4,185 matches
-
INTERVENȚIEI ÎN TEXT somn din căldură amețitoare în fugă, stația G-ral Eremia Grigorescu, de la Mărășești pînă-n Siret se reped ciolane, pe căprării, să țină piept dușmanului la propriu, căci își spălau cămășile în rîu, și la mausoleu la bustul gol, comemorativ, sau înăuntru! din podul mixt peste șosea, înălțimea dintre cîmpie și povîrnișul deluros, dedesubt scobitura cu drumuri, balastieră, vîrfurile de plopi, moartea comandată social pe ținta lui, la vreme de război, și moartea într-o vizită la Veneția păruse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" - considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie 1897, un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) - cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a noului calendar comemorativ național. Alături de acestea, celebrative au fost desemnate zilele bătăliilor de la Valea-Albă și de la Călugăreni. În timp ce morții și veteranii Războiului de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ziua Unirii din 1859) - cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a noului calendar comemorativ național. Alături de acestea, celebrative au fost desemnate zilele bătăliilor de la Valea-Albă și de la Călugăreni. În timp ce morții și veteranii Războiului de neatârnare trebuia onorați prin ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională (exista obligația prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ritualuri comemorative, conferințe, cântece patriotice și chiar pelerinaje la locuri istorice (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Cultul regalității era deja prezent atât în iconografia națională (exista obligația prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria de a saluta drapelul în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I ca domn al României; ii) 10 mai 1877 - Carol proclamă "independența absolută a României"; iii) 10 mai 1881 - proclamarea Regatului României, Carol fiind încoronat primul rege al României. Prin instituirea datei de 10 mai ca centru temporal în calendarul comemorativ al statului, memoria națională este programată simbolic în funcție de "legea concentrării" identificată de M. Halbwachs ca principiu regulativ al memoriei colective. Într-un studiu de topografie a memoriei (în care a examinat modul în care amintirile sunt fixate în spațiu), Halbwachs
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
et al., 1972; Daicoviciu et al., 1979; Dragne et al., 1971). Accentul este strămutat de pe istoria poporului român pe istoria statalității române, care este proiectată adânc în trecutul îndepărtat și căreia îi este conferită o continuitate istorică neîntreruptă. Pe plan comemorativ, reliefarea continuității statale românești și-a atins expresia apoteotică în 1980, cu ocazia aniversării a 2050 de ani de la întemeierea primului stat centralizat și independent sub conducerea lui Burebista. Recordul în materie îl deține, totuși, șahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al., 1984, p. 87). Teza bimilenarității, elaborată ca dogmă istoriografică în faza naționalistă a comunismului românesc, a fost elaborată pentru a atesta vechimea și pentru a epata continuitatea nefrântă a stalității pe teritoriul carpato-danubiano-pontic. Anii '70 au dat startul maniei comemorative a național-comunismului, în care s-au celebrat cu febrilitate ritualică o lungă serie de evenimente care atestau toate vechimea și măreția civilizației românești. Celebrarea a 1600 de ani de la atestarea documentară a orașului Buzău (1976), calificată de V. Georgescu (2008
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1976), calificată de V. Georgescu (2008, p. 68) drept "fantezistă", comemorarea a celor 1800 de ani ai Orșovei (1974), a celor 1850 ai Clujului (1974), ori a celor 2000 de ani ai orașului Alba Iulia (1975) sunt exemple ale febrei comemorative care a cuprins regimul comunist. Momentul culminant al acesteia a fost atins fără îndoială în 1980, cu ocazia comemorării a "2050 de ani de la făurirea de către Burebista a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a primului stat independent și centralizat al geto-dacilor". Evenimentul a fost celebrat în fața a peste 3.000 de participanți, majoritatea străini, pe stadionul 23 August sub egida Congresului Mondial de Istorie din 1980 organizat la București (Petre, 2010). Monumentalitatea festivismului comemorativ desfășurat în deceniul al șaptelea al secolului trecut evidențiază cele trei semne distinctive identificate de V. Georgescu (2008, pp. 118-120) drept caracterististice ale întregului discurs istoric propagat în național-comunism: i) caracterul său genetic, dat de amplificarea "fondului biologic primordial" și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viața lui Nicolae Ceaușescu (aniversarea zilei de naștere, aniversare Congresului al IX-lea din 1965 care a inaugurat supremația personală a noului conducător). Prin această structurare a calendarului celebrativ al societății socialiste românești, cultul personalității ceaușiste fost învestit cu centralitate comemorativă, figura liderului iradiindu-se din această poziție centrală pentru a pătrunde în și subordona sieși toate evenimentele din trecut aflate pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin instituirea mecanismului lustrației), rescrierea istoriei oficiale, deschiderea accesului la dosarele secrete, reparații materiale și financiare acordate victimelor fostului regim, precum și instaurarea unor noi simboluri publice prin schimbarea numelor străzilor, ridicarea de statui, construirea de memoriale și elaborarea de ceremonii comemorative (vezi și Stan 2013, p. 1). Alături de politicile de ordin juridic, o componentă majoră a justiției tranzițională o reprezintă "politicile memoriei", prin care noul regim depune eforturi de reconfigurare a memoriei colective a trecutului pe liniile interpretative aprobate de noile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile pentru construirea unui muzeu al comunismului și de instituire a unei zile comemorative a victimelor regimului comunist etc.), asumarea Raportului simbolizează de fapt o mișcare tectonică în ordinea mnemonică românească: răsturnarea "regimului de adevăr" conservator și a întregii ordini discursive articulată în cadrul acesteia și instalarea "regimului de adevăr" anticomunist în care meta-narativa comunismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
textuale înregistrate în materialele didactice. Dimpotrivă, sistemul de reprezetări sociale ale trecutului cuprinde, pe lângă dimensiunea semnificațiilor obiectificate textual, o întreagă altă serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
serie de dimensiuni: a) dimensiunea obiectificată material, i.e., ordinea materială a memoriei, care cuprinde totalitatea locurilor memoriale, muzeelor, monumentelor comemorative, statuilor și a altor spații în care este materializată o anumită semantică a trecutului; b) dimensiunea codificată ritualic, i.e., ordinea comemorativă a memoriei, care totalizează complexul de practici ritualice prin care anumite aspecte ale trecutului, cu întreaga lor încărcătură simbolică, sunt reproduse în prezent; c) dimensiunea indexată nominal, care cuprinde totalitatea numelor cu rezonanță istorică ancorate spațial. Aceasta se bifurcă în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor nuclee de cercetători. Sunt dificultăți în accesul la bibliografie. Au fost constituite cercuri de cercetători care să elaboreze volume colective remarcabile în domeniu? D. T.: Erau. Se editau volume, dar de regulă erau dedicate unor cifre rotunde, unor evenimente comemorative, cum ar fi Revoluția de la 1848. Dar se organizau și sesiuni științifice corelate cu evocarea unor momente din istoria facultății, a universității sau a unei personalități. S. B.: În ședința biroului Comitetului de partid pe Centrul Universitar din 13 decembrie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
patrimoniului literar al celor două popoare. Acțiunile cultural-științifice au contribuit la cunoașterea reciprocă și la întărirea relațiilor româno-indiene. Lucrarea Descoperirea Indiei de Jawaharlal Nehru, interpretând modern istoria poporului indian, a trezit un viu interes în țara noastră, ca și expoziția comemorativă dedicată marelui patriot indian Mahatma Ghandi, itinerată în mai multe orașe ale țării; literatura modernă indiană a fost făcută cunoscută în România prin traduceri din operele lui Rabindranath Tagore, Prem Chand, Mulk Raj Anand, Bhabani Bhattacharia, Crishna Chandor și ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Relațiile româno-japoneze, Vol. II; 6. Relațiile româno-suedeze, Vol. III; 7.Problema afgană, Vol. III; 8. Tratatul de la Varșovia, Vol. IV; 9. Relațiile României cu state din zona subcontinentului indian (India, Pakistan, Bangladesh), în volumul "Dreptul mai presus de toate" volum comemorativ. Angajamentul înscris pe copertele celor patru volume "semper fidelis patriae" (întotdeauna credincios patriei) nu poate fi considerat incompatibil cu angajamentele noastre europene și euroatlantice, potrivit opiniei exprimate de ziaristul de renume Corneliu Vlad, care a apreciat că în cele 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Lucian D. Petrescu împreună cu un crescător de reni. 1994, în nordul Suediei, unde soarele apune și răsare în același minut. 1994, în nordul Suediei. 20 martie 2006. ADIRI (Asociația de Drept International și Relații Internaționale) și Fundația "Nicolae Titulescu". Reuniune comemorativă pentru Corneliu Mănescu, fost ministru de externe a României, care ar fi împlinit la 8 februarie 2007, 90 de ani. Cuvântul rostit de dr. Lucian D. Petrescu ambasador (r), cu acel prilej (vezi volumul Corneliu Mănescu diplomat, publicat de Asociația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prin preocupări demne de un adevărat intelectual. Dar să dăm cuvântul autorilor acestei broșuri, intelectuali ai satului, Miron și Nicolae Budac pentru a ne vorbi cu cuvintele lor despre scopul acțiunii și despre personalitatea celui omagiat atunci, în acel moment comemorativ. „Ca o modestă contribuție la ridicarea culturală a fraților noștri de la ogor, din mijlocul cărora am plecat mânați de dorința de a ne face cât mai folositori țării și neamului nostru, dăm azi la lumină, această broșură, care, prin cele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
istoria Romei, l-a citit pe Tit Liviu și e entuziasmat pentru țara noastră. Sărmanul de el, atunci când a aflat că V.A.Urechia, marele fondator al Ligii Române are de gând să meargă la Roma ca să depună o coroană comemorativă, și-a părăsit stâncile și pădurile lui fără să-i pese de sărăcie, singur, pe jos, prin tot soiul de greutăți, a venit la Roma, unde îndată ce a sosit, a sărutat pământul. Locuitorii Romei îl vor cunoaște, îl vor înțelege
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Franța sau în Germania nu s-ar fi întâmplat așa ceva. La Weimar, casele lui Goethe, Schiller și Nietzsche sunt transformate în mici musee și îngrijite cu sfințenie, iar în Leipzig vezi la o casă mică, simplă și modestă o placă comemorativă amintind că acolo a locuit Schumann. N-ar fi mare greutate să se simtă pilda aceasta și la noi, restaurându-se cât de puțin casa și punându-se o placă comemorativă, pe care citind-o și cel mai umil dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la o casă mică, simplă și modestă o placă comemorativă amintind că acolo a locuit Schumann. N-ar fi mare greutate să se simtă pilda aceasta și la noi, restaurându-se cât de puțin casa și punându-se o placă comemorativă, pe care citind-o și cel mai umil dintre țăranii locului să se bucure și să se mândrească cu faptul că în satul lui s-a născut și a copilărit cel mai mare poet al neamului românesc 32. În a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a lăsat fără răspuns cel puțin două întrebări. Prima: cine-i autorul scrierii găsite de Const. Hurmuzaki? A doua: este vorba de un simplu fals? La un moment dat, paternitatea textului, căruia i s-a dat citire și la festivitățile comemorative de la Putna, a fost atribuită chiar lui Mihai Eminescu (cum se știe, membru al Comitetului de organizare din 1871). Și numele lui Bălcescu a fost evocat printre cele ale ipoteticilor autori, numai că analiza filologică a scriiturii va dovedi că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]