați cu apă, Duhul Sfant a venit în voi, precum focul ce coace coca. Fiți ceea ce voi vedeți și simțiți ceea ce voi sunteți. Cât privește cupa, frații mei, amintiți-vă cum se face vinul. Multe boabe atârnă într-un ciorchine; dar vinul care curge din toți, se amestecă într-o unitate. Astfel, Domnul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349141_a_350470]
-
când se întâmplă să se însele, "mă ascund înlăuntrul meu unde Îngerul Păzitor/ mă acoperă cu aripile până uit". Când viața o aruncă într-o mare " De deznădejdi și ura"gaseste "Salvare" mergând pe calea " Spre lumină", iar când se coc cireșele , retrăiește bucuriile copilăriei, "Alerg desculța prin iarbă" și "Am tinerețe în suflet". În "Singurătate" când durerile fizice și sufletești se intensifică, poeta rostește o "Ruga de noapte", în dialogul cu divinitatea cerând doar " Un colț de Răi", iar când
AURITA CALE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349297_a_350626]
-
tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-una a absurdului, brusc și fără posibilitatea de
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
de lungi așteptări, Doar bătrâni sărmani așteptând scrisoare, Sau un telefon de la pruncii lor. Se deșira vremea, dintr-un ghem de ață Firele sărace parcă fără rost, Unde e lumina din lampa gutuii, Prunele furate, când nici nu s-au copt? Unde sunt bostanii ce î n toiul nop ții Atinși de baghetă deveneau trăsuri, Unde sunt toți caii și toți călăreții Ce din vise mari își făceau armuri? Au plecat în lumea lui “a fost odat ă ” Și ajung poveste
PE UN DRUM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349380_a_350709]
-
Știa că tatăl său nu prea vedea bine la distanță și cum venea și dinspre soare, precis nu o va cunoaște. - Care ești acolo? întrebă tatăl său. - O fată rătăcită prin Dobrogea care a venit să vadă dacă s-au copt strugurii din Ialomița. - Tu ești, tată? spuse bătrânul cu vocea sugrumată de emoție. Parcă i se pusese un nod în gât. I-a recunoscut vocea, chiar dacă nu o putea vedea la față din cauza soarelui. Săndica se apropie de tatăl său
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Autorului În pătratul ușii se conjugă ziua, Vindecând speranțe, atrăgând dureri, Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul, Munții îmi destramă spiritul-i în nori Atunci vocea cheamă îngeri iertători. foto: internet Referință Bibliografică: Se conjugă ziua / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]