69,333 matches
-
care o găsim, larg ilustrată, în folclor și literatura cultă. În Europa sud-estică și centrală, știe autorul nostru, "rolul de stereotip profesional al evreului nu l-a jucat atît cămătarul, cît negustorul și, mai ales, cîrciumarul. Locul cămătarului în imaginarul colectiv l-a ocupat în bună măsură acesta din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul cîrciumarilor evrei era de numai 2,57% din totalul
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
considerabile, este evident că pentru cititorul de astăzi lectura volumului recent reeditat la Editura Polirom, revelează, înainte de orice, o voce care subminează prejudecata stupidă - vehiculată insistent de regimul comunist - conform căreia scriitorul ar fi trebuit să servească "idealurile partidului", "angajarea colectivă", politicul în defavoarea eticului ș.a.m.d. O carte despre tragic - scrisă așa cum este scrisă Vina tragică - este, indirect, o pledoarie pentru individualitate, pentru verticalitate și probitate morală, este, cu alte cuvinte tot ceea ce poate fi mai străin uniformizării și "angajării
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
politicul în defavoarea eticului ș.a.m.d. O carte despre tragic - scrisă așa cum este scrisă Vina tragică - este, indirect, o pledoarie pentru individualitate, pentru verticalitate și probitate morală, este, cu alte cuvinte tot ceea ce poate fi mai străin uniformizării și "angajării colective". Căci autoarea abordează tragicul nu doar ca pe o categorie strict estetică, generală și abstractă, ci stabilește în permanență conexiuni cu sfera eticului, insistă asupra ideii de responsabilitate și de examen al conștiinței, asupra tribulațiilor personajului tragic în lumea devenită
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că a continua cultivarea valorilor vechii spiritualități indigene ar fi o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și creația populară, anonimă, colectivă, dependentă "de o anume spontaneitate creatoare" care o apropie mai mult de natură decît de cultură. Ultima e în curs de ireversibilă dispariție. "Ea nu reprezintă nici un act de afirmare în istorie, și nici un factor educativ pentru poporul român". Zăbovind
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
carte despre istoria filosofiei românești presupune cunoașterea integrală nu numai a tuturor operelor din acest despărțămînt dar, odinioară aceasta era uitată, și a climatului istorico-ideologic al fiecărei perioade. S-a scris, de aceea, puțin în această zonă de interes, una, colectivă, a Institutului de Filosofie și una, fragmentară, de un singur autor (alternativă ideală) datorată d-lui Ion Ianoși. Pe acest fundal destul de sărăcăcios, a intrat în arenă dl Costică Brădățan. Să spun din capul locului (o precizează în prefață și
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
89 ca ciupercile după ploaie; în ceea ce mă privește, nu cred în eficiența acestui tip de protest, care amestecă pînă la confuzie nume care nu au nimic comun unul cu altul; îl văd și ca un inutil exercițiu de umilință colectivă: înseamnă să ceri, fie și indirect, ceva, de la niște oameni pe care îi detești. În Protest se scrie că, prin înlăturarea dvs. de la conducerea studioului vi se pregătește "al doilea și, probabil, ultimul exil"... De aceea m-am hotărît să
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
moment în timp, între atîtea altele. Poză retușată a apărut, la Cartea Românească, în urma unui concurs național de debut. Autoarea, Ioana Nicolaie, nu se află la prima apariție în volum: Portretul Ioanei este numele secțiunii semnate de ea, din cadrul antologiei colective Ferestre 98 (1998) a cenaclului Litere condus de Mircea Cărtărescu - și se numără și printre autorii volumului experimental 40238 Tescani (1999). Prima secțiune a cărții, Cariera, este o poveste de copilărie relatată de o femeie la începutul unei maturități pe
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în opoziție cu pretinsa obiectivitate a celor numiți vreme de cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de o voce proprie și văzută prin prisma 'visului colectiv al Europei despre Orient". Ceea ce face autorul este, la urma urmei, simplificînd, un studiu de imagologie - postcolonialismul însuși e construit în jurul ideilor de alteritate, fie ea etnică, rasială, culturală sau sexuală, și hibriditate. Said face o istorie a prejudecăților legate
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
cu costumul, parte din structura unui personaj. Dar și asta se vede din ce în ce mai rar pentru că s-a diluat gustul intervalului petrecut și consumat împreună, umăr la umăr, cu respect, visceral, pasional, total. Teatrul presupune o alchimie specială, individuală și deopotrivă colectivă, un exercițiu în care fiecare învață, de fiecare dată, să-și dreseze orgoliul exacerbat poate, să-și modeleze ființa pe scenă, să toarcă de plăcere. Chiar și atunci cînd nu este vorba neapărat despre rolul vieții, despre ideea sau interpretarea
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
pare să aibă noroc de autori buni. Cartea de acum rămîne consecventă modelului anterior, atît în dimensiuni, cît și în formulă. în mai puțin de 40 de pagini, autoarea adună același tip de texte cu care a debutat în volumul colectiv Ferestre 98: poeme în proză care nu depășesc niciodată o jumătate de pagină. Textele par fragmente de jurnal, dar au în același timp construcție poetică, se bazează pe un anumit sunet, pe o asociere inedită, pe o imagine centrală în jurul
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că popoarele au, fiecare în parte, un spirit al lor, reflectat în trăsături colective de caracter, unice și inconfundabile." Nimic mai clar, dar , probabil, invitații emisiunii săriseră prefața. Firea românilor include patru scurte texte (experimentale, de factură etico-politică - ne spun autorii), comentarii pe marginea faptului că imaginea pe care și-au construit-o românii
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
clarviziunea lor îi sperie și pe eventualii pretendenți. Poate, dimpotrivă, fiindcă nu știu să-și atragă pețitorii, propunîndu-le un joc de-a aparențe și esențe. Mi se pare limpede că vor sfîrși la mînăstire. Dacă nu cumva vreuna, spărgînd personajul colectiv, se va dovedi a fi Miss Marple. Doar ele ghicesc ce e cu Spînul și cu Harap Alb. Totuși, basmul despre Harap Alb are un personaj pozitiv. Desigur, calul. Singurul ce știe să se apere, să riposteze. Singurul ce se
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Uniunii Europene în chiar incapacitatea ei de a le oferi europenilor vreun sentiment al identității sau colectivității ca substitut al națiun-ității ș5ț la care trebuie să renunțe. în orice caz, eu nu cred că "națiunile" trebuie învinuite pentru ceva. "Vina colectivă" este întotdeauna o noțiune greșită. Felul în care am pus pe picior de egalitate România și extrem-naționaliștii săi a constituit un exercițiu de stenografie politică, așa cum de pildă cineva ar spune că "Franța" și-a trădat moștenirea prin regimul de la
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Pactului Molotov-Ribbentrop nu înseamnă că am dorit să neg rolul lui în motivarea României în 1941 - a susține așa ceva înseamnă a face o presupunere pe care textul meu n-o motivează. Pe scurt, "economia" articolului este afectată numai prin invocarea colectivă a reproșurilor, dacă ele sunt citite în felul următor: 1) Judt e un analfabet istoric și poate fi, prin urmare, ignorat fără nici o pagubă; 2) Judt a lăsat de-o parte în mod deliberat aceste lucruri, și astfel reaua lui
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
un nivel de subzistență până când își va reînvăța plăcerile și va fi capabil să și le exercite. Nu putem vorbi despre drepturi mai înainte de a vorbi - oricât de mult - despre necesitatea acelei joie de vivre care ne lipsește. Ca instinct colectiv, românul a trecut, prin ideea sa atât de săracă despre bunăstare, la o maximă asceză și contracție, care merge uneori până la moartea prin înfomentare. Cu o asemenea concepție eutanasiantă despre viață, chiar și cei foarte bogați suferă de foame în
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
asupra moralei umane și ele se află la poli opuși. Una este creștină și umanitară, ea afirmă că individul este sacru și că regulile de aritmetică nu trebuie aplicate unităților umane. Cealaltă concepție pornește de la principiul fundamental că un scop colectiv justifică toate mijloacele (sublinierea mea) și nu numai că permite dar pretinde ca individul să fie în toate felurile subordonat și sacrificat comunității. Oricine poartă provara puterii și responsabilității își dă seama că va fi nevoit să aleagă și că
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
îndelung încă de pe timpurile precolumbiene, iar ceremonialul s-a săvîrșit într-o cameră de internat bine mobilată cu zece paturi și locuită aproximativ de același număr de elevi. întrebați cum de a fost posibil un asemenea eveniment, pe jumătate happening colectiv, pe jumătate atac biologic, chiar acolo, în cămin, sub ochii diverselor cadre amenajate să aibă grijă de buna lui funcționare și nu să-i nășească transformarea în bordel, cei intervievați s-au lansat exclusiv în discursuri cu un conținut psiho-medical
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu", clasa prof. Petre Dumitrescu, este prezent în țară cu expoziții personale și de grup, apoi se stabilește în Elveția, la Geneva. Aici desfășoară o bogată activitate artistică, organizează numeroase expoziții personale și participă la importante manifestări colective. Expune, de asemenea, în Franța, în Canada, în Germania etc. Se implică efectiv în viața artistică elvețiană, în intervalul 1988-1999 fiind ales președinte al Societății pictorilor, sculptorilor și arhitecților elvețieni din cantonul Geneva. Cu prilejul unei expoziții colective, este prezent
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
importante manifestări colective. Expune, de asemenea, în Franța, în Canada, în Germania etc. Se implică efectiv în viața artistică elvețiană, în intervalul 1988-1999 fiind ales președinte al Societății pictorilor, sculptorilor și arhitecților elvețieni din cantonul Geneva. Cu prilejul unei expoziții colective, este prezent pe Canalul de televiziune ARTE, în cadrul emisiunii Metropolis. Figurează, de asemenea, în dicționare și repertorii care privesc arta elvețiană contemporană, precum și în Dictionnaire biographique de l'Art Suisse du XV-ème siècle jusqu'à nos jours. Prin structura sa
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
este din ce în ce mai greu de acceptat fără comentarea adecvării lor. Dintre cele șase eseuri dedicate poeților, se remarcă "Poezie și radicalitate morală", despre Mariana Marin. Autorul aduce o perspectivă bibliografică diferită asupra poetei, accentuînd influența poeților germani din România. Un volum colectiv, Vînt potrivit pînă la tare, care-i cuprindea pe cei mai importanți dintre aceștia (Rolf Bossert, William Totok, Richard Wagner), a apărut în 1982. După demonstrația lui Bodiu, ne convingem că influența poeților germani (nu numai în cazul Marianei Marin
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
ar complota neîncetat, pe evrei pentru că ar face un joc dublu ș.a.m.d. "Spiritul critic personal și al responsabilității civice sînt elemente ale unei culturi republicane și democratice care nu sînt încă asimilate și nu au devenit un comportament colectiv." Unica libertate reală ce ni s-a acordat e cea de expresie. Dar cu toate că putem vorbi și scrie acum fără teamă, că putem publica fără intervenția cenzurii, dialogul cu puterea politică nu s-a produs, deoarece, pe de o parte
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
a acestui personaj tentacular. Deși regizorul se plîngea de lipsa performanței și a profesionalismului tinerilor actori, aleși însă de dînsul în distribuție, lucru care ne îngrijorează de ceva vreme pe mulți dintre noi, trebuie să spun că în rama personajului colectiv fiecare își face treaba meritoriu: cîntă, dansează, creează atmosfera, sosul acestui music-hall, pînă la urmă. Sigur că inevitabil un aer de Casandra (de astăzi) ajunge și pe scena Amfiteatru a Naționalului bucureștean. Regizorul poartă o vină în faptul că nu
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
vină în faptul că nu a lucrat cu actorii pentru eliminarea superficialității în abordarea personajului, a trăirismului și patetismelor de tot felul, a unui soi de aroganță de care unii actori tineri nu se pot despărți pe scenă. În apariția colectivă pe al cărei dinamism Hausvater contează evident trebuie să-i numim pe: Carmen Ionescu, Natalia Călin, Gavril Pătru, Ileana Olteanu, Brîndușa Mircea, Raluca Petra, Dragoș Stemate, Silviu Biriș, Marius Rizea, Mircea Anca. Sigur că în unele ipostaze individuale, episodice, jocul
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
că el nu va conduce singur și că a alege un Consiliu și un Comitet Director ca lumea este chiar mai important; s-ar fi înțeles că el va depinde de echipa pe care și-o va alcătui, manageriatul fiind colectiv, și nu s-ar fi pus în circulație (cu insistență suspectă) ideea că președintele trebuie să fie el însuși un manager, un administrator, un birocrat, în loc să i se pretindă a fi o personalitate respectată în breaslă și în afara ei, un
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
viață cotidiană: prezența obsedantă a creveților orientali (uscați, prelucrați), ca unic aliment depozitat, alături de vinul spumant, în magazinele anilor '80: "Adică să o dea pe creveți și pe muștar, alimente care umpleau din belșug magazinele de pînă în 1989" (Bulimie colectivă, în arhiva Monitorului de Brașov). Erau parcă vietnamezi, cum ne amintește un alt citat recent: "Au, la pește ce se mănîncă mai mult și mai mult? Creveți vietnamezi, tovarășe Ceaușescu!" (Arta furajării la romani, în Cotidianul, arhima on-line). Numeroase citate
Culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16212_a_17537]