1,975 matches
-
Fundătura Toamnei, Intrarea Bălăcuța, Intrarea Canal, Intrarea Gladiolei, Intrarea Lalelei, Intrarea Levănțica, Intrarea Ogrăzii, Intrarea Panselei,Intrarea Pieții, Intrarea Pîrîului, Intrarea Pădurii, Intrarea Serei, Intrarea Soarelui, Intrarea Stejarului, Strada Albinei, Strada Armoniei, Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada Cireșului, Strada Cocorilor, Strada Colinei,Strada Crinilor, Strada Crizantemelor, Strada Cîmpiei, Strada Dealului, Strada Distilării, Strada Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada Industriei, Strada Islazului, Strada Izvoarelor, Strada Liliacului, Strada Livezilor, Strada Monumentului
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
contrazisă. E ziua în care toamna curge în aur și crizanteme ca să laureze toate iubirile! E o zi în care toamna arată că-i făurită din aur, ca să scalde obrazul Reginei noastre. E ziua crizantemelor ce umplu brațele Reginei, a cocorilor ce scriu pe cobalt, sus pe sub nori, șiruri de „V”, care-nseamnă „Vivat!”. E ziua Reginei! Minunată și sacră sărbătoare a românilor! Ziua Reginei, noi o rezumăm în trei: timp, iubire, destin. Ce ar susține realitatea iubirii și recunoștinței, dacă
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
fac, deoarece ei au instituționalizat bairamul politic în care nu e miezul și bătaia inimii poporului, ci-s ovații impuse de ordin și scopuri! La mulți ani, la multe toamne cu aur și crizanteme, la multe primăveri cu șiruri de cocori rescriind „Vivat” pe cerul de cobalt al României, Majestatea Voastră, Regina Ana a României! * 1 August 2016! Regina și-a sfârșit călătoria Sa pământeană, supusă asemenea nouă tuturor legilor atât de naturale și universale ce guvernează peste lume, dar, cu
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
suflarea divină e mărturia. „La Început - Cuvântul” - pot oare descrie în actualele, decapitatele, depreciatele cuvinte? O poezie caldă și pură, dar în același timp, o pătrundere în realitate, în adevăr: greu trebuie să-i fie / porumbelului alb/ să conducă șirul cocorilor/ întorcându-se dalb/..... „În veșnicia fără cuvinte” - neputința despărțirii în pofida timpului, „spinilor”, palierelor reale sau ireale suite sau coborâte de unul din doi sau de amândoi, ușilor închise și deschiderile lor pe alte tărâmuri, se datorează doar fluidului magic ce
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Și pentru că în noi o să ajungă O infinită clipă de tăcere Am să-ți răspund că ramul o să plângă De mugur nu-mi vei fi...și ce durere! Și când pe cer vor mai cânta cocori Eu primăveri albastre îți voi cere Și nu voi ști de ce și-acum în zori Te dor chemările...și ce durere! Și albele ninsori ce-o să ne-ascundă În suflet prea curând, târzii păreri Te-or toieni în gând. Și
ŞI CE DOARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345867_a_347196]
-
ți-aș ieși cu visul înainte Deși mi-ai spune, că e prea târziu... Nu-s moarte-n noi, nici versuri, nici lumină Tăcerile-au plecat în alte nopți Și zborului albastru se închină Un rob cu primăverile la porți... Cocorii sunt cu aripile nude Sub lacrima copacilor nebuni Tu cere-mi...inorogul ne aude Și țipă alb cireșii din genuni... Mai bine, da...ni-s visele prea crude Și-n doi ne sunt lăstarii mult mai buni... Referință Bibliografică: Și
ŞI DE-AŞ AVEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345873_a_347202]
-
iar drumul către casă... De nu mi-ar fi-nghețat un stih sub soare Din poezia serilor senine Eu ți-aș fi dăruit demult răcoare Și un cuvânt ce l-am păstrat în mine-.. De nu mi-ar fi ucis, demult,cocorii Un zbor abia deschis și-ndurerat Eu ți-aș fi transformat în aripi, zorii N-ar mai fi nins, tu n-ai mai fi plecat... Și muguri noi de n-ar fi plâns pe ramuri Cu lacrima tăcerii amputată Ți-
VIAŢĂ OPACĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345872_a_347201]
-
în taină de blesteme Cu-n vers, de brațul toamnei să mă iei Și iarna ți-oi topi și nu te teme Că n-or mai fi prin tine alte veri Cu maci însângerați de-atâta soare Eu voi chema cocorii, tu să ceri Și iarba va țipa din nou răcoare... Și poate vei afla de ești sau nu (Eu îți voi arăta cine ești tu...) Referință Bibliografică: Eu știu că ești / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838
EU ŞTIU CĂ EŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345874_a_347203]
-
de suflet nătâng mi-a zburat săracu-n stele pe saturnul de inele și-am rămas al nimănui cu crucea la căpătâi un destin scăpat în gol care- adesea-mi dă ocol alte păsări alte frunze alte primăveri confuze alți cocori care plecând se refugiază-n gând zbor albastru de coral din pictura lui Chagall iau vioara ce mă doare și vă cânt a disperare și în mustul zorilor sorb mirosul florilor și al primăverilor. miercuri, 17 aprilie 2013 Referință Bibliografică
BOLNAV SUNT DE TINE VIAŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345909_a_347238]
-
-a ta, când, singur treci... Haloul dincolo de gară Lumini lăptoase-aprind pe cer Un câine roade-un os de ceară Și se ascunde-n vis, stingher... Și clipe pleacă-ncet și zorii Se cuibăresc în trenul sorții Mai pleacă astăzi, iar cocorii Noi așteptăm un tren al morții... Referință Bibliografică: Nu aștepta / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU AŞTEPTA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345912_a_347241]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 844 din 23 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR N-am numărat vreodată norii, Nici stelele n-am numărat, Privind cum treceau cocorii, Stăteam mai mult așa mirat
MI-AŞ DORI SĂ FIU COCOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345969_a_347298]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 844 din 23 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR N-am numărat vreodată norii, Nici stelele n-am numărat, Privind cum treceau cocorii, Stăteam mai mult așa mirat! Mă întrebam, nu găseam acord, De unde știu aceste zburătoare, Direcția spre înghețatul Nord, Căci zboară și când nu e soare. Mult
MI-AŞ DORI SĂ FIU COCOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345969_a_347298]
-
MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 844 din 23 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR N-am numărat vreodată norii, Nici stelele n-am numărat, Privind cum treceau cocorii, Stăteam mai mult așa mirat! Mă întrebam, nu găseam acord, De unde știu aceste zburătoare, Direcția spre înghețatul Nord, Căci zboară și când nu e soare. Mult mai târziu m-am lămurit, Că zborul nu le e întâmplător, Căci pe cerul
MI-AŞ DORI SĂ FIU COCOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345969_a_347298]
-
acord, De unde știu aceste zburătoare, Direcția spre înghețatul Nord, Căci zboară și când nu e soare. Mult mai târziu m-am lămurit, Că zborul nu le e întâmplător, Căci pe cerul lumii nesfârșit, Mi-aș dori să fiu și eu cocor. Referință Bibliografică: MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 844, Anul III, 23 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MI-AŞ DORI SĂ FIU COCOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345969_a_347298]
-
Nord, Căci zboară și când nu e soare. Mult mai târziu m-am lămurit, Că zborul nu le e întâmplător, Căci pe cerul lumii nesfârșit, Mi-aș dori să fiu și eu cocor. Referință Bibliografică: MI-AȘ DORI SĂ FIU COCOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 844, Anul III, 23 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MI-AŞ DORI SĂ FIU COCOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345969_a_347298]
-
cerului care zboară și cântă pentru mine! Am învățat că natura are tot ce îmi trebuie pentru a trăi frumos. De aceea ascult încă țârâitul greierilor, în liniștea serilor, alerg după fluturii care zboară, fac semn cu mâna cârdului de cocori care pleacă, mă rotesc odată cu frunzele în vântul toamnei, mă joc cu stropii de ploaie chiar dacă sunt reci. Dacă nu ar fi fost toate acestea și încă multe altele, s-ar fi instalat o liniște demențială care m-ar fi
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
rază de soare ce cade pe mare plouă cu miresme ne plimbăm perechi ne topim în noapte cântă mierla sură cântă-n întuneric printre albe sălcii noi veghem în cuiburi la iubirea noastră păsări călătoare peste-o mare-albastră plină de cocori unghiuri în ocoale către lumea lor lumea muritoare la margini de soare... ne soarbe lumina sângele se zbate când ne vom vedea țipete lunare țipete în noapte când ne piedem singuri pe-o stingheră stea din pulpele tale marmoră-am
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
norilor, și nestatornicia vântului, și sfiiciunea iepurelui, și înfumurarea păunului, și moliciunea pufului de papagal, și duritatea diamantului, și dulceața mierii, și cruzimea tigrului, și căldura focului, și răceala zăpezii, și vorbirea gaiței, și gânguritul dulce al porumbelului, și perfidia cocorului, și fidelitatea raței sălbatice și amestecând toate acestea, făcu femeia și i-o dărui bărbatului... „Ce divin înțelept, Corina!” - îi șoptise Eminescu, după această diatribă recitată de acel guru din înțelepciunea budistă. Îi zisese Corina, pe numele ei de fată
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
iarăși mă umplu de pacea rămasă Sub streașina Vremii, în cuibul de lut, Ce Dor îmi lumină pașii spre Casă! Copilăria în care o să mă mut... „Tot mai scurte ni se par zilele, clipele, Fotografiile tot mai albite de vreme, Cocorii își frâng în uitare aripile- Cine din toamnă să îi mai cheme?...” NU MĂ-NTREBA DE UNDE VIN Nu mă-ntreba de unde vin, Din care asfințit anume, De Dragoste mereu mi-e plin Surâsul care-l port prin lume... Nu mă
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > GÂNDURI ARĂMII Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 977 din 03 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri îmbrăcate în aramă Picură din streașina de dor Și se-aștern în inimă, maramă Neagră-n suferință de cocor. Zgribulite sub noroasa scamă Se întrec cu păsările-n zbor Și ascund în lacrimă-a lor teamă De neîmblânzitul viitor. Turla cu-a ei clopot de alamă Sus pe deal, cu glas tânguitor, Le recheamă, precum trista mamă Pe-al
GÂNDURI ARĂMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347394_a_348723]
-
Turla cu-a ei clopot de alamă Sus pe deal, cu glas tânguitor, Le recheamă, precum trista mamă Pe-al ei fiu plecat, rătăcitor. Anotimpurile-s prinse-n ramă De penelul unui muritor, Toamna rebegită azi ne cheamă Să privim cocorii din pridvor. Pletele-i de aur ies din clamă Și întind covorul foșnitor, Desenează veșnica reclamă, Sângerând pe-același monitor. Referință Bibliografică: Gânduri arămii / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 977, Anul III, 03 septembrie 2013. Drepturi de
GÂNDURI ARĂMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347394_a_348723]
-
nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
nu-i va țese,Din soarta mea, ce viscole mi-o rup.Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței omenești.Femeia ce nu încape în propriul său trupși vorba-i strâmtorată între rude,Zadarnic anii din viața mea
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]