2,591 matches
-
Franța, printre multele reportaje „de front” turnate pe pajiștile Angliei. La sfârșitul anului 1915, Ministerul de Război decide să utilizeze filmul ca mijloc de propagandă. În urma semnării unui parteneriat stat- privat cu principalele societăți producătoare din Anglia (Barker, British and Colonial, Gaumont, Juri’s Topical, Kyneto), sunt trimiși câțiva operatori pe frontul francez, dar imaginile obținute sunt încă modeste, fiind situate mult în spatele liniei întâi. Propaganda, din ce în ce mai utilizată de puterile combatante, provoacă schimbări majore în cinema. Un obiectiv esențial, convingerea populației
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după heterotrofie (ea însăși reprezentată de bacterii), nu le putem considera anterioare/inferioare bacteriilor. 2.3.2.2.2.2. Algele Sunt plante inferioare - primele organisme fotoautotrofe propriu-zise, adică eliberatoare de oxigen, aparțin acestei categorii de organisme - unicelulare (solitare ori coloniale) sau pluricelulare (filamentoase, taluri). Ultimele nu au însă decât un stadiu incipient de diferențiere celulară, ele putând fi considerate o aglomerare de alge unicelulare. Mai mult, destule taluri sunt de fapt plasmodii (un mare număr de nuclei înglobați într’o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu cochilia formată din două valve (scoici) brahipod - reprezentant al unei clase de crustacee inferioare; exemplu: dafnia, adică puricele de baltă briozoar - reprezentant al unei clase din încrengătura Lophophorata de animele mici, nevertebrate, marine sau mai rar dulcicole, sedentare și coloniale, unii cu exoschelet calcaros comun; dintre ei fac parte coralii C - concentrație catabolism - latură a metabolismului care, prin oxidarea substanțelor macroergice eliberează energia necesară organismului, proces însoțit de eliberarea în mediu a produșilor de reacție cenobiu - colonie de organisme unicelulare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
coralii C - concentrație catabolism - latură a metabolismului care, prin oxidarea substanțelor macroergice eliberează energia necesară organismului, proces însoțit de eliberarea în mediu a produșilor de reacție cenobiu - colonie de organisme unicelulare neseparate prin membrane celulare, ci doar printr’un perete „colonial“ comun; poate fi asociată, la prima vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
singură care cuprinde o funcție reducătoare și una oxidantă, precum O=(C6H4)-OH (chinhidrona); particularizarea la biotic este deosebit de vastă din punct de vedere biochimic specie - v. sistematică spongier - reprezentant al unei încrengături de nevertebrate pluricelulare acvatice, sedentare, solitare sau coloniale; exemplu: buretele de mare; unii formează un schelet silicios, calcaros sau cornos soredie - grup mic de alge înconjurate cu hife de ciupercă, format sub scoarța unui lichen în mare număr, eliberat prin ruperea scoarței, după care generează un nou lichen
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de unități ale Flotei a VI a americană din Mediterana. Numărul trupelor care ar fi acționat împotriva României se ridica la 20-25 de divizii. În paralel cu Războiul Rece a avut loc și decolonizarea, un proces de descompunere a imperiilor coloniale europene de peste mări. Datorită celor două războaie mondiale puterile coloniale n-au mai reușit să-și mențină autoritatea în teritoriile pe care le posedau. Aceasta a dus la o autonomie internă sporită a acestora și mai apoi la independența deplină
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Numărul trupelor care ar fi acționat împotriva României se ridica la 20-25 de divizii. În paralel cu Războiul Rece a avut loc și decolonizarea, un proces de descompunere a imperiilor coloniale europene de peste mări. Datorită celor două războaie mondiale puterile coloniale n-au mai reușit să-și mențină autoritatea în teritoriile pe care le posedau. Aceasta a dus la o autonomie internă sporită a acestora și mai apoi la independența deplină. Acolo unde investițiile europene erau semnificative, puterile coloniale și-au
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
mondiale puterile coloniale n-au mai reușit să-și mențină autoritatea în teritoriile pe care le posedau. Aceasta a dus la o autonomie internă sporită a acestora și mai apoi la independența deplină. Acolo unde investițiile europene erau semnificative, puterile coloniale și-au apărat interesele prin războaie de recucerire și represiune, în cadrul cărora vor fi susținute, mai ales de către Est, mișcări de revoltă: este cazul Franței în Vietnam (1946-1954) și Algeria (1954-1962), cazul Portugaliei în Angola și Mozambic (1961/1962-1974). Zona
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Florența și Amsterdam. Mai târziu, în perioada 1699 - 1882, se înființează alte burse în următoarele localități : Basel (1699), New York (1792), Bruxelles (1801), Varșovia (1817), Roma (1827), Madrid (1831), Chicago (1848), Geneva (1850), Tokio (1855), Budapesta (1864), București (1882) etc. Expansiunea colonială a condus la apariția primelor companii și societăți pe acțiuni, fenomen care a determinat accelerarea procesului de dezvoltare a operațiunilor de bursă. Ca urmare a apariției posibilității ca acțiunile să poată fi retransformate în bani, acestea se schimbau în cantități
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
devenit suprasaturată, cheltuielile au crescut, prețurile nu au putut acoperi cheltuielile, iar efectul final s-a concretizat în scăderea cererii de titluri de valoare. Fenomenul a fost resimțit mai întâi pe piața fianciară engleză, care a decăzut datorită prăbușirii Imperiului colonial și a declinului lirei sterline, numeroasele falimente determinând reducerea drastică a ofertei de capitaluri. În aceeași perioadă, economia franceză se dezvoltă, plasându-se pe primul loc în evoluția pieței financiare. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sfera
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în mai mare măsură înaintașelor lor preistorice - și le-a impus formule sociale extreme: escaladarea complexității, inclusiv prin aculturație, sau, dimpotrivă, accentuarea unor riguroase mecanisme de control social, menite a conserva egalitarismul(Binmore 2001). În fapt, chiar înainte de primele contacte coloniale, vânătorii și culegătorii trăiau deja, în majoritatea lor, în diverse relații, inclusiv de proximitate, cu populații agricole sau pastorale, devenind rapid parte a „sistemului mondial” modern (Headland & Reid 1989; Kusimba 2005; Layton 2001). Astfel că, dacă nu se poate contesta
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
privilegiat de studiu al relațiilor de putere: Cine spune adevărul? Cine are dreptul să vorbească? Cine controlează cuvântul? Mult timp, etnografii au căutat să explice mecanismele puterii, ale politicii și ale dreptului societăților numite societăți "tradiționale", eliminând legăturile datorate politicii coloniale sau postcoloniale. Ținând cont de umbrela colonială, puterea anumitor șefi locali a fost mai mare sau mai mică sau în orice caz modificată. De asemenea, o antropologie a antropologiei scoate la iveală dimensiunea politică a raportului observatori/observați. Proteste împotriva
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Cine spune adevărul? Cine are dreptul să vorbească? Cine controlează cuvântul? Mult timp, etnografii au căutat să explice mecanismele puterii, ale politicii și ale dreptului societăților numite societăți "tradiționale", eliminând legăturile datorate politicii coloniale sau postcoloniale. Ținând cont de umbrela colonială, puterea anumitor șefi locali a fost mai mare sau mai mică sau în orice caz modificată. De asemenea, o antropologie a antropologiei scoate la iveală dimensiunea politică a raportului observatori/observați. Proteste împotriva etnografilor s-au produs din anii 1960
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Dacă teoriile sistemului social au privilegiat mai întâi o viziune relativ statică, fundamentată pe tipologii etnice rigide, ele au cedat locul unor analize care pun în lumină în același timp caracterul construit istoric al grupurilor etnice, în special prin dreptul colonial, și caracterul eminamente dinamic al politicului. Nu se poate ca în același timp să se afirme că obiectul antropologiei dispare o dată cu sfârșitul etniilor și să se constate și proliferarea revendicărilor etnice. În nici un caz etnia nu se poate compara cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a unei societăți globale contribuie la echilibrul său general. Într-adevăr, dacă în orice societate există mecanisme care au drept funcție și drept efect să asigure coeziunea, conflictul și contradicțiile reprezintă, de asemenea, elemente constitutive. Din anii 1960, prăbușirea imperiilor coloniale și recombinările politicului într-un cadru postcolonial sau neocolonial au fixat termenii noilor provocări pentru antropologia politicului. După o perioadă dedicată relicvelor din folclorul vechi, specialiștii Europei s-au aplecat asupra unor chestiuni arzătoare, dar prost cunoscute în cadrul regimurilor democratice
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
etnografului. În această privință este suficient să-l credem pe antropologul Michel Leiris, cel care a presimțit că raportul anchetatorului de pe teren și contextul politic fac parte din datele etnografice. Din acest punct de vedere, Africa fantomă (1934), jurnalul expediției coloniale Dakar-Djibouti, este cu atât mai interesant cu cât Leiris l-a publicat în mod deliberat, spre marea enervare a șefului expediției, care se temea că portretul lipsit de complezență al etnografilor și al administratorilor coloniali o să-l lipsească de un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Africa fantomă (1934), jurnalul expediției coloniale Dakar-Djibouti, este cu atât mai interesant cu cât Leiris l-a publicat în mod deliberat, spre marea enervare a șefului expediției, care se temea că portretul lipsit de complezență al etnografilor și al administratorilor coloniali o să-l lipsească de un sprijin logistic prețios. Ancheta de la o zi la alta, mai ales la etiopienii din Gondar, arată în ce măsură etnograful este rar stăpânul jocului. El exercită totuși o putere simbolică: aceea de a-l descrie pe celălalt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
datorită culturii sale antropologice. Acest exercițiu, practicat pe o durată semnificativă, deosebește "terenul" de reportaj. De vreo douăzeci de ani, numeroși autori își pun întrebări asupra acestui curios gen literar care este etnografia. În general, ei privilegiază explicația prin contextul colonial, apoi postcolonial. Această explicație se impune oricum; totuși, trebuie să fim precauți cu neofuncționalismul care constă în a interpreta totul ca pe un simptom al epocii. Explicația exclusivă a unei opere prin condițiile istorice și culturale de producere a sa
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
proprietăți fixe) a unei societăți sau a unei culturi rămâne o povară mai supărătoare decât grija relativiștilor (pe care îi numim adesea postmoderni) de a explica totul prin contextul istoric. Voința de a clasifica oamenii în etnii distincte, proprie etnologiei coloniale, anunța într-un fel comunitarismul de astăzi. În cele două cazuri este vorba de a sustrage o "societate" mediului său istoric, de a o proteja de ansamblul care o conține, adică statul. În Statele Unite, modelul parohiei și al Bisericilor a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Ierusalimul, Vaticanul, Mont-Saint Michel în Franța, Shaoling și Lhassa, în China, mânăstirile din nordul Moldovei ș.a.. Își așteaptă regimul normal de conservare și alte ansambluri arhitectonice cu specific național sau regional. Spre exemplu, ansamblurile românești de arhitectură brâncovenească, ansambluri arhitectonice coloniale din Africa și Asia de Sud ș.a.. În unele regiuni se mai află în regim de conservare viața rurală tradițională, cu tot ceea ce ține de cultivarea pămîntului, creșterea animalelor, meșteșuguri, construcția caselor, porților și a drumurilor, port popular și manifestări etnofolclorice ș.a.
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
extindere la scară planetară a unui model considerat universal este cunoscut sub numele de mondializare. La început, mondializarea s-a manifestat doar în domeniul schimburilor economice, stimulate de răspândirea unor moduri de consum care necesitau resurse complementare. Astfel, marile puteri coloniale europene au dezvoltat în regiunile tropicale un sistem agricol deosebit, agricultura de plantație (monocultura), care a determinat fluxuri masive de populație, de multe ori forțate, spre aceste regiuni. Ulterior, dependența sistemelor social-economice locale, mai simple, de cel european, aflat într-
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
aceea a minorităților etnice și confesionale. O situație foarte complexă a fost caracteristică Imperiilor Țarist, Austro-Ungar și Otoman și rămâne încă actuală în spațiul fostei Iugoslavii și al fostei Uniuni Sovietice. Conflicte grave marchează frontierele trasate arbitrar în fostele imperii coloniale. Situații conflictuale se creează și în legătură cu existența unor regimuri politice antidemocratice. Sancționarea de către comunitatea internațională prin embargouri, prin blocaje financiare, intimidare militară creează desigur, din partea celor sancționați și a unor parteneri de interese, atitudini ostile, defavorabile deschiderii contactelor social-economice și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
FRANȚA ȘI IMPERIUL SĂU COLONIAL ÎN PERIOADA INTERBELICĂ. REPERE Adrian Vițalaru Doctorand al Facultății de Istorie din cadrul Universității „ Al. I. Cuza”, Iași Sub denumirea de „Imperiu colonial”, din ce În ce mai răspândită În perioada interbelică, francezii grupau totalitatea coloniilor, protectoratelor și teritoriilor aflate sub mandat. Toate aceste teritorii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
FRANȚA ȘI IMPERIUL SĂU COLONIAL ÎN PERIOADA INTERBELICĂ. REPERE Adrian Vițalaru Doctorand al Facultății de Istorie din cadrul Universității „ Al. I. Cuza”, Iași Sub denumirea de „Imperiu colonial”, din ce În ce mai răspândită În perioada interbelică, francezii grupau totalitatea coloniilor, protectoratelor și teritoriilor aflate sub mandat. Toate aceste teritorii cucerite de-a lungul timpului au făcut din Franța o mare putere colonială, un stat ce stăpânea teritorii pe aproape toate continentele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]
-
Universității „ Al. I. Cuza”, Iași Sub denumirea de „Imperiu colonial”, din ce În ce mai răspândită În perioada interbelică, francezii grupau totalitatea coloniilor, protectoratelor și teritoriilor aflate sub mandat. Toate aceste teritorii cucerite de-a lungul timpului au făcut din Franța o mare putere colonială, un stat ce stăpânea teritorii pe aproape toate continentele. Acest domeniu colonial a creat printre liderii politici din metropolă discuții aprinse asupra modului cum trebuiau administrate, apărate și nu În ultimul rând exploatate coloniile. Cu alte cuvinte, s-a vorbit
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adrian Viţalaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93536]