17,484 matches
-
de porci specializată În producția de carne, formată În Danemarca și răspândită În multe țări, fiind considerată cea mai perfecționată rasă de porci pentru producția de bacon. Se caracterizează prin culoarea albă, corpul foarte lung, are una, două perechi de coaste În plus, trunchi oval, membre scurte și piele fină”. Acum Înțelegeți de ce sunt necăjit? V-ați gândit vreodată câtă istorie și câtă geografie intră Într-un porc, propriu-zis În Albul de carne românesc? URSS, Danemarca și România, fără deosebire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și murit din pricina asta, un fel de congestie de imaginație, mai gravă decât aia cerebrală, zicea: Șuncile, tati, parcă ar fi cele două Americi: pe aia de Sud o mâncăm la Anul Nou, iar pe aia de Nord la Paști. Coastele din stânga semănau cu China, cele din dreapta cu Uniunea Sovietică. Și invers. Nici nu conta diferența. România, cu forma ei În formă de inimă, era inima porcului după cum reiese și din hărți. Ne era cea mai dragă, căci nu e om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
capul În jos, cu tălpile lipite de tavanul apartamentului ei din arondismentul 7. Și vorbele curgeau Într-o devălmășie firească, ușor stâlcite de furia ei neputincioasă și Îndepărtată: “În fiecare dimineață, soarele se Întoarce punctual tot ca soare, paza de coastă e cu adevărat pază de coastă, surprizele rămân mereu aceleași, și ce n-a avut loc nu Încetează de a nu mai avea loc. mormintele Își schimbă morții, veșnicia durează două, trei decenii.” La un moment dat, pentru că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de tavanul apartamentului ei din arondismentul 7. Și vorbele curgeau Într-o devălmășie firească, ușor stâlcite de furia ei neputincioasă și Îndepărtată: “În fiecare dimineață, soarele se Întoarce punctual tot ca soare, paza de coastă e cu adevărat pază de coastă, surprizele rămân mereu aceleași, și ce n-a avut loc nu Încetează de a nu mai avea loc. mormintele Își schimbă morții, veșnicia durează două, trei decenii.” La un moment dat, pentru că nu se auzea nimic altceva decât un hohot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ai de ce să nu-ți revii complet. — Așadar, e vorba de ceva temporar? Timpul chinuitor, încremenit al lui nu știu, în care trăiam de când deschisesem ochii pe covor păru să cedeze puțin. Un val cald de ușurare mă lovi sub coaste. — Așa cred, zise doctorița și-mi oferi un zâmbet reținut, care mi-a făcut senzația de ușurare să bată în retragere. — Dar? — Dar probabil că aici e vorba de-o recuperare pe termen lung, mă tem. — Cât de lung? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și a rămas întinsă deasupra mea (cu mine încă în ea), cu capul culcat pe umărul meu, atingându-mi bărbia cu fruntea. Totul părea atât de limpede, atât de clar și detaliat. Buricele degetelor mele pe spatele ei ud, pe coastele ei. Corpul ei ridicându-se și coborând din pricina respirației mele, ușoara întindere a pielii ei din pricina respirației sale. Răsuflările noastre desincronizate. Apăsarea care mă împiedica să-mi umplu plămânii: Greutatea lui Clio pe lume. Toate astea. I-am îndepărtat părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de orice urmă de gândire sau logică. Am strigat și am lovit apa cu picioarele, încercând să apuc întunericul cu mâinile. — Albastru, negru, cenușiu și galben. Albastru... Ceva se năpusti din adâncuri spre suprafață și se izbi de șoldul și coastele mele, aruncându-mă din apă, în sus și pe spate, într-o jerbă de picături, gura mea s-a deschis ca pentru a țipa, dar căile mele respiratorii erau zdrobite și înfundate și din gât nu-mi ieși decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
claritatea lumii solide. M-am trezit în partea de jos a bibliotecii din living. Partea de sus se rupsese și se prăbușise, îngropându-mă într-o avalanșă de cărți și așchii de lemn. Am tușit și m-am crispat. O coastă fisurată. Pe când încercam cu greu să mă ridic în capul oaselor, se produse o mică alunecare de cărți. Televizorul zăcea cu ecranul în jos, pe covor, la capătul cablului de alimentare întins la maximum, sofaua era răsturnată cu picioarele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acela de sticlă vălurită cu plasă de sârmă înăuntru. Am împins ușa din stânga și aceasta s-a deschis pe jumătate. — E cineva aici? Tușa Ruth avusese dreptate: plimbarea nu-mi fusese de ajutor. Măruntaiele îmi atârnau libere și ude sub coaste și între șolduri. Capul mă durea și mai tare. Ca un sistem de încălzire centrală în țevile căruia se infiltrase aer, mintea mea dădea rateuri și se opintea să treacă prin mijloace coerente dintr-o zonă într-alta - doar cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și am scos mobilul. — Șapte minute, am spus. N-am vrut să vă supăr. Îmi pare rău. El nu răspunse în nici un fel, stătu doar acolo, uitându-se la mâinile sale de pe genunchi, cu cămașa transpirată lipită de corp, sub coastele surprinzător de vizibile. Și părul își pierduse destul din formă și stătea lipit pe alocuri de cap și de frunte. O picătură de sudoare i se scurse pe lentila stângă a ochelarilor de soare și căzu. Am așteptat în tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mi limpezesc gândurile și să gândesc. — O să trebuiască să mă întorc la hotel și să-mi strâng niște lucruri, apoi... Câte minute? șopti Nimeni, mușcându-și încheietura unui deget. Arăta îngrozitor acum. Cămașa îi era udă leoarcă și lipită de coaste și de stomacul scobit dureros. Părul îi era răvășit, pleoștit și fără nici o formă. Până și ochelarii mari de soare păreau vechi și murdari. Și era atât de ud... Transpirația picura de-a dreptul de pe el, stropi mari atârnându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Stând pe coridor în felul acela arăta... ei bine, arăta extraordinar. Albă și perfectă: perfectă-dar-nu-tocmai-perfectă, reală. Gâtul ei lung, claviculele precise, sânii mici - o sculptură în marmură din vremuri străvechi, ieșind puțin cam mult din cupele roase ale sutienului funcțional -, coastele prea pronunțate, mușchii mici, dar solizi încordându-se pe sub pielea albă-albă, mișcându-i pulpele, brațele, răsucindu-i mijlocul, boxerii mari întinzându-se pe rotunjimea șoldurilor și-n jos, între coapsele ei, elasticul din talie strângându-i stomacul, și sub partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
tavanul depozitului. Aerul era rece și tăios dar cerul era de-un albastru extrem de pur. Scout reaprindea focul, îmbrăcată în pantalonii de camuflaj și puloverul meu albastru și mare. M-am gândit la pielea ei sub atingerea degetelor mele, la coastele și la șoldurile ei. M-am gândit la părul ei negru și ud căzut peste ochii și obrajii și nasul și respirația ei și la sunetele pe care le scotea ea suflându-l, mișcându-l. Gândurile mă străpunseră ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
tot ce auzeam pe când mă uitam la coperta ultimei cărți. Bum. Bum. Bum. Bum Bum. Bum. Degetele mele urmăriră îndoiturile și dungile cartonului lucios. Bum. Bum. Degetele mele peste poze cu plaje de nisip, coloane năruite și sătucuri albicioase pe coaste de dealuri prăfuite, încinse. Bum. Bum. Degetele mele peste literele groase, albastre ca cerul, ale titlului. Salt în insulele grecești: Ghid turistic. Tremurând, am deschis cartea... ... și-n ea am găsit un univers. O galaxie întreagă de stele făcute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nimic altceva nu se schimbă. M-am dus la perete și m-am așezat cu spatele lipit de el, simțind podeaua dură prin jeanși. În mijlocul acelui spațiu cenușiu, Orpheus stătea tăcut aidoma colajului de nimicuri care și era. Abia vedeam coastele îmblănite ale lui Ian cum ridicându-se și coborând încet, parcă fără nici o grijă pe lume. Am scos un suspin pe care nu-l auzi nimeni. În mintea mea încă istovită, întâmplările și evoluțiile din ultimele douăzeci și patru de ore, răsturnările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lemn cald, gâfâind, cu apa șiroindu-i din haine. După un moment, m-am rostogolit pe spate și m-am trezit iutându-mă direct la Scout. Lumea deveni atunci limpede și clară - plămânii mei absorbind aerul și umflându-mi-se sub coaste, apa picurând și curgând, răceala și căldura bălții de apă de mare de sub mine, cerul senin și luminos. Părul lui Scout căzându-i de-o parte și alta a feței, astfel că vârfurile șuvițelor i se întâlneau deasupra bărbiei, chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și mă traseră înapoi la suprafață cu o Niște degete mă prinseră de încheietura mâinii și de antebraț și mă traseră înapoi la suprafață cu o smucitură zdravănă, eu tras în sus, dând din picioare și zgâriindu-mi spatele și coastele și șoldurile în balustrada de la pupa și prăbușindu-mă pe punte ca un animal semiînecat cu o bufnitură și împroșcând apă. Electricitatea iscând panică necontrolată în fiecare sinapsă a creierului meu și corpul tremurându-mi zumzăindu-mi zbătându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
uimitor pe care nu reușea să pună mâna. — Știu, am spus, sărindu-i cumva în ajutor. Ne-am sărutat din nou. Când am deschis ochii, dimineața albastră și răcoroasă era deja încălzită de un soare nou, proaspăt, entuziast. Spatele și coastele mă dureau din cauză că dormisem pe punte și genunchii păreau să mi se fi înțepenit. O amorțeală caldă îmi cuprindea brațul drept, căci Scout dormea încovrigată pe umărul meu. Câteva șuvițe din părul ei negru și frumos se lipiseră de țepii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
hainele, se ridică din patul nostru încropit și rămase în picioare, goală, pe punte. Picioarele ei, pântecele, brațele și fața i se înroșiseră toate din cauza soarelui de ieri, însă umbrele fantomatice ale vestei și pantalonilor scurți făceau ca sânii și coastele, șoldurile și partea superioară a coapselor să aibă în continuare aceeași albeață marmoreană. Coborî o mână pentru a acoperi dunga de păr negru dintre picioare și ridică dintr-o sprânceană spre mine. — Ce e? am spus. — Te holbezi. Când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și zdrelindu-mi mâinile. Laptopul lui Nimeni zăngănind pe puntea povârnită și eu aruncându-mi corpul peste cablu între laptop și marginea bărcii așa încât laptopul mă lovi tare în spate și cablul se smulse din priză și ștecărul îmi biciui coastele și țâșni pe punte, peste balustradă și dispăru în mare. Tăcere, întreruptă doar de vasul care se scufunda pârâind. Apa revărsându-se peste balustrade și catargul înclinându-se spre mare. Eu întins pe spate plângând. Gravitația trăgând încet totul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
m-a ținut pur și simplu în brațe cât timp eu am bocit și-am știut că și el plânge, dar în tăcere, lacrimile curgând șiroaie pe fața lui aspră, țepoasă. Clio s-a înecat pe când făcea scufundări în largul coastei Paros. Afurisite scufundări. Văzuse un fluturaș publicitar al școlii de scufundări și mi-a vorbit într-una despre asta. În cele din urmă, am plecat de pe Naxos cu câteva nopți mai devreme ca ea să se poată duce și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
căpitan de vas de modă veche. Ajunseserăm la jumătatea distanței către insulă, când orășele alcătuite din clădiri albe, pătrate începură să se lumineze în seara prăfoasă. În timp ce noaptea se lăsa peste noi, am ghidat bărcuța gonflabilă spre o porțiune de coastă ademenitoare, o lungă întindere de plajă unde felinarele tavernelor și barurilor de pe faleză aruncau dungi multicolore pe valuri. 36 Rămas bun, domnule Tegmark 2 >> Știri Cadavrul bărbatului dispărut a fost găsit Cadavrul recuperat noaptea trecută de pe șantierul deschis în zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
toți o așteptau și care ar fi putut aduce podișul mai aproape pentru cé, pîné a fi venit colhozurile, podișul era Într-adevér mai sus. Drumul acesta oficial, cobora Între rîpă adîncé, situaté pe stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș, care despérțeau În loc de garduri, terenurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
1990. Și în cazul acestei noi misiuni într-o țară arabă, a acordat o atenție specială dezvoltării relațiilor economice și asistenței tehnice în diferite domenii. Începutul bun făcut de predecesorul său, ambasadorul Ovidiu Popescu, prin inițierea construirii portului Nador, pe coasta mediteraneană a țării de reședință, a fost continuat prin acțiuni, atât pe lângă autoritățile locale, cât și prin demersuri în țară, pentru implicarea, în continuare, a societății române Contransimex, în lucrări portuare plătite, în bună parte, în contrapartidă, cu fosfați marocani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de cooperare economică cu aceste țări, cu prilejul vizitei. În perioada anilor 1972 1977, a fost trimis pentru pregătirea vizitelor oficiale ale președintelui României în Zair (21 23 martie 1972), Argentina (5 8 martie 1973), Brazilia (4 7 iunie 1975), Coasta de Fildeș (27 februarie 2 martie 1977), Nigeria (martie 1977). A contribuit la negocierea și parafarea "Tratatului de prietenie și cooperare" între România și Argentina, care a fost semnat cu prilejul vizitei la nivel înalt în Argentina, de către cei doi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]