1,295 matches
-
împace marea, la ea se apleacă, Lin netezește-a ei față albastră și-adînc se uită În luminoasele valuri a ei și sînu-i desmiardă, {EminescuOpIV 199} Cu tot aurul razelor lui. La pământ se mai uită... Florile toate ridică la el cochetele capuri Copilăroase și ochii lor plini de zădarnice lacrimi... Pe grădini se mai uită, pe-alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcâmi cu mirosul dulce. Pe-acolo se primblă o fată-în albastru-mbrăcată, Părul cel blond împletit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Popoarele există spre a fi înșelate. {EminescuOpIV 222} ANTROPOMORFISM În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiet, S-urmărească insolenter innocenta ei junie. 5Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă - O găină virtuoasă, o găină prea de treabă Cu evlavie ea cată fire de-orz și coji de jimblă. Dară cine să admire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubire În versuri franțuzești. Dar eu sunt melancolic Și nu știu să răspund. Nu pot să-mbrac în glume O taină ce ascund. Tu râzi și-ți razemi capul De umăru-mi încet Și-n ochii mei îmi cauți, Vicleano, așa cochet. Tu vezi că în iubire Nu știu ca să glumesc; Nu-ți pare oare bine C-atîta te iubesc? {EminescuOpIV 243} DORMI! De ce te temi? au nu ești tu cu mine? Las-ploaia doar-să bată în ferești - Las-vîntul trist prin arbori să suspine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alții? Și tu vezi și în mine Pe-amantul unei zile, pe-un Don Juan, pe-un câne Ce-i dai și cu piciorul și după ce-l desmierzi? O rîde-mă, o cască în față-mi... tu mă pierzi! {EminescuOpIV 272} Cochetă, lunecoasă, lingușitoare, rece - Cu viața-mi sfărâmată urâtul tău petrece; Și să te vezi privită cu patimă, cu jind, Să vezi că cel mai tare se face om de rând, Cu gura numai spumă se pleacă în genunchi, - Priveliștea aceasta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de puf! Nu mi-ai scoate oare ochii Cu-ascuțitul botișor Și alăturea de mine Sta-vei oare binișor? Parcă mi te văd, drăguță, Că îmi sbori și că te scap, Stând pe gard, privind la mine, Ai tot da cochet din cap. Iară eu suit pe casă Și plouat de-atît amor, M-aș îmfla ursuz în pene Și aș sta într-un picior. {EminescuOpIV 370} DUPĂ CE ATÎTA VREME După ce atâta vreme Laolaltă n-am vorbit, Mie-mi pare că uitarăm
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, {EminescuOpIV 426} De pe ochi-i să ridice Languroase lunge gene Să-ngenunchiu naintea zânei Venus Anadyomene, Genele dând întuneric Voluptos căutăturii, Iar gropițele cochete Dulci râd la mijlocul gurii. {EminescuOpIV 427} DONA SOL Te rog rămâi o clipă încă Ca să te strâng duios la piept. Din fericirea mea adâncă Aș vrea să nu mă mai deștept. Și totuși luna iese-n zare, Albește zidul nalt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
M-am uitat și, într-adevăr: unele capse erau de fier, altele de alamă. Până și poemele și le dactilografia boierește, la un "Remington" străvechi și masiv, pentru care îl invidiam enorm. Foile dactilografiate și le ținea în niște mape cochete pe care scria: "Lyrics by Traian T. Coșovei. Best Poetty Money Can Buy". Prin Traian am descoperit un stil nou de viață, la care m-am străduit o vreme să mă adaptez. Hălăduiam zile în șir prin torpoarea orașului, ne
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
afișul toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și, mai ales, aluzia la manifestarea ostentativă, la aparență, mască, disimulare. Iar În degradeu, cum am spus mai sus, este prezent și ascuns cochet verbul a (se) degrada. Frunzele și nudul marchează cele două planuri pe care se desfășoară simultan ostilitățile - anotimpul și spectacolul. Statisticienii ar remarca satsifăcuți cinci substantive. Dar important nu e numărul lor ci sensul obținut prin jocul de cuvinte și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se trezi dintr-odată. Încă era relaxată, dar nu mai era deloc obosită. De fapt, se simțea grozav. Neapărat trebuia să o convingă pe Anna să facă salon de masaj la firmă! Ieși din holul de primire, zâmbindu-i recepționerei cochete, și se întoarse spre scări. Se gândea că avea timp berechet să ia prânzul înainte să plece la aeroport (și se întreba cu care din deserturile speciale ale hotelului să se răsfețe), când întinse mâna spre balustradă. Nu-și dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
exact patru săptămâni de când făcuseră sex ultima oară, dar era atât de amețită, încât ar fi fost dispusă la o sesiune bonus, chiar dacă nu era timpul. — Stai să închid luminile și să încui ușile, spuse el. —Grăbește-te, spuse ea cochet, liniștită de siguranța că nu o va face. Trecuseră de mult de perioada în care se dezbrăcau lasciv unul pe celălalt. Clodagh era deja dezbrăcată, sub așternuturi, când Dylan a urcat și și-a aruncat și el hainele cât ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îmi fac temele, învăț mereu lucruri noi, stau cu colegii, ne jucăm prin livadă și uneori mai facem pozne. Sunt o fată drăguță, subțirică, de înălțime medie, cu părul auriu ca spicele verii, nasul mic și ochii verzi ca smaraldul. Cochetă și preocupată de înfățișarea mea, reușesc să fac o impresie bună privind ținuta vetimentară, mereu asortată și adecvată. Sunt o fire deschisă și îndrăzneață, tot timpul veselă și jucaușă. Din păcate sunt cam alintată și uneori cam obraznică. Dar punctul
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Continuă să urce pe jos. Pe toată durata exilului Agrippinei, reevocase, cuprins de mânie fiindcă uitase multe, descrierea ei. Asta îl ajutase să aline durerea despărțirii, să-și închipuie frumoasa grădină și zidurile care o apărau de vânt, micile încăperi cochete, scările acoperite ce coborau spre mare, termele înconjurate de șiruri de coloane, terasa de unde privea cerul serii. Visele acelea fuseseră un anestezic, însă îl înșelaseră. Văzu grădina uscată, porticul termelor plin de gunoaie, bazinele goale și murdare, mozaicurile distruse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mirare de inocentă martirizată de obsesiile unui Othello bolnav de sine. Privirile noastre deveneau acum, când tandre chemări corporale spre ceva bănuit, dar Încă interzis din frică și timiditate, când cuțite de Înjunghiat pe la spate. Priviri inocente, priviri tandre, priviri cochete, priviri geloase, priviri rănite, priviri prefăcute, priviri promițătoare, priviri impure, priviri pure, priviri vinovate, priviri arogante, priviri disprețuitoare, priviri dulci, priviri reci, priviri distante, priviri supuse, priviri provocatoare, priviri parșive, priviri ucigașe, priviri directe, priviri indirecte, priviri interiorizate, priviri senzuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
au izolat. E o altă lume, alt spațiu, altă climă, alți sori. Aceasta e impresia mea; n-aș fi crezut că, după Grădiște, așa brusc, parcă ieșit din negură, Începe imperiul libertății și al sărăciei. În partea dinspre oraș, vile cochete se cațără În sus, Înconjurate de vii ca-ntr-o zonă montană, pentru ca pe partea opusă să descindem În Evul Mediu. Aflat printre casele săpate pe jumătate În pământ, ochiul Îți fuge spre apele și sălciile din față, ce-nchid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă cobor pe pământ“, să nu mai fiu „poet“; da, atunci am fost distrus, intrigat la culme, căci nu știam ce-ar fi trebuit să fac ca să mă lecuiesc de boala gravă de a fi „poet“. Câteodată, vorba unei femei cochete poate distruge un destin! (luni) Am o poftă perversă, când văd părul frumos desfoliat al unei femei, să mă apropii cu nările lacome, să-i surprind parfumul intim, s-o echivalez astfel ca pradă erotică; În tramvai, În autobuz, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe zi și Îl deschideam să văd, să mă conving dacă este scrisul ei, dacă nu cumva era o simplă impresie; o reciteam observând orice Întorsătură a literelor; parcă văd acel scris rotund cu semne ovale, pântecoase, marcate de tendința cochetă de a lega codița lui a sau a lui o de consoanele vecine cu o eșarfă elegantă ca o Îmbrățișare; nu știu ce-mi spunea În scrisoare, probabil toate banalitățile vârstei, dar important era faptul concret că-mi scrisese: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
luase prin surprindere. Cred că-mi imaginasem o împăcare iubitoare după micuța ceartă pentru felicitare, cu Charlie necăjindu-mă pentru schimbul de haine și dându-mi unul din micile sale săruturi uscate. Brusc, m-am simțit aiurea în hainele mele cochete și rujată. Și parfumul încă mai mirosea mult prea puternic, iar eu îmi dădeam seama că probabil și Ben îl simțea. —Aha, bine. Deci n-a zis când se-ntoarce? Adică, bănuiesc că vine la cină? Ben nu-mi răspunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
recunoștea sau nu, ea așteptase clipa asta timp de zece luni și uite că sosise și era absolut incredibil, exact așa cum își imaginase. Emmy îl privi la rândul ei cu cel mai dulce zâmbet cu putință. — Ce zic? întrebă ea cochetă, seducătoare. Zic că am să-mi ofer cel mai frumos cadou de ziua mea de naștere și am să-ți spun — chiar aici, chiar acum și pentru ultima data — să ieși dracului din apartamentul meu. Asta zic. — Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
salopeta-i caracteristică acoperită cu vopsea. Părul ei lung și roșcat era prins la spate cu o agrafă cu zimți cu model de carapace de broască țestoasă. Câteva șuvițe rebele Îi atârnau pe față făcând-o să pară o fetișcană cochetă. Lui Ruby nu prea-i venea să creadă că mama ei avea 50 de ani. Sigur că-și vopsea părul din când În când și avea câteva riduri În colțurile ochilor, dar nici unele din ele nu erau suficient de pronunțate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
te vadă și te roagă să treci pe la noi, zise Laura, apropiindu-se de masă. Am privit-o. Ea schiță un zâmbet confuz. Era palidă și frumoasă. Nici când n-a fost Laura atât de fermecătoare. Rochița ei simplă, pălărioara cochetă, mănușile, ciorapii și pantalonii, toate negre, evidențiau un farmec blond, înflorit într-o binefăcătoare liniște. - Bine! zisei , ridicându-mă să aduc sticla și două păhărele. Ne așezarăm la măsuța de lângă canapea și sorbirăm câteva coniacuri. Obrajii Laurei se îmbujorară. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
câinele. - Ce dorești mata?! Încercai să articulez în delirul agoniei. Nu mă mai durea nimic, când ochii mei văzură Moartea. Era o doamnă binișor îmbrăcată în rochie de mătase cenușie, decoltată, cu mâneci lungi și umerii bufanți. Pe craniu purta, cochet, tricornul negru, cu pompon, al Zittei. Moartea făcu doi pași spre patul din care nu mă voi ridica niciodată singur și oasele genunchilor ei scârțâiră. - Cred că ați greșit adresa, doamnă, încercai inutil să mă exprim. Aș fi dorit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Viena. Niciodată nu voi uita plimbarea aceea, când o pornirăm afară din sat, de-a lungul câmpiilor încărcate de belșugul recoltelor, pe lângă batalioanele de porumb zdrențuit, cu lăncile roase, îndoite și sparte, deasupra cărora câte o floarea-soarelui, ca o negresă cochetă cu scufița galbenă își întorcea pe nesimțite chipul ei rotund, către zenit. Știam de pe atunci că vorbele lui vor stărui încă mulți ani după plecarea noastră. Sărăcia descrisă de el este cea trăită și simțită cu adevărat. Viața ticăloasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prin Întregul corp, În timp ce soarbe cu Înghițituri mici vinul gros, stacojiu. Relaxat de scotch, Burgess rememorează anii petrecuți În slujba dlui James, experiențele din America și de pe la conacele importante din Anglia. Chiar și Joan Anderson, de obicei taciturnă, devine aproape cochetă. — Pe vremea aia n-aveai mustață, Burgess, spune ea după una dintre anecdote. Îți stă bine cu ea. Da, chicotește el. Când a pornit batalionul În marș din Calais spre front, toată lumea a primit ordin să-și lase mustață. Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
protestantă, a fost puțin uimită de existența tihnită de zi cu zi a bătrânului domn în mijlocul acelor femei care-și duceau traiul lor monahal, pe care numai la sosire le-am văzut la față, în straiele acelea ce acopereau totul. Cochet, așa cum nu se arătase niciodată ca profesor de latină, monseniorul își spunea „cocoș pe cuibar“. Ședea în fața mea, mai rotofei decât îl aveam eu în memorie: bucătăria mănăstirească îi pria. Am trăncănit numai puțin despre cea în sfârșit sanctificată. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am dus în dormitor și am deschis șifonierul. Văd că ți-ai adus și hainele înapoi. Foarte intim. —Claire, ce faci aici? a reușit el să mă întrebe. Nu te bucuri să mă vezi? l-am întrebat la rândul meu, cochetă și zâmbitoare. —Ba da! a exclamat el. Sigur că da, doar că... vreau să spun că nu te așteptam... înțelegi... am crezut c-o să suni. Știu exact ce-ai crezut, James, i-am declarat fixându-l cu o privire critică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]