1,605 matches
-
pornește răul și se propagă nemulțumirea țăranilor și spiritul de dezordine. Când oamenii pretinși serioși proclamă că țăranii nu pot trăi fiindcă n-au pământ, cum să nu ceară țăranul pământ și cum să mai respecte învoielile? Aici e buba. ― Coane Miroane, vorbiși din inima mea! strigă colonelul, țăranul șade la cârciumă, își bea acolo toată munca și pe urmă se vaită că nu se ajunge... Învățătorul nu se putu opri să nu zică: ― Adevărat, sunt mulți bețivi, dar nu... Pensionarul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
deloc doamna ceea bătrână și pictată ca o teatralistă, care tot cânta și trăgea cu ochiul și se răsucea, de parcă zbiera după amor... De muieri d-astea să te ferești, că trebuie să fie tare periculoase... 3 ― Ce ne facem, coane Miroane, cu oamenii, că nu mai vor să primească învoielile vechi, ba mă și amenință! se tângui Cosma Buruiană frîngîndu-și mâinile. N-aș mai fi vrut să vă supăr cu necazuri d-astea, dar e primejdie, coane Miroane, cu oamenii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ce ne facem, coane Miroane, cu oamenii, că nu mai vor să primească învoielile vechi, ba mă și amenință! se tângui Cosma Buruiană frîngîndu-și mâinile. N-aș mai fi vrut să vă supăr cu necazuri d-astea, dar e primejdie, coane Miroane, cu oamenii. Ori au înnebunit, ori cine știe ce i-a cuprins, că nu i-am mai pomenit așa de îndîrjiți niciodată! Miron Iuga îl iertase în sfârșit pentru boroboața cu porumbul de astă-toamnă. Îi era milă de el, dar nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iertase în sfârșit pentru boroboața cu porumbul de astă-toamnă. Îi era milă de el, dar nu se putu opri să nu-i zică: ― Ia seama să nu ți se năzare ca atunci cu furtul! Cosma se închină umilit: ― Lăsați-mă, coane Miroane, c-am pătimit destul din pricina aia! De la Crăciun nu e noapte să nu fi fost dijmăluit și n-am mai cutezat nici să vă spun și-am răbdat. Dar ce-i acum e grav de tot! Arendașul îi spuse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai de încredere, încît trebuie să fie adevărate. ― Rezultatele demagogiei uite-le, dacă într-adevăr e cum spui! zise bătrânul. Dar mă mir că eu n-am auzit încă despre treburile astea? ― Apoi dumneavoastră nu îndrăznesc ei să vă spuie, coane Miroane! făcu Cosma. Că li-e frică și rușine! Iuga nu se grăbise cu învoielile, pentru că tot proiecta să facă unele modificări pe care le socotea favorabile și pentru dânsul, și pentru țărani. De altfel, cu parte din săteni încheiase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
părea mai frământată de înfrigurare. Petre se zăpăci. El iubea pe Grigore ca pe un arhanghel, mai ales de când cu plata boilor și ștergerea datoriei, și ar fi fost în stare să sară în foc pentru el. Bâlbâi încurcat: ― De, coane Grigoriță, ne-am luat și noi după alții, că învoielile vechi au fost prea grele și nu putem trăi... Moș Lupule, ia spune matale conașului, că ești mai bun de gură și mai bătrîn! ― Spune, moș Lupule, să te-auzim
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
făcu Lupu Chirițoiu tărăgănat. Da oamenii o duc tare greu, conașule, credeți-ne și pe noi! Eu sunt bătrân și cine știe de-oi mai apuca Crăciunul, dar mergem din rău în mai rău. Eram flăcău pe vremea bunicului matale, coane Grigoriță, și știu ce a fost. Era uite-așa ca matale și la fel de bun și de milos, și nu suferea să vadă un om flămând ori necăjit, că îndată poruncea să-i dea de la curte ce-i lipsea. Lua boierul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
faci agricultură în țara asta!... Cum să nu te jupoaie de viu țăranii, dacă guvernului nu-i pasă de soarta noastră? ― Dacă vorbești așa și față de țărani, să nu te miri de ce ți-or face! zise Iuga ironic. ― Se poate, coane Miroane? se indignă colonelul. Dar cum îți închipui? Eu vă spun aci, dumneavoastră, ca unor frați de suferință! Cu țăranii însă fac miliție în toată regula! Se poate? Mai liniștit era Platamonu. Fata o expediase la Pitești mai de multișor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
încărcate. Miron Iuga asculta, dar se făcea că nu aude povețele contabilului. Numai când Isbășescu își permise să insiste, bătrânul se enervă puțin și-l admonestă să-și caute de registrele lui și să-l scutească de povețe. ― Vin țăranii, coane Miroane! strigă în cele din urmă Isbășescu desperat, năvălind în apartamentul stăpânului. E tot satul, cucoane!... E prăpăd mare!... Doamne, Doamne, cum nu m-ați ascultat și pe mine! ― Ia mai închide gura și nu mi te prăpădi cu firea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru suferința altora, dar mai ales de teama să nu se confirme presimțirile ce-l zbuciumau cu atât mai dureros, cu cât se apropia momentul când va trebui să descopere realitatea. Deodată îi răsună în spate un glas foarte cunoscut: ― Coane Grigoriță!... Coane Grigoriță! ― Ei, domnule Buruiană! Și dumneata pe aici? zise tânărul Iuga bucuros de întîlnire. Ce-i pe la noi? Spune, spune repede, că dumneata nu se poate să nu știi! Cosma Buruiană nu voia să-i mărturisească numaidecât că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
altora, dar mai ales de teama să nu se confirme presimțirile ce-l zbuciumau cu atât mai dureros, cu cât se apropia momentul când va trebui să descopere realitatea. Deodată îi răsună în spate un glas foarte cunoscut: ― Coane Grigoriță!... Coane Grigoriță! ― Ei, domnule Buruiană! Și dumneata pe aici? zise tânărul Iuga bucuros de întîlnire. Ce-i pe la noi? Spune, spune repede, că dumneata nu se poate să nu știi! Cosma Buruiană nu voia să-i mărturisească numaidecât că el a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe la noi? Spune, spune repede, că dumneata nu se poate să nu știi! Cosma Buruiană nu voia să-i mărturisească numaidecât că el a fugit înainte de a se fi întîmplat ceva. Mai plângător ca de obicei, răspunse totuși: ― Păcatele noastre, coane Grigoriță! Pârjol și prăpăd!... Uitați-vă, așa am scăpat, cum mă vedeți! Când vă spuneam eu că țăranii noștri sunt câini, dumneavoastră mă batjocoreați și nu credeați... Și iată, nicăiri n-au fost mai multe blestemății ca la Amara! Acolo
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Miron, cine știe ce aș fi pătimit. Dar eu, prudent cum mă știți, n-am mai așteptat să izbucnească focul și m-am încărcat cu familia în trăsură și mână, și mînă! ― Dar tata a rămas pe loc, ori...? insistă Grigore. ― De, coane Grigoriță, eu, drept să vă spun, acolo I-am lăsat! zise arendașul cu o ezitare. Că dumnealui, îl știți dumneavoastră... ― Ei, și ce anume s-a întîmplat la noi? urmă tânărul Iuga mai nerăbdător. ― Pe aici se vorbesc multe, coane
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
coane Grigoriță, eu, drept să vă spun, acolo I-am lăsat! zise arendașul cu o ezitare. Că dumnealui, îl știți dumneavoastră... ― Ei, și ce anume s-a întîmplat la noi? urmă tânărul Iuga mai nerăbdător. ― Pe aici se vorbesc multe, coane Grigoriță, reluă Cosma Buruiană mai încurajat. Dar nu poate să știe nimeni adevărul, că de miercuri noaptea s-a întrerupt legătura telefonică și nu se poate comunica deloc cu comuna. Ce vești umblă sunt aduse din gură în gură, încît
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nimeni adevărul, că de miercuri noaptea s-a întrerupt legătura telefonică și nu se poate comunica deloc cu comuna. Ce vești umblă sunt aduse din gură în gură, încît nu știi ce să alegi. Bine însă nu poate să fie, coane Grigoriță. Și stricăciuni trebuie să fi făcut multe oamenii noștri, că sunt capabili de orice. Așa ieri dimineața mă întîlnii cu judecătorul de la Costești. Ce mi-a povestit, m-am crucit. A venit în tren cu un avocat de la București
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Herdelea, fu înconjurat de diferiți cunoscuți care se îmbulzeau, cu mutre de circumstanță, să-i exprime condoleanțele lor sincere. Grigore dădu cu ochii de Isbășescu: ― Vino-ncoace, vino, domnule, să aflu în sfârșit și eu ce-a fost! ― Să trăiți, coane Grigoriță! făcu contabilul zăpăcit. Să mă iertați că n-am îndrăznit... De altfel mai sunt pe aici și alții de la noi, care numai Dumnezeu știe cum au scăpat din ghearele tîlharilor! Grigore nu observase pe plutonierul Boiangiu și nici pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sa și i-a făcut rost de la judecătorul supleant de un costum de haine nemțești pe care însă Isbășescu, spre a-și păstra cât mai mult aureola de martir, nu le-a îmbrăcat decât azi-dimineață. ― Povestea mea e mai lungă, coane Grigoriță! zise contabilul cu glas jalnic potrivit împrejurării. Dacă vreți să mă ascultați, ar fi mai bine să vă osteniți până la gazda mea, la primarul târgului, că suntem aproape, să vă spun toate din fir în păr!... O, Doamne! Prin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și piețe, spionez și cercetez prețurile, le trec în caiet în mod discret, mărșăluiesc spre casă ținând caietul în mica mea geantă diplomat. Mami, să nu se plictisească stând doar la televizor sau în bucătărie, face schimb de vizite cu coana Leana de la parter, cu coana Mărioara de la doi, stau la un pahar de vorbă, beau câte o ceșcuță de cafea, care le mai subțiază sângele, pentru că folosesc îndulcitor de teamă să nu facă diabet, evită sandvișurile cu grăsime să nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
prețurile, le trec în caiet în mod discret, mărșăluiesc spre casă ținând caietul în mica mea geantă diplomat. Mami, să nu se plictisească stând doar la televizor sau în bucătărie, face schimb de vizite cu coana Leana de la parter, cu coana Mărioara de la doi, stau la un pahar de vorbă, beau câte o ceșcuță de cafea, care le mai subțiază sângele, pentru că folosesc îndulcitor de teamă să nu facă diabet, evită sandvișurile cu grăsime să nu le crească colesterolul. Eu, la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
câte unu, aici la dumneata e mai ceva ca la Dragomir Niculescu! Uite-așa, la tejgheaua acoperită de tinichea udă, și-a trecut ea tinerețea ! Tot alerga de colo-colo, între ciocnituri de pahare și țoiuri, mânată de strigătele de la mese. — Coană Vico !... N-auzi ?... Coanăăăă Viiiico !... Omu ei ședea ca și acu, tolănit pe pat, în ultima cameră. Ieșea doar să mai dea un bețiv afară sau să se uite chiorâș dacă nu întindea vreunu mâna la ea. Când nu te-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neagră și cu-o uitătură rea, parcă-l vede și-acu, lucra la Prefectura Poliției, când venea, cumpăra numa icre negre, morun, mezeluri și vinuri scumpe. Încărca trăsura și le ducea la chiolhanurile lor. Ce se mai uita după ea, coană Vico-n sus, coană Vico-n jos... Pe toate degetele avea inele, și p-ăla mic un ghiul, uite-așa... — îți place ? i-a zis odată. Dacă-ți place, îl vezi ? e-al dumitale. — Ține-ți-l sănătos... i-a răspuns ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o uitătură rea, parcă-l vede și-acu, lucra la Prefectura Poliției, când venea, cumpăra numa icre negre, morun, mezeluri și vinuri scumpe. Încărca trăsura și le ducea la chiolhanurile lor. Ce se mai uita după ea, coană Vico-n sus, coană Vico-n jos... Pe toate degetele avea inele, și p-ăla mic un ghiul, uite-așa... — îți place ? i-a zis odată. Dacă-ți place, îl vezi ? e-al dumitale. — Ține-ți-l sănătos... i-a răspuns ea. N-am io
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oprește la vorbă cum dă de cineva : fiecare cu suferința lui, care cu ficatu, care cu bila, care cu tensiunea. La câți a dat pe datorie, ar fi femeie bogată, și-acu unu nu vine să zică : — Na și ție, coană Vico, dooșcinci de lei, că ți-o prinde bine... Așa-i pe lumea asta, cât ai să dai, ești bun, cât nu, nu faci o ceapă degerată, știe ea, câte-a trăit și-a văzut, poa’ să-nvețe pe alții
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apă cu zahăr, și dacă războiul va începe, ea se va face infirmieră la Crucea Roșie și va alina suferințele... — ...să ne ferească Dumnezeu, donșoară, că vine vremuri grele și vine război peste noi, uite, asta mi-a zis ieri coana Sofica. Și i-am zis și io, dacă i-ar mai da drumu lu bietu Spiridon... Să-i mai dea drumu, să mai stea și el p-acasă, cum a fost și cu conașu Titi, care tot acolo era mobilizat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bietu Spiridon... Să-i mai dea drumu, să mai stea și el p-acasă, cum a fost și cu conașu Titi, care tot acolo era mobilizat, și uite că de trei luni și ceva a scăpat... Lasă, mi-a zis coana Sofica, ușor nu este, dar să vedem ce-am putea aranja. Uite-așa mi-a promis coana Sofica și v-am spus, donșoară, să nu vă mai tot smuciți, c-acu fieru e rece, da dacă-i fierbinte, pot și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]