1,095 matches
-
documentul creat! 15.Ordonează cuvintele pentru a descoperi proverbele: a)cât, omul, învață, trăiește b)tace, si, înțeleptul, face c)faci, găsești, bine, bine d)mult, vorba, dulce, aduce. 16.Scrie cuvintele următoare și subliniază consoanele: cad, rod, sap, lac, cojoc, ropot, amar. (Pentru subliniere folosește comandă Underline din bară de editare.) 17.Scrie versurile următoare și subliniază vocalele iar consoanele scrie-le cu stil italic bold: „Bunica-mi spune deseori Că e un suflet și în flori, Ca macul roșu
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Bițoi Dumitru, Dascălu Neculai, Porcaru Ion s-au specializat în confecționarea obiectelor folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fără milă pe băștinașii din Iudeea, adică edomiții, moabiții, amoniții și filistenii iar ura lor se va revărsa și asupra romanilor care erau stăpînii regiunii. Pentru că metoda mutilării bărbăției filistenilor nu a prea dat roade, au găsit ei ac de cojocul îndîrjiților. Această metodă odioasă și criminală era practicată de mozaici și în secolul l și ll al erei noastre, fiind amintită de către Saul/Pavel în Galatieni 6,12-13: ,,Toți cei ce umblă după plăcerea oamenilor, vă silesc să primiți tăierea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află nici unul să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la politici, că taică-său o fost plutonier, tehnician veterinar. Acuma, cu ce-o fost el vinovat că taică-său o fost plutonier? Asta nu Înțeleg! Și zice Într-o zi cătră mine: „Mă, eu la bagaj mai am un cojoc și ăla ți-l dau ție”. Eu n-aveam cojoc, aveam numa’ un pulover, că era primăvară, da’ În orice caz sănătatea era baza. Că de la răceală pornește totul... Și nu mă prinde mirarea că oare de ce am acum spondiloză
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Acuma, cu ce-o fost el vinovat că taică-său o fost plutonier? Asta nu Înțeleg! Și zice Într-o zi cătră mine: „Mă, eu la bagaj mai am un cojoc și ăla ți-l dau ție”. Eu n-aveam cojoc, aveam numa’ un pulover, că era primăvară, da’ În orice caz sănătatea era baza. Că de la răceală pornește totul... Și nu mă prinde mirarea că oare de ce am acum spondiloză cervicală, că am lombosciatică, că am câte toate... Cât ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
medical”... „Și cine o fi Georgescu ăsta, măi? Păi da’ ce, Georgescu dirijează colonia?” „Nu vă supărați, nu mă Întrebați pe mine.” „Așteaptă-mă că vin Înapoi.” Mă gândesc că aista o vini cu gașca gata formată și vai de cojocul meu. N-o mai vinit. Eu tot am așteptat. Măi, nu mai vine nimeni... Și Georgescu o săptămână tot o Încercat, cu ce o avut, să vadă dacă o elimină, da’ nu s-o putut. „No”, zice, „acuma depinde de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fratele meu la Govora... Ăsta a primit scrisoarea... Și ce-i scrisăsăm În scrisoare? Să-mi trimită un pachet mai mare așa, cu lucruri, ca să nu mor (râde - n.n.). Mi-a trimis după aia ciorapi de lână, cizme de cauciuc, cojoc Îmblănit, mai multe... Și, culmea, cân’ am ajuns acasă, mi-a spus: „Bă, io nu mi-am dat seama că e de la tine”... A ținut-o pe birou vreo cinci-șase zile scrisoarea. Dacă dădea cineva de ea... era nenorocire. Când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
îmbrăcat în costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască, barba lânoasă, cu cojocul și căciula întoarse pe dos. Vicleimul, bineînțeles, a degenerat. De unde vicleimul original avea un dialog inspirat din mistere sau nașterea lui Hristos, cu vremea s-a vulgarizat și chiar s-a trivializat. Astfel am ajuns la vicleimul zis „fără perdea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parte la asediul Plevnei, iar marele general turc Osman-pașa este încercuit și asediat! Ion Brătianu desfășoară o activitate febrilă în capul Ministerului de Război. Totul era de făcut. Din toate unghiurile țării încep să sosească proviziile de gură; mai târziu cojoacele și cellalt echipament de iarnă. În capul serviciului sanitar avem norocul să avem un om superior și cu o mare autoritate. Acesta e generalul Carol Davila. De o activitate fără seamăn și cu o inteligență pătrunzătoare, afară de asta cunoscându-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-i priește?... Pentru a patra oară azi, o „echipă” răscolește ghena cu gunoi de lîngă gardul redacției. Bărbatul, care a sărit înăuntrul ei, are drept unealtă un par. N-a găsit decît o bucată de stofă. Nevastă-sa (îmbrăcată cu cojoc) așteaptă mofluză lîngă un cărucior. *Numai cei fixați în clișee mai pot crede într-o „înflorire a culturii” în condițiile de azi, cînd preocuparea numărul 1 e astîmpărarea foamei. La alții, lucrul ăsta, cel puțin, se poate spune: „Mais même
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și al altor orătănii. El culege roadele folkului: jumătate vită de colo; o sută de sticle de Riesling de la vreo cramă; mai o halcă de mistreț dacă nu unul întreg ceva amintiri, și ele folclorice, de pe la Oradea, sub formă de cojoace, mai o cergă maramureșeană, mai o duzină de blugi că se poartă. Să nu plece cu mâna goală din județ, pentru că a distrat lumea și i-a ridicat nivelul ideologic! De la Sibiu până la București, mai an, a lăsat un damf
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tocuri și potcoave. Lengerii: repară într’o zi 6 cămăși și 6 ismene, iar într’o săptămână de 6 zile lucrătoare croiește și coase 3 cămăși sau 4 perechi ismene sau 5 perechi chiloți. Cojocarii: confecționează într’o zi 4 cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
spuse Profesorul. Este ea tânără, dar e foarte descurcăreață. Eu am mare încredere în ea. Oricum, dacă se întâmplă ceva, nu sunt complet nepregătit, să știi. Dacă am o baterie, apă și câteva obiecte din metal, găsesc eu ac de cojocul Întunegrilor. Și încă foarte simplu! N-ai observat nimic pe drum? N-ai văzut niște obiecte din metal? Întunegrii nu le pot suferi, așa că nu se apropie cincisprezece sau douăzeci de minute. — Clamele? am întrebat. — Da, clamele acelea pentru prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la suprafață adevărate revelațiuni etnografice. La fel se încondeiau ouăle, cojoacele și păpușile de cârpă; la fel se înfloreau ștergarele, maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele și toiegele; la fel se alcătuiau uneltele rudimentare de muncă, la fel se clădesc casele și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îi succedă alte douăzeci, printre care Deștept băiat! (1904), Departe de oraș (1906), Chipuri și suflete (1908), Oameni cumsecade (1911), Între femeie și pisică (1913), Păcatul Sfinției sale (1915), De sufletul nemților (1916), Doamna de la Crucea Roșie (1919), Între frac și cojoc (1922), Bodoreanca (1924), Pasărea rătăcită (1929), Povestiri vânătorești (1939). Ultima antologie alcătuită sub supravegherea autorului este Deștept băiat!, din 1961. Se alătură prozei scurte romanul Un om supărător (1924), încercări dramatice (Năbădăile Cleopatrei, comedie într-un act; traducerea, în colaborare
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu ș.a., C. își susține „excelența” mai cu seamă prin întinderea și varietatea ambianței umane pe care o circumscriu schițele, povestirile, foiletoanele și anecdotele sale. E o lume extrem de pestriță, plasată „între frac și cojoc” și localizată în capitală, dar și în orașul de provincie ori în sat. Imaginea ei se compune linear, cumva stereotip, fără vreo surpriză privitoare la o posibilă schimbare a manierei jurnaliere, specifică. Aici se agită de-a valma, surprinși în
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
1913; Ce nu se poate spune, București, 1914; Moș Trăscău, București, 1915; Păcatul Sfinției sale, București, 1915; De sufletul nemților, București, 1916; Dureri neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea Roșie, București, 1919; La umbra unui car, București, 1920; Între frac și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător, București, 1924; Pasărea rătăcită, București, 1929; Domnul Iorga are haz, București, 1932; Povestiri vânătorești, București, 1939; Grija stăpânului, București, 1949; Din vremea aceea..., București, 1951; Văzute și auzite, București, 1958; Deștept băiat
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
snoave, glume și anecdote și a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească. SCRIERI: Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești, Chișinău, 1978. Culegeri: Snoave și anecdote, Chișinău, 1979; Cântece revoluționare și sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Ace pentru cojoace, Chișinău, 1985; Soare nou răsare, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: A. Donos, Creația populară astăzi, „Cultura”, 1974, 21 decembrie; Gr. Bostan, Din tezaurul culturii populare, „Zorile Bucovinei”, 1975, 24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
unde-s iernile de altădată? Îmi plăcea strașnic, sau mai degrabă îmi place acum privind în urmă franchețea iernilor de altădată. Începeau în decembrie, atingeai maturitatea glorioasă prin ianuarie-mijlocul lui februarie, își mai scuturau puțin cât să zâmbim a râde cojoacele la începutul lui martie, după care o luau la sănătoasa." E și puțin Creangă, aici. M. C. Da, e limbajul, sunt niște expresii moldovenești. A. V. Și, dintr-o dată, devii acidă: "Dumnezeu știe de ce, dar iernile de acum au filosofia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
8, ap. 32 sector 2 țel. 2113572 16625 CODREA IRINA MĂDĂLINA (n. 1968) Str. Prof. I. Bogdan nr. 18 ap. 2 sector 1 țel. 2115997 5171 COICULESCU ATHANASIE (n. 1952) Str. Șoimuș nr. 55 sector 4 țel. 3018855 094310401 4910 COJOC FLOREA (n. 1952) Str. Mitropolitul Andrei Șaguna nr. 94 sector 1 țel. 3128008 15616 COJOC NINA (n. 1964) Aleea Mozaicului nr. 3 bl. B3, sc. B, et. 3, ap. 50 sector 2 țel. 2554414 16385 COJOCEA V. AURELIANA GUOADELIA (n.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
I. Bogdan nr. 18 ap. 2 sector 1 țel. 2115997 5171 COICULESCU ATHANASIE (n. 1952) Str. Șoimuș nr. 55 sector 4 țel. 3018855 094310401 4910 COJOC FLOREA (n. 1952) Str. Mitropolitul Andrei Șaguna nr. 94 sector 1 țel. 3128008 15616 COJOC NINA (n. 1964) Aleea Mozaicului nr. 3 bl. B3, sc. B, et. 3, ap. 50 sector 2 țel. 2554414 16385 COJOCEA V. AURELIANA GUOADELIA (n. 1969) Calea Vitan nr. 117 bl. V21A, sc. C, et. 4, ap. 81 sector 3
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]