1,218 matches
-
care excelează prin numărul și valoarea codicelor latinești și grecești sînt bibliotecile Vati cană, Lauren țiană, Marciană, Biblioteca Națională din Paris, Biblio teca Muzeului Britanic (Londra), biblio tecile din Viena, München, Leiden; vide infra cap. C.4. Biblioteci. În nomenclatura codicelor se pot distinge cinci grupuri. Codicele și-au primit numele după biblio teca În a cărei posesie se află (ori s au aflat la un moment dat) sau după numele latinesc (În formă ad jec tivală) al orașului În care
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
codicelor latinești și grecești sînt bibliotecile Vati cană, Lauren țiană, Marciană, Biblioteca Națională din Paris, Biblio teca Muzeului Britanic (Londra), biblio tecile din Viena, München, Leiden; vide infra cap. C.4. Biblioteci. În nomenclatura codicelor se pot distinge cinci grupuri. Codicele și-au primit numele după biblio teca În a cărei posesie se află (ori s au aflat la un moment dat) sau după numele latinesc (În formă ad jec tivală) al orașului În care se află biblioteca res pectivă sau
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Mo dena, În 1598, de ducele Cesare d’Este); Laurentianus (Laurentiana a fost fondată la Flo rența, În 1444, de Cosimo de Medici). Londinensis sau Londiniensis sau Britannus sau Britannicus (sub oricare din aceste nume se poate iden tifica un codice aflat la Londra, la British Museum); Malatestianus (Malatestiana a fost fondată la Ce sena, În 1452, de Domenico Malatesta Novello); Marcianus (o bibliotecă Marciana a fost fondată la Veneția, În 1478, din colecția cardinalului Bessarion); Palatinus (Palatina, fondată la Heidelberg
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fost fondată la Ce sena, În 1452, de Domenico Malatesta Novello); Marcianus (o bibliotecă Marciana a fost fondată la Veneția, În 1478, din colecția cardinalului Bessarion); Palatinus (Palatina, fondată la Heidelberg, de prințul-elector Filip, 1476-1508: cea mai mare parte a codicelor de aici se află În prezent la Vatican); PĂSTRAREA TEXTELOR 111 Querinianus (Queriniana, fondată la Brescia, de cardinalul Querini, În 1475); Riccardianus (Riccardiana, fondată la Florența, către 1590, de Riccardo Romolo Riccardi); Vaticanus (Vaticana, fondată la Roma, de papa Nico
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cardinalul Querini, În 1475); Riccardianus (Riccardiana, fondată la Florența, către 1590, de Riccardo Romolo Riccardi); Vaticanus (Vaticana, fondată la Roma, de papa Nico laus V, 1447-1455). Dintr-al doilea grup, pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cîteva denumiri de codice: Alexandrinus (din Alexandria Egiptului; vide supra același nume, Ale xan drinus, după numele bibliotecii Alexandrina, parte a bibliotecii Vaticana); Amstelodamensis (de la Amster dam); Athenien sis (de la Atena); Athous (de la Mun tele Athos); Bero linensis (de la Berlin); Casinensis (de la Monte cassino
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de la Mun tele Athos); Bero linensis (de la Berlin); Casinensis (de la Monte cassino); Guelferbytanus (de la Wolfenbüttel); Hauninensis (de la Copenhaga); Lipsiensis (de la Leipzig); Perusinus (de la Perugia); Trevirensis (de la Trier); Vindobonensis (de la Viena). După numele celui care a deținut la un moment dat codicele, sînt desemnate, e.g.: Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Guelferbytanus (de la Wolfenbüttel); Hauninensis (de la Copenhaga); Lipsiensis (de la Leipzig); Perusinus (de la Perugia); Trevirensis (de la Trier); Vindobonensis (de la Viena). După numele celui care a deținut la un moment dat codicele, sînt desemnate, e.g.: Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste Colbert; În prezent codicele se află la Paris); Corvinianus (deținut de Mathias
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
După numele celui care a deținut la un moment dat codicele, sînt desemnate, e.g.: Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste Colbert; În prezent codicele se află la Paris); Corvinianus (deținut de Mathias Corvin, regele Unga riei); Peutingerianus (deținut de Conrad Peutinger); Salmasianus (deținut de Claude de Saumaise; aflat În prezent
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Arundelianus (deținut de Thomas Howard, conte de Arundel; codicele aces tuia se află În prezent la British Museum); Ashmo leanus (deținut de Elias Ashmole; În prezent codicele se află la Bodle iana); Colbertinus (deținut de Jean-Bap tiste Colbert; În prezent codicele se află la Paris); Corvinianus (deținut de Mathias Corvin, regele Unga riei); Peutingerianus (deținut de Conrad Peutinger); Salmasianus (deținut de Claude de Saumaise; aflat În prezent În parte la Paris, În parte la Wolfenbüttel); Vallensis (deținut de Lorenzo Valla); Wittianus
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Peutingerianus (deținut de Conrad Peutinger); Salmasianus (deținut de Claude de Saumaise; aflat În prezent În parte la Paris, În parte la Wolfenbüttel); Vallensis (deținut de Lorenzo Valla); Wittianus (deți nut de J. de Witt). Dintr-al patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În parte la Wolfenbüttel); Vallensis (deținut de Lorenzo Valla); Wittianus (deți nut de J. de Witt). Dintr-al patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de Lorenzo Valla); Wittianus (deți nut de J. de Witt). Dintr-al patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de J. de Witt). Dintr-al patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
patrulea grup fac parte codice care și-au primit numele după regiunea În care s-au aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din Terențiu); Oblongus (codicele A din Lucrețiu
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
aflat la un moment dat: Bavaricus (codicele B al lui Demostene și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din Terențiu); Oblongus (codicele A din Lucrețiu); Quadratus (codicele B din Lucrețiu). În afara tuturor acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și codicele C al lui Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din Terențiu); Oblongus (codicele A din Lucrețiu); Quadratus (codicele B din Lucrețiu). În afara tuturor acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu: a fost denumit așa de G.H. Pertz, care l-a plasat
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Polibiu); Cisalpinus (codicele A al lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din Terențiu); Oblongus (codicele A din Lucrețiu); Quadratus (codicele B din Lucrețiu). În afara tuturor acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu: a fost denumit așa de G.H. Pertz, care l-a plasat cronologic (eronat) chiar În epoca
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lui Tucidide); Etruscus (codicele tragediilor lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din Terențiu); Oblongus (codicele A din Lucrețiu); Quadratus (codicele B din Lucrețiu). În afara tuturor acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu: a fost denumit așa de G.H. Pertz, care l-a plasat cronologic (eronat) chiar În epoca lui Augustus. În secolele trecute
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lui Seneca, numit În pre zent Laurentianus 37, 13). Al cincilea grup cuprinde puținele codice care Își dezvăluie prin nume o particularitate a aspectului: Decurtatus (codicele C din Plaut și codicele G din Terențiu); Oblongus (codicele A din Lucrețiu); Quadratus (codicele B din Lucrețiu). În afara tuturor acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu: a fost denumit așa de G.H. Pertz, care l-a plasat cronologic (eronat) chiar În epoca lui Augustus. În secolele trecute, codicele nu au fost Întotdeauna
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
A din Lucrețiu); Quadratus (codicele B din Lucrețiu). În afara tuturor acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu: a fost denumit așa de G.H. Pertz, care l-a plasat cronologic (eronat) chiar În epoca lui Augustus. În secolele trecute, codicele nu au fost Întotdeauna conservate cu grija cuvenită. Adeseori, codice fun da mentale ale celor mai vechi ediții din clasicii greci și latini au fost abandonate după tipărirea acestora. Foarte multe au dispărut din Întîmplare sau pe o cale naturală
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
acestor categorii se plasează codi cele Augusteus, din Vergiliu: a fost denumit așa de G.H. Pertz, care l-a plasat cronologic (eronat) chiar În epoca lui Augustus. În secolele trecute, codicele nu au fost Întotdeauna conservate cu grija cuvenită. Adeseori, codice fun da mentale ale celor mai vechi ediții din clasicii greci și latini au fost abandonate după tipărirea acestora. Foarte multe au dispărut din Întîmplare sau pe o cale naturală, odată cu trecerea timpului; paguba cea mai mare au făcut-o
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cea mai mare au făcut-o incendiile și tulburările aduse de războaie. Cele mai multe s-au păstrat totuși ca apografe (copii directe) sau ca ediții sau colațiuni (corecturi pe alte manu scrise). Iată cîteva exemple (alese dintr-un lung șir de codice latinești dispărute), care indică numai pierderile cele mai importante din tradiția manuscrisă ciceroniană: Vetus Cluniacensis al lui Poggio (cuprindea Pro Roscio Amerino, Pro Cluentio, Pro Murena, Pro Caelio, Pro Milone); originalele și copia lui Poggio pentru Pro Caecina, De lege
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
implicat În mod natural instru mentele practice de cunoaștere: cărțile. Apare acum o carte nouă, În primul rînd prin structura sa mate rială, care trebuie să corespundă noilor exigențe ale studenților universitari. Cartea tipică a Evului Mediu timpuriu era un codice produs În scriptorium-ul unei mănăstiri. Cartea era menită În esență să rămînă În interiorul mănăstirii și făcea parte În felul acesta din bunurile ei materiale, din thesaurus: mai apoi putea fi dăruită vreunui personaj eminent. Folosită pentru o lectură colectivă, și
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Marciana; nomenclatorul Înregistrează aici codex Marcianus sau Venetus (Mar cianus Venetus). Nucleul, mai degrabă simbolic, al bibliotecii venețiene este alcătuit din manuscrisele lati nești și grecești colecționate de Petrarca; la moartea sa, el le a lăsat bisericii San Marco; aceste codice s-au pierdut În mare parte. Cardinalul Bessarion și-a dăruit, În 1468, colecția de opt sute de manuscrise (prepon derent grecești) bibliotecii San Marco, drept mulțu mire pentru azilul acordat de Veneția grecilor fugiți din calea turcilor. La Napoli a
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Biblio teca Națională din Leiden (o colecție mai prețioasă pentru zona orientală decît pentru cea greco-romană); Biblioteca Regală din Madrid (Matritensis) deține manuscrise vechi, care, fără a fi numeroase, sînt de bună calitate. În Anglia există trei colecții distincte de codice latinești și grecești: În primul rînd, cea a universității din Oxford (Oxonium: codex Oxoniensis), care se numește Bodleiana (după numele Întemeietorului său); găzduiește aproximativ treizeci de mii de manuscrise, printre care și o serie ajunsă aici ca pradă de război
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]