2,334 matches
-
C. Amalvi, 1994; A. Corbin, 1994; J.R. Gillis, 1994; M. Ozouf, 1976; R. Sanson, 1976) au urmărit etapele prin care data de 14 iulie a fost construită și impusă ca sărbătoare națională a Franței și tehnicile ceremoniale prin care mecanismul comemorării a reordonat și resemnificat trecutul. Dacă inițial finalitatea sărbătorii era una „conservatoare” (a păstra și apăra memoria revoluției), foarte repede o nouă perspectivă, teleologică, și-a făcut loc: sărbătoarea trebuia nu numai să comemoreze faptele de odinioară, ci și să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al speranței, un viitor care garantează victoria finală a revoluției din 1789 (M. Ozouf, 1976, p. 200). Astfel, Încă din primii ani de după 1789, un ansamblu ceremonial articulat Începe să se contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu asalt și dărâmate În aplauzele spectatorilor. Acest eveniment ține de actul religios, care nu mai este o simplă imitație, ci o reluare a actului sacru inițial, din care oficianții și spectatorii extrag virtuți noi (R. Sanson, 1976, pp. 15-16). Comemorarea zilei de 14 iulie, sărbătoare aparținând unui grup social și politic, contestată de alte grupuri, este revalorizată peste timp, sub domnia regelui Louis Philippe, Într-un efort de reconstruire a unei memorii oficiale și de asumare a istoriei naționale ca
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Într-un efort de reconstruire a unei memorii oficiale și de asumare a istoriei naționale ca sumă a „aminitirilor monarhice, memoriei revoluționare și gloriei napoleoniene” (A. Corbin, 1994, p. 82). În acest context se articulează treptat, din unități ritualice diverse, comemorarea zilei de 14 iulie, ca o sărbătoare națională capabilă să adune masele În jurul unei reprezentări consensuale a trecutului și a identității naționale. Accentul se mută acum dinspre elementele de comemorare către cele festive: Sărbătoarea se desfășoară În două etape succesive
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În acest context se articulează treptat, din unități ritualice diverse, comemorarea zilei de 14 iulie, ca o sărbătoare națională capabilă să adune masele În jurul unei reprezentări consensuale a trecutului și a identității naționale. Accentul se mută acum dinspre elementele de comemorare către cele festive: Sărbătoarea se desfășoară În două etape succesive: dimineața este În general consacrată manifestărilor oficiale și/sau partizane, iar după-amiaza este rezervată jocurilor și distracțiilor populare. În aceste două faze, cele trei categorii de actori ai sărbătorii - oficialitățile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a zilei. Sărbătoarea se Încheie cu balurile din cartierele orășenești sau din sate, prelungite până noaptea târziu, ocazie mult-așteptată de a dansa pentru oamenii obișnuiți (C. Amalvi, 1994, p. 442). Acest sistem politic, social și ceremonial care instaurează, cu ajutorul calendarului comemorărilor, un anumit trecut, asumat ca istorie și criteriu de identitate (de grup, etnică, națională) se Întemeiază În primul rând pe capacitatea riturilor de a da sens și de a „naturaliza” anumite fenomene sociale. Repetarea comemorărilor și discursul simbolic distribuit (prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonial care instaurează, cu ajutorul calendarului comemorărilor, un anumit trecut, asumat ca istorie și criteriu de identitate (de grup, etnică, națională) se Întemeiază În primul rând pe capacitatea riturilor de a da sens și de a „naturaliza” anumite fenomene sociale. Repetarea comemorărilor și discursul simbolic distribuit (prin presă, intelectuali lideri de opinie, produse artistice, organisme etatice, școală, biserică etc.) oferă coerență unei anumite reprezentări, care se referă simultan la trecut și prezent. În felul acesta „comemorările construiesc un eveniment ca un fapt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a „naturaliza” anumite fenomene sociale. Repetarea comemorărilor și discursul simbolic distribuit (prin presă, intelectuali lideri de opinie, produse artistice, organisme etatice, școală, biserică etc.) oferă coerență unei anumite reprezentări, care se referă simultan la trecut și prezent. În felul acesta „comemorările construiesc un eveniment ca un fapt obiectiv al lumii Înconjurătoare” (N. Frijda, 1997, p. 111). În același timp Însă, confruntările politice nu dispar - ele sunt evidente la nivelul memoriilor sociale, specifice diverselor colectivități. Un exemplu elocvent al bătăliilor asupra memoriei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al lumii Înconjurătoare” (N. Frijda, 1997, p. 111). În același timp Însă, confruntările politice nu dispar - ele sunt evidente la nivelul memoriilor sociale, specifice diverselor colectivități. Un exemplu elocvent al bătăliilor asupra memoriei prin intermediul instrumentelor ceremoniale este oferit de dubla comemorare a zilei de 1 Mai În Polonia socialistă a anilor ’80: Sărbătorirea zilei de 1 Mai are În Polonia o tradiție care coboară În secolul al XIX-lea, când era o demonstrație spontană a muncitorilor Împotriva sistemului social. După 1945
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ziua de 1 Mai a fost transformată Într-o sărbătoare mai ludică și mai populară, paradele fiind combinate cu distracțiile publice (Z. Mach, 1993, pp. 151-158). Odată cu apariția sindicatului „Solidaritatea” și contestarea puterii comuniste, se declanșează un proces al duplicării comemorărilor care conduce la constelații de interpretări diferite: același eveniment comemorat poate avea sensuri diferite (vezi și analizele din P. Connerton, 1995; D. Dreisbach, 2001; D. Fabre, 1984; D. Kertzer, 2002; P. Shaw, 1982 etc.) sau opuse - unui eveniment „fondator” i
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
organizată, spontană, nu avea limite spațiale și temporale fixe. ș...ț Caracterul puțin structurat al demonstrației, În contrast cu rigiditatea paradei oficiale, simboliza contestarea ordinii sociale (Z. Mach, 1993, pp. 164-166). Inaugurările și vizitele oficialetc "Inaugurările și vizitele oficiale" „În timp ce riturile de comemorare dau viață legăturilor sociale prin folosirea unor amintiri care transcend interesele și conflictele, instaurările și inaugurările afirmă noutatea, folosind Însă simbolurile deja consacrate” (C. Rivière, 2005, p. 27). Afirmația cunoscutului antropolog francez subliniază modul subtil În care aceste ceremonii afirmă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
panglicii, la depunerea coroanelor de flori, la onorul dat noilor cavaleri ai Legiunii de Onoare. Pe de altă parte, combinarea acestor comportamente suscită o emoție puternică. Traseul prezidențial a combinat diferite acțiuni, unele cu un caracter ritualic evident (inaugurări și comemorări), altele ținând de protocolul politic (primire solemnă, Înmânarea unor decorații, discursuri), iar altele fiind gesturi situate Între etichetă și efuziunea sinceră (Îmbrățișarea unei fetițe orfane, oferirea unor cărți cu dedicație). Actele ceremoniale, deși formalizate, au suscitat o emoție sinceră din partea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
copii, daruri constând În obiecte artizanale, simboluri ale orașului, consumul unor alimente tradiționale etc.; d) discursurile: saluturi rostite de diverse autorități locale și cuvântul invitatului; e) diverse acțiuni politice sau ceremoniale: Întâlniri cu liderii locali, inaugurări, depuneri de coroane și comemorări, băi de mulțime etc.; f) plecarea: uneori Însoțită de elementele care au alcătuit protocolul primirii, precum onorul gărzii militare, copiii care oferă flori, discursuri (vezi analizele din C. Bromberger, 1990; S. Collet, 1982; F. Cruces, A. Diaz de Rada, 1996
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 39-41), acest proces de construire a „figurii prezidențiale” cuprinde mai multe secvențe codificate: a) declararea intenției de a candida, făcută Într-un cadru solemn, Încărcat de Însemne simbolice; b) derularea campaniei electorale, cu evenimentele sale politice și ceremoniale - vizite, comemorări, Întâlniri oficiale, conferințe și declarații de presă etc.; c) momentul votului din primul tur și anunțarea celor doi candidați aflați În fruntea opțiunilor electoratului; d) campania electorală pentru al doilea tur, precum și marea Înfruntare televizată a celor doi candidați; e
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Body-Gendrot, 1993). Un exemplu interesant, care dezvăluie „plasticitatea” extraordinară a unităților constitutive ale sistemului ceremonial, este oferit de Peter Shaw (1981): În anul 837, papa Grigorie, În Încercarea de a stârni vechile sărbători celtice, a instituit, pe 1 noiembrie, o comemorare a tuturor sfinților, ca o contrapondere la riturile druide care se țineau În acea perioadă. Devenită o celebrare a morților, Ziua Papei s-a integrat În calendarul oficial și popular. Mai târziu, În secolul al XVI-lea, când regina Elisabeta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
joc de ea. Ideea unei Încoronări În batjocură Își are originea În semnificațiile străvechi ale sărbătorilor carnavalești din noiembrie. Pe acest fundal se adaugă un nou eveniment: invazia lui Wilhelm de Orania, care Întrerupe domnia lui James al II-lea - comemorarea acestui moment se făcea pe 5 noiembrie, dată care se suprapunea cu o veche sărbătoare populară, Ziua lui Guy Fawkes. (Textul de față reproduce sintetic descrierea din P. Shaw, 1981, pp. 200-205.) De-a lungul mai multor secole, prin diferite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
personaje din mitologie sau din istoria transfigurată mitologic; la polul degradator, ele au funcționat ca efigii ale personalităților politice sau religioase contestate sau ale entităților (regalitatea, imperiul englez, catolicismul) care trebuiau delegitimate. Procesiunea a putut avea un caracter celebratoriu, marcând comemorarea unor momente cu semnificație religioasă sau politică, sau unul carnavalesc, marcând revolta simbolică față de o anumită ordine politică. În funcție de diverși factori conjuncturali, aceste procesiuni carnavalești au putut rămâne ancorate doar În registrul protestului simbolic sau au evoluat către rituri de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religios, fără a promova și ideologia revistei interbelice. De altfel, George Racoveanu reia unele articole ale lui Nae Ionescu din „Cuvântul”, publică o serie de amintiri și evocări ale personalității acestuia, iar numărul 33-34 din 1965 este dedicat în întregime comemorării a 25 de ani de la dispariția logicianului. Colaborator statornic este, ca odinioară la periodicul lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, aici cu articole, fragmente de memorii și recenzii strict literare (reia rubrica „Glossarium”), evitând o angajare directă în controversele politice ale
CUVANTUL IN EXIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286617_a_287946]
-
u.), Olimpiu Boitoș scrie despre „Tribuna” de la Sibiu ca revistă literară (14-15/1926). Al. Hodoș este autorul necrologului La moartea lui I. Slavici (15-16/1925), urmat de tipărirea unei povestiri a acestuia, Ileana cea șireată. Dintre articolele destinate aniversărilor și comemorărilor, pot fi menționate 20 de ani de la întemeierea „Luceafărului” (12/1922), 50 de ani de la moartea lui Avram Iancu (16/1922), 60 de ani de la moartea lui Simion Bărnuțiu (9-10/1924). La „Cronica științifică” e schițat un proiect pentru o
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
să fie cunoscute”. Publicația era o oglindă a societății literare pe care o reprezenta. Din septembrie-decembrie 1937, în urma unei modificări de structură, materialele cu caracter literar sunt grupate în următoarele rubrici: „Pagina credinței străbune”, „Pagina educației naționale”, „Pagina încercărilor literare”, „Comemorări”, „Colțul cărții noi”, „Pagina istoriei literare”. În septembrie-decembrie 1937, la „Pagina încercărilor literare” și la „Pagina istoriei literare”, debutează Eugen Coșeriu, cu schițele Cronicarii, Sufletul de vultur și poezia Sinceritate. Au colaborat cu versuri M. Costovici, Th. Savca, Antoniu Ursu
CRENGUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286483_a_287812]
-
Silviu Dragomir, D. I. Cucu, G. M. Ivanov, Onisifor Ghibu, Al. Lascarov-Moldovanu, Horia Teculescu, Elie Dăianu, Septimiu Popa, Sebastian Stanca, Ion Mehedințeanu, Coriolan Bărbat, Corneliu I. Codarcea, Aurel Ciato, Ion Lupaș, Vladimir Nicoară. Se scrie mult despre Goga, se vorbește despre comemorarea lui M. Eminescu și se analizează traducerea în maghiară a Luceafărului, realizată de Berde Maria. G. M. Ivanov scrie despre Ibsen, D. I. Cucu despre Francis Jammes, în timp ce Ioan Lupaș cere un monument pentru G. Coșbuc la Năsăud. M.Pp.
BIRUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285745_a_287074]
-
Moartea socială cuprinde înregistrarea morții, înmormântarea, rezolvarea moștenirii materiale și spirituale a celui sau a celei ce a murit, rezolvarea schimbărilor sociale pe care le implică moartea (schimbări asemănătoare celor legate de căsătorie sau de naștere), ca și ritualuri funerare, comemorări și reculegeri. Considerăm important să relevăm aspectul cel mai dramatic al atitudinii față de propriul eu - sinuciderea. Sinuciderea este un act cu semnificație variată și multiplă. Scriitorul Anton Holban a considerat-o o moarte care nu dovedește nimic. Baldavin o definește
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cuteza de-a se opune pe față la planul împăratului, foarte hotărât, și cedă din slăbiciune, deși rațiunile acestuia citate pentru a-i îndupleca culminau în subtilități și sofisme. Numai trei puncte sânt în cestiune - zicea împăratul: primatul, apelațiunea și comemorarea în rugăciuni, cari cîteși trele, privite mai de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îngrozitoare și sub cele mai cumplite jurăminte cumcă nu are de loc intenția de-a lăsa să se adaoge la crez măcar o iotă sau cîtu-i negru sub unghie; nu e vorba decât de recunoașterea celor trei puncte: primatul, apelația, comemorarea și acestea chiar numai pentru subrepțiunea pe furiș a păcii publice. Parte mare a clerului aprobă numaidecât cererea împăratului și, fiindcă puțini preoți îndărătnici, suferind exilul enunțat asupră-le, se răzgândiră cu vremea și se uniră cu majoritatea acomodată, întregul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai probabilă “locuirea” de către propriul spirit al șamanului. Totodată, la §II.5 sunt prezentate detalii de natură să fundamenteze afirmația lui. În mod inconștient, în toată lumea modernă se aplică aceeași concepție sub forma cultului sfinților, eroilor, strămoșilor, personalităților (moaște, monumente, comemorări). Putem considera că aici acționează un arhetip (motiv comun tuturor/multor cultúri ) (v. §II.4.3.7). Conceptul de atracție exercitată de corpul grosier pentru cel eteric este valabil și pentru alte corpuri, de subtilitate superioară, detașate de restul celor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]