2,881 matches
-
de frunte în războaiele cu arabii, fost prim-ministru, Ariel Sharon, care se află, de vreo doi ani, paralizat, într-un spital din Tel Aviv. El a demarat desființarea coloniilor evreiești din Gaza și alte teritorii palestiniene cu toată opoziția coloniștilor -, și tot el a cedat Gaza Autorității Palestiniene. Ehud Olmert îi continuă opera în fruntea partidului Kadima, creat tot de Sharon. Așadar, și într-o parte, și în alta, sub presiunea evenimentelor și a unei experiențe tragice de mai multe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
așa că nu uitați ce vă spun acum; iar de gânduri de evadare, nici să nu vă treacă prin cap, căci va prindem imediat și va Împușcam, ca să dăm exemplu și altora. De acum Înainte nu va mai numiți deținuți, ci „coloniști” și veți munci În colonia de muncă „Saligny” de la kilometrul 4 de pe canal. Acum, la treabă!” Am pornit sub escortă („Hai, mai repede, ba! Ține aproape! Unde te uiți, ba?”) spre lagăr, care nu era departe, ci doar la un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
roaba, un hârleț și o lopată; dar așa cum se Întâmplă În „socialism”, activitatea noastră nu s-a putut desfășura conform dispozițiilor primite, din cauza ca pe șantier nu erau suficiente scule ca acelea amintite mai sus, așa că am fost repartizați câte doi „coloniști” la câte o roaba, un hârleț și o lopată. Așa cum Îmi aduc aminte de primă Înjurătură, prima palmă, prima bătaie la tălpi și prima celulă de la penitenciar, tot așa Îmi aduc aminte de primul meu companion de roaba, cu care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se poate cunoaște din texte, ci numai prin elementele pătrunse uneori în lucrările literare. Fără îndoială, oricîte posibilități și mijloace vor fi existat pentru aducerea în provincii a limbii vorbite la Roma, nu a existat situația ca măcar administratorii și coloniștii veniți să vorbească același aspect al latinei din punct de vedere dialectal. Ca atare, înainte chiar de a fi primit amprenta dată de limba (sau de limbile) provinciei în care era adoptată, latina putea veni cu particularități care nu erau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poeți scandinavi). Mai există o limbă nordică, feroeza (vorbită în Insulele Feroe), cu un statut incert, fiindcă are trăsături care o apropie de islandeză (și, de aceea, este considerată uneori un dialect al acesteia), dar, de fapt, este limba unor vechi coloniști norvegieni, la care s-au adăugat multe elemente din daneză. În feroeză s-a păstrat o bogată literatură populară, îndeosebi balade epice cu teme din vechile saga și din vechea epopee germană Niebelungenlied. Grupul de vest al limbilor germanice cuprinde
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
topică, care este inversată atunci cînd primul element al propoziției nu este subiectul. Neerlandeza este vorbită în Olanda și în jumătatea de nord a Belgiei, din varianta ei olandeză fiind formată limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud, ca urmare a prezenței coloniștilor buri. Pe continentul american, se întrebuințează în Surinam și în Antilele Olandeze, iar, pe cel asiatic, în Indonezia. Neerlandeza este apropiată în morfologie de limba engleză și, ca atare, are un număr redus de forme flexionare la substantiv (chiar morfemul de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Unele limbi romanice și germanice au fost transplantate, îndeosebi după Marile descoperiri geografice și după formarea unor imperii coloni-ale, și în zone din alte continente, adică în teritorii colonizate, unde populațiile au ajuns să vorbească limbi romanice sau germanice prin coloniști europeni, care au impus limba lor localnicilor. În acest mod, limbi romanice precum spaniola, portugheza, franceza și, în mică măsură, italiana au ajuns în America, în Africa sau în Asia. O extraordinară expansiune a cunoscut-o engleza, limbă germanică de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză, fiindcă teritoriul britanic, pe care locuiau neamuri celtice, a fost între anii 47 și 410 pro-vincie romană și, prin urmare, a fost populat cu coloniști romani, așa cum s-a întîmplat în zonele în care s-au format limbile romanice. Limba latină a ajuns deci pe teritoriul britanic înainte de a se fi format limba engleză, însă nu a reușit să înlăture în totalitate limba băștinașilor celți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
participa efectiv la tipul de civilizație care reprezenta atunci Europa, dar, după ce stăpînirea romană a încetat, starea socială și o dată cu ea starea culturală s-a schimbat, prin întreruperea vieții urbane și prin revenirea la cea rurală. Ca urmași ai vechilor coloniști romani și a mai vechilor băștinași romanizați, românii au reprezentat, începînd cu secolul al VI-lea, poporul cel mai numeros din zona balcanică, a Dunării de Jos și a Carpaților, însă, după împărțirea Imperiului Roman, partea răsăriteană, cu centrul în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sub forma unor curente de gîndire semnificative, iar limba literară a fost puțin exersată, caracteri-zîndu-se prin variante locale și prin împrumuturi din surse nespecifice Europei moderne. Pe lîngă aceasta, intelectualii de atunci, chiar cînd au ajuns la ideea descendenței din coloniștii romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai ales în satele complet românești, în ciuda privilegiilor de care se bucurau. După construirea castelului, ungurii apar și în zona Branului, ca mercenari, angajați de sași, cu o plată lunară de 1 florin, fie în paza castelului, fie în războaie. Coloniști unguri, după cum arată Podea, se așezau în localitățile de unde erau alungați românii Săcele, Apața, Crizbav. Românii alungați, de obicei, părăseau satele, dar nu regiunea, înființându-și cătune la marginea satelor lor sau prin apropiere. Așa s-a fondat, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
opinii străine despre frumusețea și importanța trecătoarei, adică a drumului de car. "Trecătoarea Bran, la care mergi pe șoseaua ce urcă din Țara Bârsei, trecând pe lângă vechea cetățuie a cavalerilor germani din Bran, fostă mai înainte loc de apărare al coloniștilor germani și ajunge în culmea muntoasă la cota 1245, în imediata apropiere de masivul Pietrei Craiului....după ce trece culmea muntoasă coboară la Podul Dâmboviței... Trecătoarea aceasta există încă de la întemeierea cetății Bran de cavalerii teutoni, este una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
etnic; aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul Istrati Dabija Vodă dă o carte prin care îngăduie Vlădicăi de Huși să așeze coloniști străini în satul Plopeni, ce era la marginea Hușului; iar la 1667, Iunie 20, Alecsandru Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
era la marginea Hușului; iar la 1667, Iunie 20, Alecsandru Iliaș Vodă pomenește în cartea sa, dată Episcopului de Huși, Ioan, și despre „2 grădinari”. Doi ani mai târziu, o altă carte domnească împuternicește pe același Episcop „de a aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
draniță, cu coșare de șipci de brad, cu garduri de scândură și cu fântâni cu roată și acoperiș în fața locuințelor. Aplicând noului teren cumpărat, agricultura îngrijită practicată de ei pe ogoarele pietroase și cu sol sărac din regiunile de munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți în meșteșugul lemnăriei, lucrau în satele vecine - Idrici, Rădiu, Albești
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lor din satele de origine (Ciocănești și Iacobeniă, să vină și ei aici, dacă nu definitiv, cel puțin să-și cumpere o cât de mică parcelă de pământ. Aceasta cu atât mai mult, cu cât pe lângă belșugul cerealelor, pe care coloniștii le duceau toamna și le vindeau pe prețuri bune în vechile lor sate de munte, mai începuseră să recolteze struguri și fructe din viile și livezile plantate din primii ani ai venirii lor aici. Apoi și loc de pășunat, oile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lor sate de munte, mai începuseră să recolteze struguri și fructe din viile și livezile plantate din primii ani ai venirii lor aici. Apoi și loc de pășunat, oile și vitele mari fiind mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte de căldura verii și pișcate de gerul cumplit al iernii următoare, încep să moară și să se închircească. Alături de holdele câmpului și de vite, coloniștii încep să sufere și ei resimțind din greu neprielnicia mediului. Descurajați, ofiliți și bolnavi, prind a se retrage grăbiți și triști către satele de unde veniseră cu ani în urmă.Acolo, altă descurajare: în gospodăriile și pe locurile de altă dată
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
stepică a ținutului Fălciu. Sărăcia de apă i-a obligat să renunțe la creșterea cârdurilor de gâște și a porcilor de rasă. Aceiași sărăcie de apă și abundență de colb ori glod (după anotimpă, i-a făcut pe mulți dintre coloniștii bucovineni de aici să și schimbe portul lor național prin portul hainelor și cămășilor obișnuite regiunilor noastre de deal și câmpie. În sfârșit, stabilirea coloniei la marginea nordică a satului Rădiu, în plină bătaie a vânturilor dominante și în vecinătatea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca la toate neajunsurile vieții lor, tuberculoza și mai ales malaria să fie bolile care i-au îngrozit și le au măcinat în continuu sănătatea fizică și liniștea sufletească. Așa se explică de ce azi numai o mică parte din vechii coloniști stau permanent aici, restul dându și lotul în dijmă, la ai lor sau localnicilor, ori vin numai în epocile muncilor agricole și a recoltării produselor câmpului. Aceștia practică așadar transhumanța agricolă. Să vedem acum care sunt cauzele care au stat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cele două regiuni - de unde au plecat și unde s-au așezat - ne va scoate în evidență o serie de fapte interesante asupra mediului de viață din cele două regiuni. Așa de exemplu, am spus încă de la început că grupul de coloniști a plecat dintr-o regiune de munte: Carpații Bucovinei. Satul Ciocănești, din care au venit cei mai mulți se află pe valea Bistriței aurii la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică o formează câteva pâraie care în cea mai mare parte a anului sunt seci. Deci satele de plecare și de stabilire ale coloniștilor se află în două regiuni geografice cu medii fizice complet deosebite, depărtate unul de altul la peste 225 km. în linie dreaptă și cu o diferență de altitudine de cca 620 m. De aici decurg toate deosebirile dintre elementele fizice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la peste 225 km. în linie dreaptă și cu o diferență de altitudine de cca 620 m. De aici decurg toate deosebirile dintre elementele fizice ale celor două medii, deosebiri care cu greu au putut și pot fi suportate de către coloniștii bucovineni. Dintre aceste elemente, cele care alcătuiesc clima au fost și rămân cele mai importante, deoarece acțiunea lor se exercită direct iar rezultatele lor se resimt imediat. Analiza comparativă a principalelor elemente climatice din cele două regiuni ne va fi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
climatice a regiunilor de unde au plecat și unde s-a stabilit grupul de bucovineni, reținem că diferența dintre aceste elemente, așa de marcantă la unele dintre ele, este una din cauzele imposibilității de adaptare a celei mai mari părți a coloniștilor. Dar, în afară de aceste diferențe înregistrate de stațiunile metereologice respective, sunt și o sumă întragă de alte diferențe a elementelor atmosferice asupra cărora nu aveem încă date. Una din aceste diferențe este de pildă aceea privitoare la compoziția aerului. Fără îndoială
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]