2,322 matches
-
era gangul, ci pe trotuar, și abia după aceea, după îndepărtarea colegei, îl luă în seamă pe Paul. Făcu un pas spre el zâmbindu-i și Paul observă că era îmbrăcată altfel decât în ziua când se întâlniseră întâmplător la cofetărie; purta un pardesiu de stofă fină, iar fața... Demachiat fu cuvântul care îi veni lui Paul în minte. Fața ei fusese demachiată, de bună seamă șezând la măsuța cu oglindă mare și înconjurată de beculețe, cum văzuse prin filme, iar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
1975. 24. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, op. cit. 25. TEBOUL RENÉ, CHAMPARNAUD LUC, Le public des musées. Analyse socio-économique de la demande muséale, op.cit. 26. RIEU ALAIN-MARC, Les visiteurs et leurs musées, op. cit. 27. Analiza identifică servicii conexe: restaurantele, cofetăriile, săli de cinema, biblioteci, centre de recreație pentru copii. 28. Sursa Tabel nr. 8: motivația vizitei muzeelor, cf. RENÉ TÉBOUL, Le public des musées, p. 86. 29. BUFFET FRANÇOISE, "Entre école et musée: le temps du partenariat culturel éducatif?", în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu Yvonne Rossignol, vestita primadonă de la sfârșitul secolului trecut. Venise de la Paris, cu vreo 45 de ani înainte, să dea o serie de reprezentații la București. Pe atunci Coleșiu era un sublocotenent tânăr, chipeș, plin de vlagă. Îl remarcase la cofetăria Kübler și îl invitase la ea, la Hotel Bulevard, unde ținea un apartament întreg. Ne descrise iubirea ei capricioasă, scenele de gelozie, certurile și împăcările. ― Aufurisita in-a ținut sechestrat în apartamentul ei două săptămâni încheiate. Nu voia să știe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și în orice zi a anului școlar înlocuită de unul dintre miile de învățători definitivi sau cu grade luate , de oriunde ar fi venit el. Și eu ce să fac? Nu aveam nici 19 ani! Aproape de casa gazdei era o cofetărie micuță și spre bucuria mea, din când în când, băieții patroanei puneau câte o placă la patefon. Mai mult cântece rusești. Și cum aveam la mine mai multe plăci de patefon, patefon nu, le-am dăruit plăcile cu muzică populară
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mai multă recunoștință și recunoaștere culturală. Poate că, după gălățeanul Ivanovici, creatorul nemuritorului vals Valurile Dunării, tulceanul Alexandru Marian ascuns demult timp sub pământul veșniciei în cimitirul din Ismail așteaptă încă paginile cuvenite marilor oameni. Mergând la Ismail, la o cofetărie cu rang de cafenea mi l-a arătat Costică. Se așeza la o masă anume, o masă specială, năltuță, mereu acoperită cu hârtie albă. Compozitorul desena portative, poate noi cântece, acelea pe care aveam să le ascult în zilele următoare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
provocat cu martori la duel. Nu știu dacă acesta a avut loc, cert e faptul că, pentru încălcarea regulamentului, Marian a fost degradat continuând însă să fie prezent în fruntea fanfarei, în chioșcul din parcul ismailean. Poate tot acolo, în cofetăria unde l-am cunoscut, i-a venit ideea unei mărturisiri publice prin artă a nedreptății pe care o trăia. Vânzând o bucată de vie, cu banii obținuți a plătit transportul formației până la București. Aici, în fața Palatului regal, la ieșirea Altețelor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mult îmblîn-zit de când Lică era învestit ca tată al infirmierei. Lică, și el, semăna din ce în ce mai puțin [a] haiduc și își schimba obiceiurile. Programul Siei era și el schimbat. Nu mai avea atâta libertate, iar plimbările cu Lică erau acum la cofetărie și cinematograf. Culmea distracțiilor selecte în tovărășia acelui cavaler fercheș! Totuși ea regreta lucrurile de mai înainte, dar Lică hotărâse că nu se mai poate merge acolo. In schimb, îi povestea amănunțit tot ce făcea, ca unui camarad. Sia nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ei, un zece netrecut în catalog. Am retrăit momente memorabile, care mi-au mers la inimă. Așa suntem noi, dascălii... ne atașăm sufletește de elevi, într-un fel copiii noștri spirituali. Mi-au adus cadou băuturi răcoritoare și produse de cofetărie... Le-am oferit câte un volum II cu dedicație specială, Adrian primind și volumul I. Cu un excelent aparat fotografic s-a imortalizat acest moment emoționant din viața mea de dascăl. Într-un târziu ne despărțim cu regret și promisiunea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
doar fapte, adunarea de la berărie tocmai ajunsese în această fază. Fiecare avea în buzunar cel mai categoric argument ; îi cedară totuși rândul lui Costică. - Ați auzit de doctorul Tudurachi ? - Da, ce-i cu el ? - Mare figură ! - Taică-su a avut cofetărie în casele unde e acum „Gioconda”. - Pe strada Ruset ? - Cetate, dom’le, nu casă ! Intrai în curte printr-un gang cu poarta zăvorâtă ca la o mănăstire de maici. În poartă era tăiată o ușă cu prag : îți plecai umerii
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
într-o sală de teatru am pătruns și mai târziu. Procesul "urbanizării" mele a fost lung. Am purtat, multă vreme, cămăși țărănești și un suman cernit făcut de un croitor din Lisa. Nu-mi amintesc să fi trecut pragul unei cofetării, cât am fost la "Spiru Haret", și nu cunoșteam lucruri elementare: cum se trimite o telegramă, cum se folosește un aparat de radio sau cum e să mergi cu un taxi. Pe bulevard, mă opream uneori în fața cinematografelor să mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
zi de toamnă mergând pur și simplu pe stradă către liceu. Mă încrucișasem cu o femeie care trecea în sens invers și care miro sea... a un anume parfum, un parfum dulce și ușor men tolat, mai curând unul de cofetărie decât parfum de damă. Femeia era îmbrăcată într-un taior roz. Îmi aminteam parfumul acela inconfundabil, îmi aminteam și femeia aceea, o știam de fapt foarte bine! Când, rămas cu gura căscată, m-am uitat peste umăr, vederea femeii care
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
corabie. Am coborât la Rond, pe maca damul din jurul statuii. Statuia din centrul pieței înconjurate de clădiri bizare, pline de gorgone și de atlași de ipsos, era de-a dreptul colosală și-și lăsa umbra ca de gnomon peste vitrina cofetăriei. Ne-am îndreptat către ușa ei cu clopoțel. În vitrină erau bom boane de ciocolată înfășurate în poleieli colo rate. Mama a intrat „doar pentru o clipă“, lăsân du-mă s-o aștept afară. Norii se sfâșiau de creștetul încoifat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
s-o aștept afară. Norii se sfâșiau de creștetul încoifat al statuii. Tramvaiul nostru trecuse și piața era goală, doar șina sclipea de-a lungul ei. Între fața dele străine liniștea se lăsase desăvârșită. Și mama nu mai ieșea din cofetărie. Mă pierdusem de ea, aveam să rămân mereu acolo, în piața cu statuie uriașă. Am început să țip din răsputeri, ghe muit pe vine, când ușa s-a deschis și am zărit o mânecă roz și am știut că e
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
la bar o femeie oarecare și am iubit-o apoi întreaga noapte, udând-o cu lacrimi și cu salivă. Plângând peste mizerul corp de muiere (Mădă sau Cătă), în care intrasem nu ca-ntr-un templu, ci ca-ntr-o cofetărie, am știut că niciodată de-atunci încolo n-aveam să revăd știma de lapte și miere din golful cu stabilopozi, înfășurată-n părul ei de sârme și vrejuri și cârcei și spirale și volute de aur... De ce iubim femeile Pentru că
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
pătruns sufletul și a știut să-l înțeleagă a fost Mariana lui Tudose. A pus ochii pe el, l-a studiat cu atenție și, într-un târziu s-a hotărât să încerce. L-a invitat la un film, apoi la cofetărie, i-a dat alte și alte întâlniri... Încetul cu-încetul, băiatul și-a dat seama că Mariana nu-i mai e indiferentă. Dar, ce să-i facă timidității? Fata a avut leac și pentru asta: ea l-a sărutat prima
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pentru că era mereu în compania lui Molly Tierney, fata cu voce catifelată și bucle blonde. Se așeza lîngă ea în timpul orelor, îi dădea țigări și-i ducea planșeta dintr-un loc în altul. De obicei avea o expresie nerăbdătoare, copilăroasă. Cofetăria Brown’s din Sauchiehall Street avea o scară îngustă care cobora într-o încăpere mare cu tavan jos. Fumul de tutun și luxul fanat erau atît de compacte, că Thaw, ca un scufundător într-un salon dintr-un vas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ieri leșinat și aproape înghețat în apropiere de moșia Băneasa (la lacuri) a declarat că se numește Dan I. Kretzu, e gazetar și nu e răufăcător...“ Ochii lui Neculai Procopiu descoperiră anunțul lui Costache, înghesuit, cam nelalocul lui, între reclama Cofetăriei La Inger și Războiul de țesut România. Observă că lipsesc ghilimelele la „România“ și le marcă cu creion chimic, înmuindu-l în salivă, ca să nu se înțeleagă că e un război la care se țese patria noastră dragă, deși n-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-i treacă supărarea cu dispariția cufărului, trecuse cu ochii peste anunțul din Universul, remarcase fără să se mire că a fost plasat între două reclame tâmpite. Oare ce prestigiu are Poliția, dacă cererile ei sunt puse lângă un anunț de cofetărie, nici măcar una de renume, cum ar fi a bătrânului Fialkowski, ci una care azi e, mâine nu e? Apoi dădu peste știrea despre bărbatul cules din zăpadă: „Arestatul găsit ieri leșinat și aproape înghețat în apropiere de moșia Băneasa (la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și apăsă pe sonerie. Se auzi un țârâit strident. Când capul pleșuv al plutonierului se ivi în rama ușii, ceru să fie introdus Petre, zis Rusu, vizitiul familiei Inger, pe care l știa om dezghețat. Își aminti iar de reclama cofetăriei plasată lângă anunțul lui, dar alungă gândul cu mâna, ca pe-o muscă. — Te-am chemat să-mi povestești tărășenia de ieri. Vizitiul își cam răsucea căciula, iar degetul tăiat părea că zvâcnește. Zise hotărât: — Omu-i de la balamuc, să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
proasta după ele. Ne-am făcut planul, cu Vasi: prima oprire pe strada noastră, la Marie Rose, modistă, croitoreasă, lenjereasă și multe altele, apoi la Maison Jobin, pe Calea Victoriei, pentru pălăriile și cravatele domnilor, după aia ceva mai jos, la cofetărie. Eu țin cu domnii de la Capșa, Vasilica, mult mai inimoasă decât mine, cu bătrânul Fialkowski, mai ales că e bolnav, sărmanul, iar afacerea i-o conduce altcineva, care nu mai aduce clienți. Mie îmi plăcea la Fialkowski când avea soba
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu șamotă, pe care stătea leneșă o pisică. De când a schimbat soba și pisica i-a murit de pneumonie, ca Violetta, și de când polonezul nostru e și el bolnav, nu mă mai simt bine când intru acolo. În fine, după cofetărie, mergem la Universul, unde poți găsi de toate, la prețuri bune, și-om mai vedea pe urmă, dacă mai avem timp și bani. Time is money, am aflat de curând de la ea - și-mi place cum sună, deși nu cred
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Toată lumea privea mirată după el, de fiecare dată, întorceau capul ca la comandă, dar nimeni nu îndrăznea să-l întrebe ceva, Mișu presupunea că-i vorba, ca întotdeauna la el, de vreo femeie. Conu Costache venise încărcat cu dulciuri de la cofetăria lui Inger, din strada Carol, ceea ce, de asemenea, îi surprinsese pe-ai casei, era o încălcare a tradiției, care impunea Capșa sau Fialkowski, ba chiar, de când Fialkowski era bolnav, numai Capșa. Bradul era aproape până-n tavan, iar tavanul era înalt
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
am trecut mai întâi pe acolo. Venise domnul Caton Lecca, a întrebat și dumnealui unde sunteți. — Dar asta-i cu neputință, sări Costache în picioare, ignorând cu o ridicare din umeri ultima remarcă. Aveți vreo legătură cu Petre, vizitiul de la cofetăria evreului Inger? — Nu, care Petre? Care Inger? Iertați-mă, dar nu văd de ce-ar fi cu neputință și nici nu e, dovadă că vi-l dau. Și-i întinse, într-adevăr, un portmoneu din antilopă. Când îl luă, Costache
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
poate să însemne asta? O întâlnire, desigur, dar unde? Trase de frâu și obligă calul să meargă la pas. O fi vreun loc cu verde și cu roșu în centrul Capitalei, poate un parc, poate o prăvălie, o firmă, o cofetărie? Se uită la firme, dar nici una nu arăta așa. Și-n care zi? Dracul ăla de copil nu i-a spus nimic. Calea Victoriei era liniștită, câteva cupeuri, oameni îmbrăcați elegant și gros, pentru că era o zi rece, mergeau în vizite
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l băgă în poșetă. ― Mă întorc repede, Mirciulică, și vom pălăvrăgi împreună toată după-amiaza. Tu ai să bei un lapte cald cu rom, iar eu... Ia să vedem! Cred că aș avea poftă de niște cornulețe cu frișcă. Cunosc o cofetărie pe Calea Moșilor unde le prepară admirabil. Diseară... Ei bine, diseară o să ne uităm la televizor, iar înainte de culcare am să-ți povestesc Scufița Roșie. Crede-mă, vom petrece de minune! Cățărat pe pervazul ferestrei, Mirciulică urmărea silueta grațioasă a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]