9,031 matches
-
ca un curcubeu voios din adâncuri de țărmuri virgine, de ce, Doamne, simt că...Fragment de om într-un ulcior crăpat - asta simt că devin din ce în ce mai mult. Trăiesc dorul ca piatra de izvorul timpului în care visele erau ovale, ca o coajă de ou gol în care puteam pune tot ceea ce doream pentru a-l umple, a-l împlini oricând oricum cu imaginația, chiar și cu gândul... simplul gând de împlinire. Ce poate fi mai complicat decât simplul gând de împlinire întru
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
toată informația de care are nevoie. Toată învățătura lumii, toată informația cosmică, ancestrală, toate descoperirile, pot fi absorbite din acest izvor. La nivel cuantic suntem suma tuturor posibilităților și potențialităților, suntem trecutul, prezentul și viitorul, tot Universul prins într-o coajă de nucă. Toate calculatoarele de pe pământ de ieri, de azi și mâine, cu toate bibliotecile lumii, toate luate la un loc, niciodată nu vor putea să conțină nici măcar o mică parte din informația conținută într-un singur om. Trebuie doar
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
apoi ușa și dispăruse definitiv, plecând în Africa să facă vaccinuri unor populații din Sahara. Nu se poate spune că regretase atunci baletul și recitalul soției, mai ales că, aceasta nu știa să gătească decât ouă fierte și cartofi în coajă, la cuptor, prin urmare, se refugiase, ca un om normal ce se afla, în bucuria muncii, ajungând contabil-șef la fabrica de frânghii din localitate. Nici acum nu regreta plecarea ei, deși uneori se gândise oare cum o preparaseră gazdele
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
mărunte și se risipi pe farfurie. Culese o fărâmă între degete și o umezi pe limbă, încercându-i gustul. - Nu așa se mănâncă! Degetele lui se dovediră deosebit de dibace, în ciuda mărimii lor. Tăie o bucată de pâine care scrâșni din coajă sub lama cuțitului, așeză pe ea un pat de brânză, apoi, deasupra felii de pește, după care i-o întinse. Imediat ce mirosul peștelui îi atinse nările, Mona își simți stomacul urcând ca un ascensor în plină viteză. - Aș prefera fără
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
care tot bălăbănea din lăbuțe și mișca neîncetat din urechi, foindu-se întruna. Nu încetă cu foitul până nu mă lipi de matahala de urs. Lângă urs se așeză un purcel ce mânca semințe de dovleac și arunca peste tot cojile. Apoi, lângă purcel se așeză un vițel cu freza linsă, cu cărare între cornițe și, culmea, pufăia dintr-o țigară de foi (probabil foi de porumb). Mai pe urmă veni și o veveriță, ținând codița cât mai sus ca să n-
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
că nu mai găsea loc și chițăia mereu: “Halal cavaleri! Halal cavaleri!” Odată o văd că sare drept pe pălăria mea de mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet plin cu alune și mă pomenii scuipat cu coji, când pe nas, când pe barbă, dar... ce mai conta... O iertai pentru că, din când în când, îmi mătura fața cu codița ei moale și stufoasă. Mai veni o capră, cu două coșuri doldora de legume și fructe, care începu
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Ce feerie!... Dar huruitul primului tramvai rupse vraja și mă pomenii singur pe banca veche cu spătarul rupt, cu pălăria turtită, nins de petale și ud de rouă. Frigul îmi muiase oasele și nasul îmi era roșu. Pe jos numai coji de semințe de dovleac și de alune. Am fugit imediat în casă. Oamenii puteau să mă ia drept un bețivan oarecare. Cu ce puteam proba că participasem la festivalul Primăverii? Toată aleea era ninsă cu petale de flori de cais
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
drept un bețivan oarecare. Cu ce puteam proba că participasem la festivalul Primăverii? Toată aleea era ninsă cu petale de flori de cais, iar gărduțul verde de floarea miresei s-aprinsese de la beteala lunii. Ei, și? Asta-i probă? Dar cojile de semințe și alune împrăștiate pe jos? Ha, ha! Sunt de la cei care au stat aseară pe bancă. Așa este. Astea nu sunt probe și nimeni n-o să mă creadă. Dar eu știu că voi, dragi copii, mă veți crede
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
lui Mărțișor. Dacă vreo fetiță serioasă, pasionată de cercetări, o să-mi ceară explicații suplimentare ( când s-a întâmplat, în ce loc, unde sunt acum eroii povestirii ), sau va trebui să probez cu rezultatele analizelor la florile de cais și la cojile de alune, prin tratarea lor cu carbon radioactiv, oh, renunț! Nu vă mai spun nimic, mă supăr și plec! Sau să plece ea, să citească tratatele alea de chimie analitică și istoria antică a lui Făt-Frumos! Așadar, pe cei care
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
băncile ascunse sub ramurile dese ale arborilor de la scara unuia din blocurile proaspetei asociații de proprietari, la care mama Violetei era femeie de serviciu. Aceasta își blestema zilele în fiecare dimineață când trecea să adune maldărul de sticle, ambalaje, chiștoace, coji de semințe și tot felul de resturi legate chiar și de intimitatea fetelor, adeseori. Mișu, băiatul vecinei de la trei, cea cu sutienul, trecuse în ultima clasă de liceu. Ca lider al găștilor de cartier, prezent la miuțele dintre blocuri și
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
tăia copacii cu drujba. După ce copacii erau doborâți, veneam eu, măsurătorul, puneam o prăjină de patru metri și făceam semne pe unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
timpul peste timp Clepsidra vremuiește veacul Pribeag prin tinerețe trec Și dau tribut acestei îndrăzneli. Cu mâna stângă te cuprind Cu dreapta semne fac la îngeri Și-n amintire-mi rămâi precum catifeaua unui vis în agonie. Sunt strigatul din coaja Unui copac Și obosit pe pernă ta albă la noapte voi veni Să te fur fără cuvinte. [4] TIME Time wraps around more time The hour-glass distils the ages A wanderer through my own youth I pay the toll of
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
sunt așa cum sunt, nu putem să ne așteptăm la nimic bun. Poate doar în ziua când nu vei mai fi îmbrâncit pe stradă, când nu se va mai scuipa pe trotuar în fața ta, când nu vei mai fi împroșcat cu coji de semințe, când șoferii nu vor mai arunca chiștoace și alte mizerii pe geam, când... când... poate atunci și artiștii să se bucure de respectul cuvenit. Fidelitatea față de televiziunea publică v-a fost favorabilă sau nu, după 1989? Nicidecum. Pentru
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
Codreanu Tiron este poeta care nu se teme să folosească sintagmele și în volum, abundă întrebările. Este un semn de maturitate, de înțelepciune a momentului în care conștinetizezi că rolul tău este să lași mărturii pentru clipa următoare. Natura, de la coaja unui copac pornind, la spațiul de un albastru-decolorat al cerului, lumea cunoscută de fiecare zi devine, prin poeme, operă de artă. Starea de grație pe care ți-o dă succesul, bucuria de-a fi ,, colosul care prăduișete,, -cum inspirat enunță
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IUBI-NE-VOM Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 924 din 12 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Te închizi parcă-ntr-un dom Dintr-un turn păzit de draci Și-n bikini coajă de pom, Cu cercei ca doi colaci Și un piercing mic de crom Te îmbraci să te dezbraci... În rochița policrom Doar atât cât să mă-mpaci Înainte de-un sodom Ce urmează să îl faci Și, nici sfântă cum
IUBI-NE-VOM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365352_a_366681]
-
spre a-i arăta calea nedemnă pe care a lut-o, care nu poate duce decât în iad. O interpretare „politică sau politicoasă”. În realitate Dumnezeu ajută pe toți care se ajută singuri. Dacă pui umărul la treabă vei avea coaja de pâine care astâmpără foamea pliscurilor deschise. Este o lege a firii. Nici bogatul și cu atât mai mult săracul nu se ajută singuri. Bogatul huzurește pe marginea averii încropite de familia sa pe care o cheltuiește pe toane. Săracul
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
nu se ajută singuri. Bogatul huzurește pe marginea averii încropite de familia sa pe care o cheltuiește pe toane. Săracul nu a moștenit decât munca, munca grea care-i seacă puterile și nu mai are sufletul să mulțumească pentru zilnica coajă de pâine dobândită. Nici nu are măcar noțiunea de ajutor, măcar propriul ajutor dat lui însuși. Munca de sclav este, după el, prețul pâinii dusă la gură și este obligat să o facă. La răsărit de Carpați, lumea Ortodoxă este
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]
-
în interior. Lava din afară, în schimb, s-a întărit la contactul cu aerul, formând o crustă, în timp ce masa fierbinte din interior a curs mai departe, revărsându-se în mare. Pe alocuri, unde magma s-a îngrămădit formând bule supradimensionale, coaja a crăpat, permițând luminii solare să pătrundă în profunzime. Așa au apărut acele mirabile săli subterane naturale, construcții perfecte din care nu arareori își înalță vârful câte un smochin temerar. Cele mai luxoase locuințe ale insulei Lanzarote nu sunt cele
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
lea spre azi. În răstimp, pe la Secătura Popească, pe Dealul Popii sau la Sălașul Popeasca, prin Muntele Măgura, s-au nevoit în post și rugăciune aprinsă sfinți părinți isihaști. Chipuri îngerești care, atunci când plecau la Domnul, își înfășurau trupurile în coajă de molid, lipită la capete cu rășină, încredințându-și-le pământului aproape de bisericuța acoperită de mușchi. Doar duhul lor a rămas să vegheze din ceruri lucrarea fraților din veac. Cu numele său biblic, Mănăstirea Moisei își începe istoria undeva în
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
dar frumoase, din acele locuri minunate. Un astfel de tulnic a stat sprijinit în colțul unui perete din casa noastră, tot până când spațiul de locuit al familiei noastre a fost restrâns. Mă uitam uneori la lucrăturile delicate, colorate în culoarea cojii arborilor și mi se părea că seamănă cu o poezie scrisă; suflam uneori în tulnic și mi se părea că sunetul era jalnic, suna a dor, a înstrăinare ... Îmi inspira un sentiment de tristețe, de regret, precum cântul specific poporului
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă făcu să intru în panică. Până la țărm aveam aproape doi kilometri. În jurul meu bărcile cu motor începură să se îndrepte spre locurile lor de
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
fruct ce vedere minunată ruginește adevărul rămas afară în ploaie învățăcelul s-a apropiat și l-a ajutat să se cucerească pe sine acum am și eu dreptul să observ să privesc dincolo de balansoar ploaia macina casa liniștea minciuna și coaja ei sănătoasă vinovația nevinovată palma tăcută care ne hrănește ne micșorăm sau poate crește anotimpul vin zilnic și cercetez acel punct luminos pe hârtia acului de ceasornic am trecut pe lângă tine femeie singura cale de a rămâne am plătit pentru
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
fără continuitate pe ceilalți cu propriul gât înjugat la inelele logicii pot să înțeleg mirosul de tutun de pe coridor și lectura ziarelor definiția timpului s-a ofilit de la sine lumina e mică ce a fost ei citesc ce va fi coaja crapă și din oglindă ei intră-n culise cu simțul răspunderii fără simțul răspunderii un poem în buzunarul tău stâng crescând cum o frunză m-am rătăcit în codrul urban la agenția națională ațipit este gestul tău voluptos visez că
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]