1,183 matches
-
au fie o stimă de sine redusă, fie una exagerată. Ca și David, de multe ori, ei intră cu părinții în conflicte ce creează un stres emoțional puternic de ambele părți. În multe cazuri, părinții adoptă în ultimă instanță metode coercitive și negative pentru a contracara comportamentele agresive și sfidătoare ale copiilor. Cu toate acestea, s-a demonstrat prin studii că aceste practici nu fac de multe ori decât să perpetueze problema (Patterson și colab., 1991). Atenție Conform teoriei coerciției (Patterson
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
avut robustețea și penetrabilitatea celui pus în mișcare de mongoli. Cu o impetuozitate implacabilă, fără termen de comparație, călăreții stepelor au constituit, numai în câteva zeci de ani, cel mai întins stat din istorie, înglobând în cuprinsul său, prin măsuri coercitive extreme, un întreg mozaic de popoare de largă diversitate rasială, lingvistică, somatică și confesională, ceea ce a produs modificări majore în toate planurile vieții, cu efecte de lungă durată într-un spațiu imens, delimitat de Oceanul Pacific și Dunăre" (Victor Spinei). Nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
propriile echivalente. Perioada aceasta, a "dictaturii proletariatului", urma să dureze pînă la distrugerea ultimului "dușman de clasă". Statul proletar și instituțiile lui aveau apoi să "dispară treptat", întrucît, după lichidarea opoziției de clasă, nu va mai fi nevoie de instrumente coercitive, inclusiv de guvern. Trebuie să menționăm că termenii de comunist și socialist sunt utilizați în acest studiu unul în locul celuilalt în referirile la Albania, Bulgaria, România și Iugoslavia. Inșiși liderii lor își numesc sistemele "socialiste." Într-o scrisoare citată mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de "voluntari" care să îndeplinească sarcini neplăcute, firește cu excepția vremurilor de război. Noile conduceri socialiste nu cunoșteau astfel de restricții. Ele aveau un plan elaborat de Moscova. Sprijinite de puterea armată a Uniunii Sovietice și avînd controlul deplin al organelor coercitive și de propagandă, ele puteau implementa programele fără să țină seama de opinia publică. Acești lideri puteau lua deci măsuri, cum ar fi scăderea drastică a nivelului de trai pentru a putea finanța construirea unor fabrici, sau legi menite să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
însă „controvenea flagrant aspirațiilor românești, exprimate după 1856 în determinări și forme (Adunările ad-hoc) stabilite chiar de garanți. S-a agravat astfel contrarietatea între dictatul internațional formal (debilitat însă prin aranjamente de suprafață aleatorii) și cursul evenimentelor scăpate de sub controlul coercitiv al Cancelariilor. În această dispunere a înclinațiilor și presiunilor, românii au intuit (fără să ignore consiliile binefăcătoare de peste granițe „ale puternicilor amici”) conduita politică pe care astăzi, de-abia astăzi, dispunem de argumente pentru a o numi nu doar oportună
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
va permite amestecul statelor străine în relațiile sale cu proprii supuși, adică grecii. Fapt este că temându-se de o intervenție singulară a Rusiei, Parisul și Londra semnează o nouă convenție în chestiunea greacă, cu un articol secret, prevăzând „măsuri coercitive” în cazul în care Turcia ar fi respins cererile comune ale celor trei puteri. Cum sultanul le-a respins, s-a ajuns la înfrângerea de la Navarino (octombrie 1827) a flotei turco-egipteană de către escadra anglo-franco-rusă. După cum am mai spus, țarul nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiectul expunerii noastre, vom conchide că pacea de la Turkmanceai a întărit poziția Rusiei în Asia și i-a lăsat cale liberă de acțiune în Europa. Diplomația țaristă n-a obținut însă aici acordul puterilor <europene> pentru continuarea, după Navarino, „măsurilor coercitive”. În acele împrejurări ea și-a propus să le liniștească, să le obțină neutralitatea și să atingă prin forțe proprii țelul final. Declarației oficiale de război a Turciei, din 18 decembrie 1827, prin care se denunțau convenția de la Akerman și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a sim?i, care prezint? remarcabilă proprietate c? exist? �n afară con?tiin?elor individuale. Nu numai c? aceste tipuri de conduit? sau de g�ndire s�nt exterioare individului, dar ele s�nt dotate cu o putere imperativ? ?i coercitiv? �n virtutea c?reia se impun lui, fie c? vrea, fie c? nu�. [Leș r�gles de la m�thode sociologique (1895), Presse Universitaire de France, Paris, 1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Leș r�gles de la m�thode sociologique (1895), Presse Universitaire de France, Paris, 1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului social: Exterioritatea să �n raport cu con?tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este altceva dec�ț o psihologie șui generis�, Durkheim nu se �ndoie?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de exemplu [1:100] trimit la bibliografia general? (�Repere bibliografice�) de la sf�r?ițul lucr?rîi. * Referin?ele din paranteze trimit la bibliografia de la sf�r?ițul volumului. * E. Durkheim spune c? faptul social este exterior indivizilor fiind imperativ ?i coercitiv pentru ei. Noi nu spunem c? faptele sociale s�nt lucruri materiale, ci c? s�nt că ?i lucrurile materiale, dar �ntr-un alt fel. Ce este un lucru? Este lucru orice obiect de cunoa?tere care nu-i �n mod
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
drept subiectiv civil înțelegem posibilitatea recunoscută de normele dreptului civil, subiectului activ, în virtutea căreia acesta poate avea el însuși o anumită conduită corespunzătoare (să dea, să facă sau să nu facă ceva), în caz de nevoie putând apela la forța coercitivă a statului. Într-un raport de proprietate, de exemplu, proprietarul are dreptul de a poseda, de a folosi și de a dispune de bunul la care se referă dreptul său de proprietate. Totodată, el are dreptul de a pretinde celorlalți
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
subiectului pasiv de a avea o anumită conduită față de subiectul activ, conduită care constă în săvârșirea sau abținerea de la săvârșirea anumitor acțiuni (să dea, să facă sau să nu facă ceva), conduită care poate fi impusă, la nevoie, prin forța coercitivă a statului. Deci, obligația juridică civilă se deosebește de obligația ce decurge din alte raporturi extrajuridice (morale, religioase) prin faptul că prima poate fi adusă la îndeplinire, la nevoie, prin forța de constrângere a statului, nerespectarea ei fiind însoțită de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să reacționeze într-un mod arhaic, devenit desuet de multă vreme. În sfîrșit, ceea ce s-a petrecut odinioară și este în legătură cu identificarea primordială a unui grup tinde să se repete neîncetat și să se impună ca un fel de model coercitiv. Totul se petrece, de pildă, de parcă participanții la o revoluție ar reproduce și ar retrăi una anterioară: Revoluția franceză reînviată prin mijlocirea Revoluției sovietice. Sau ca și cum, prin intermediul tuturor împăraților, ar învia la nesfîrșit un singur împărat, Cezar sau Napoleon. Cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nemărginit, atotputernic". Și de-ar fi fost doar atît. Dar cînd o învățătură se află în faza ei de revelație, adică vine din afară pentru o grupare de indivizi, ea atinge doar intelectul acestora. Li se impune într-un mod coercitiv, dar nu-i convinge într-adevăr în profunzime. Nu numai că i se-mpotrivesc, dar o resping fără greutate, azvîrlind-o sub presiunea simțămintelor și credințele contrare acesteia. Or, Moise, "urmaș al școlii lui Ikhanaton, nu folosea altă metodă decît regele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe care le face în școală sunt aflate și de către conducere. III.NEGOCIEREA “A avea o minte luminată de rațiune este virtutea cea mai mare.” (Heraclit) Conflictul poate fi angajat sau soluționat bazându-ne pe: -putere (politică, violență fizică, intenții coercitive); -drepturi (proces legal); -interese (negocierea). La modul cel mai general, negocierea poate fi definită ca: interacțiunea dintre grupuri și/sau persoane cu interese și obiective inițiale divergente, care vizează după discutarea și confruntarea pozițiilor, obținerea unui acord și luarea unor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența comunităților umane în complexitatea vieții sociale actuale, fără un (auto)control social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor; - copiii cu probleme comportamentale se recrutează mai frecvent din familiile în care: nu există concordanță între părinți în ceea ce privește sistemul de reîntăriri; nu funcționează reguli clare despre comportament sau responsabilități; sunt prezente interacțiunile aversive și un grad sporit de procese coercitive; - scopul principal al terapiei este de a-i învăța pe părinți cum să mărească repertoriul de comportamente dezirabile la copiii lor și să reducă frecvența celor indezirabile; - strategia terapeutică rezidă într-o evaluare foarte atentă a problemei în termeni de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acorduri de obicei scrise între cele două părți prin care copilul sau adolescentul câștigă puncte în măsura în care se primesc recompense. Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un comportament și mai indezirabil (Patterson, 1982). Injoncțiunile paradoxale constau în a-i cere clientului să mențină sau chiar să amplifice simptomul sau problema de tratat. De exemplu, copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
of Sciences, 602. Parish, W., Hao, L., Hogan, D. (1991), „Family support networks, welfare and work among young mothers”, în Journal of Marriage and Family, 5. Parsons, T. (1955), Family, Socialisations, and Interaction Process, Free Press, Glencoe. Patterson, C. (1982), Coercitive Family Process, Eugene, Castalia. Patterson, C. (1995), „Lesbian and gay parenthood”, în M. Bornstein (ed.), Handbook of Parenting, vol. III, Lawrence Erlbaum, Maheah. Patterson, C., Chan, R. (1997), „Gay fathers”, în M. Lamb (ed.), The Role of the Father in
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al societății. Pentru succesiva evoluție teologică devine relevantă ideea apologetului de a echivala sacerdoții păgâni totalității creștinilor: nu este nici o referință strictă numai la preoții creștini, pentru care mai apoi va fi prevăzută interdicția înrolării militare în timpul lui Constantin (306-337), coercitivă pentru laici. Tot acum este evidențiată valoarea activă a rugăciunii, sarcină specifică creștinilor, simultană inutilității războiului ineficace și generator de ucideri. Dacă războiul este o luptă falsă, rugăciunea nu sprijină spre victorie luptele pământești, ci îndepărtează pericolele care amenință pacea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
interdicția proclamată de Isus în Ghetsemani cu privire la folosirea săbiei (cf. Mt 26, 52), capătă valoare și pentru cel care militează în armată. Creștinul, fiind fiul păcii (filius pacis), nu poate să facă războaie și nici să desfășoare activități unite acțiunilor coercitive: nu poate să facă parte nici din trupele speciale, înmulțite excesiv în tipul domniei militariste a Severilor precum beneficiarii și speculatores. Creștinul nu cunoaște răzbunarea (cf. Mt 5, 38-44; cf. Rom 12, 19-21) și nici nu poate colabora cu statul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sa formală, în principal și aplică prioritar normele acesteia, cu efecte nedorite. De aceea vom face apel și la cunoașterea altor tipuri de putere, la care profesorul o poate face apel și care decurg din sursele ei : puterea recompensei, puterea coercitivă, puterea expertă, puterea charismatică, puterea informațională (Antonesei, 2000). Procedurile specifice de influențare au fost tratate tradițional în pedagogie în cadrul educației morale, când se recurge firesc la: ► Sistemul metodelor de formare a conștiinței și conduitei morale: explicația, convorbirea, dialogul, dezbaterea, problematizarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
forța etică independentă a unei norme încălcate este adesea o parte semnificativă a calculului normativ pe care îl fac atât statul în cauză, cât și cei care judecă fapta. De asemenea, trebuie să ne amintim că și în anarhie, impunerea coercitivă este uneori posibilă, cel mai evident prin mecanismul de "fiecare pentru sine" (self-help). În plus, există diferite mecanisme pentru a induce, chiar și atunci când nu pot forța, conformitatea cu normele. Opinia publică, atât la nivel național cât și internațional, poate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
datorează vreunei schimbări în natura umană ori în structura sistemului internațional. Conform lui Mueller, tendința de dispariție a războiului în ultima parte a secolului XX este produsul unei învățări morale, o mutație în conștiința etică ce se îndepărtează de formele coercitive ale comportamentului social. Deoarece războiul implică mai multe costuri decât beneficii și nu mai este văzut ca o preocupare nobilă sau romantică, el a devenit "de neconceput în mod rațional" (Mueller 1989) . Pacea lungă dintre statele industrializate ale lumii este
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui om de știință, normele sistemului internațional condiționează identitatea socială a statului suveran. Spre exemplu, pe vremea absolutismului (1555-1848), normele societății internaționale europene spuneau că monarhiile creștine erau singura formă legitimă a statului suveran, și aceste norme, susținute de practicile coercitive ale comunității statelor, au conspirat pentru subminarea ordinilor politice musulmane, liberale sau naționaliste. În al doilea rând, constructiviștii argumentează că înțelegerea modului în care structurile non-materiale condiționează identitățile actorilor este impor-tantă pentru că identitățile influențează interesele și, implicit, acțiunile. Așa cum am
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]