56,095 matches
-
Ioan Holban Scriu cu o destul de mare întîrziere despre ultima carte de proza a suceveanului Ion Beldeanu, O dimineață pentru fiecare (Editură Cuvîntul Nostru, 1998). Comentînd altădată poezia să, observăm faptul că literatura lui Ion Beldeanu cultivă și explorează motivul literar al provinciei, în cea mai bună (și în cea mai productivă!) descendentă bacoviană. Prozele din cartea publicată în acest an confirmă: oameni obișnuiți, tipologii comune
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
sînt construite pe acest principiu al imaginarului imersat în plină realitate. Funcționarea lui, însă, e garantată de felul în care povestea în sine e rostita, de felul cum naratorul explică, se miră și el (sau ea, în cazul Cavalerului inexistent), comentează, anticipează, se declară perplex sau copleșit de întorsăturile evenimentelor ori de greaua misiune a povestirii. Naratorii din toate cele trei cărți sînt oameni obișnuiți, lucru foarte important: ei mijlocesc glisarea de la realitate la imaginar, dînd glas propriilor lor nedumeriri, lamentîndu-si
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
Gheorghe Grigurcu Amintirile din țară cantoanelor îi servesc lui Arghezi drept suculent material ilustrativ, în cheie anecdotica. Cu satisfacția de a comenta o ramură a umanității ce i se pare neeuropeană și chiar antieuropeană, Arghezi înregistrează o stare precomunistă, un totalitarism larvar, zăcînd într-o pornire a destructurării sociale, în idealizarea dialectica, într-un misticism nediferențiat: "La Berna se putea citi pe
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
nici o altă consistentă decît pe aceea fantomatica a hologramei. În mare, în aceeași situație se află și desenul. În prima categorie intră desenele ample, aproape desene de sculptor prin dîrzul decupaj al formei, devenite însă confuze prin linii anexe care comentează policrom conturul inițial. Acestea, ca și o compoziție în ulei, au ca model un nud monumental, un fel de replică de astăzi la steatopigismul celebrei Venus din Willendorf. În cea de-a doua categorie intră desenele de mici dimensiuni, scene
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
Poe? Dar de Mallarmé ați auzit?" și a început să scoată din servietă volumele, ca venise pregătit, si sa ne citească, si sa ne explice. De atunci încolo, orele cu el au fost extraordinare. De-abia le așteptăm. Citeam și comentam pe Rimbaud, Lautréamont, Valéry... eram vrăjiți de acest cenaclu improvizat... Îmi aduc aminte ca într-o zi Ion Barbu a venit în clasă și ne-a spus să facem liniște, că el are de scris un articol împotriva lui Arghezi
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Vieru, dar ignorează pe Mircea Ivănescu, pe Ileana Mălăncioiu, pe Gellu Naum sau pe Cezar Baltag, citînd la întîmplare. O notă emfatica marchează prezenta în palmares a lui Eugen Barbu, în pagubă lui Ștefan Bănulescu, înregistrat colateral, ca nuvelist; se comentează cu mare aflux de epitete Groapă, dar se trece sub tăcere un roman de talia Cărții Milionarului. Radu Petrescu este menționat la grămadă printre memorialiști, alături de Geo Bogza sau de N. Steinhardt, dar e scăpat din vedere românul novator Matei
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Traian Dragomir publică în numărul dublu al Vieții românești o convorbire cu Eugen Simion, care se plânge (în treacăt...) că este pentru prima oara în ultimii 30 de ani când numele său apare în această revista. Caius Traian Dragomir nu comentează reclamația și pune punct interviului. * O atenție aparte merită o evocare semnată de Maria-Luiza Cristescu: Nichita: schije dintr-o bombă. Malitios-tandră, prozatoarea îl portretizează pe Nichita Stănescu foarte expresiv (la scurtă vreme după moartea poetului): "Nichita este singur și n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
o rezolve cumva. La Tournier, acest imbold reparatoriu se manifestă ca didacticism agasant. Unele dintre cele mai frumoase texte din Piticul roșu au sincope produse de intervenția autorului care insistă să explice tehnica folosită, să atragă atenția asupra simbolurilor, să comenteze asupra unei construcții importante sau mai subtilă. Pe undeva, Tournier nu are încredere în cititorii săi, îi trage de mînecă, explică și învață, dublează prin parafraze, parazitîndu-i propriul text cu un fel de poluare pedagogică. Recunosc, am mare reținere față de
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
aplecat an ultimii ani, cu deosebire, spre studierea perioadei dintre 1940-1947. Recent a publicat o solidă monografie despre țara noastră an al doilea război mondial. Și, măi ănainte, ăn 1996, tot o monografie lămuritoare despre guvernarea N. Rădescu. Le-am comentat, pe amândouă, aici, ăn revista noastră. Aproape simultan cu monografia despre România an al doilea război mondial a publicat o altă carte despre grevă regală, moment important an acțiunea - inutilă, din păcate - de stăvilire a instalării comunismului an țara noastră
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
emite ăntr-un mod ciudat, precipitat, gutural. Mai sperăm că un miracol să rezolve această țară cu care se iese din școala, care se resimte dramatic, de mulți ani ăncoace, pe scenele profesioniste. an rest, nu pierdeți știrile din Ultima oră comentate la Casandra de clasă Olga Tudorache-Adriana Popovici.
Aplauze pentru Sebastian by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17431_a_18756]
-
mă găsească pe mine". Destinul a vrut altfel. Fundoianu a murit, gazat, la 2 octombrie 1944, la Auschwitz (avea numai 46 de ani) și urma să n-a rămas într-un cimitir ci s-a risipit în fumul văzduhului. A comentat, desigur, iudaismul. Revelator e eseul Utopie și teritoriu, în care, vorbind de sionismul de început, surprinde statutul antinomic al iudaismului: "Un popor contradictoriu. Ni se atribuie cel mai jos materialism și iudaismul e istoria moralei, istoria idealismului. O contradicție, care
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
și aceleași aspirații viitoare - se numește popor.". Antropologia modernă, de astăzi, confirmă opiniile sagace ale lui Fundoianu tînărul. În august din același an 1919 într-unul din eseurile din serialul Iudaism și elenism (care dă titlul ediției pe care o comentez) scria: "spunem clar: morală iudaica e incompatibilă cu viața instinctelor - cu viața. Străină în seria organismelor europene, ea a fost izgonita ori reformata. Dar daca aiurea morală iudee e numai o neizbutita epidemie, în Asia (India, Persia, China, Iudeea) e
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Geo Șerban Odată cu inaugurarea sezonului literar de toamnă, revine an atenție proza lui Petru Dumitriu, grație volumului scos la Cluj sub auspiciile "Bibliotecii Apostrof". Volumul, alcătuit și comentat de Ion Vartic, cuprinde patru capitole, destinate inițial, ăn viziunea autorului, să facă parte din frescă epica Biografii contemporane, la rândul ei concepută a da o replică la Cronică de familie. Similitudinile de substanță se vroiau puse an evidență, de către
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
și pe asta! Mai cu seamă scriind despre Cioran, adică exercităndu-se pe un strat ultrageneros, ăn stare a oferi spiritului critic inombrabile prilejuri de afirmare. Dar să urmărim câteva faze ale acestei lupte dintre Iacob-criticul și ăngerul-filosof, ăncercănd a le comenta că un cronicar... sportiv, șui generis. "ăncep să citesc Caietele lui Cioran (Gallimard, 1997) cu o curiozitate puțin morbida, repede dezamăgită: curiozitatea cititorului de jurnal. Nu-i un Cioran an halat și păpuci. E același, din cărți. an cărți e
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
noul istorism (Stephen Greenblatt), adepți ai "political corectness" (Richard Pells), deconstructivisti (Barbara Johnson); schimbând criteriile, mai sunt prezenți an această carte-dialog universitari de origine română (Sorin Alexandrescu, Irina Grigorescu-Pană, Ștefan Stoenescu și Mihai Spăriosu, acesta din urmă prin intermediul unei cărți comentate de autoare), poeți (Alan Brownjohn, Seamus Heaney), prozatori (Paul Bailey). Au rămas an afara acestei rapide clasificări: Helen Vendler - preda poezie engleză și americană la Harvard, Helmut Bouheim și Claus Henning - ambii implicați an sistemul Consiliului Britanic și Graham Parkes
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
literar ieșean care și-a legat numele de realizarea ediției critice Costache Negruzzi. A procedat prin lungi pauze ăntre volume. Dar, finalmente, a ajuns la capătul ei, fiind și autorul unei bune, solide monografii despre creatorul nuvelei Alexandru Lăpusneanu. Am comentat unele dintre volumele acestei monumentale ediții și depun mărturie, ăn perfectă cunoștință de cauză, că e o ănfăptuire științifică remarcabilă, ăncăt, la acest capitol, dl. Liviu Leonte și-a făcut exemplar datoria. Poate că dacă toți istoricii literări i-ar
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
despre care, adaug, Croce spusese, ăn 1936, ca confundă estetică cu zoologia), dar și, implicit, cu Vianu și cu tot ceea ce ăntruchipa estetică. Studiul cel mai amplu (peste șaptezeci de pagini) și mai dens este, ăn volumul pe care al comentez, cel despre Viața Românească an perioada interbelică. E, nu e exagerat să notez, piesa de rezistență a volumului. Aici dl. Liviu Leonte ași da măsură convingătoare a capacității sale de analist al unei perioade a importanței, publicații literar-culturale. Am citit
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Ibrăileanu) dar rostește opinii partizanal negative despre românul Hortensiei Papadat-Bengescu Concert din muzică de Bach (1927), numai pentru că prozatoarea abandonase, pentru "Sburătorul", cercul revistei ieșene. Aceste adevăruri trebuiau spuse răspicat (și nu o face!) de autorul volumului pe care al comentez. Dar până că Ralea să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Ionel Brătianu, care, ăn 1916, ai acorda bătrânului poet un stipendiu de 500 lei lunar (oare câtă vreme i-a fost vărsat această subvenție?), așa cum reiese dintr-o scrisoare a lui Macedonski către Pillat, inclusă an volumul pe care al comentez. Și, tot an 1916, Pillat subvenționează apariția plachetei lui Bacovia Plumb, volum esențial pentru lirica bacoviană. ăntre timp se petrec evenimente fundamentale pentru viața lui Pillat. A fost refuzat, decis, ăn cererea lui de căsătorie, de Florica Rosetti. Hotărât să
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
publicând mereu volume de versuri (Biserică de altădată și Florica an 1926, Limpezimi, 1927, Caietul verde, 1932, Scutul Minervei, 1933, Poeme ăntr-un vers, 1936, Țărm pierdut, 1937, Umbră timpului și Balcic, 1940 etc. etc.). Există an volumul pe care al comentez o splendida scrisoare către G. Călinescu, mulțumindu-i - explicativ - pentru cronică la Poeme ăntr-un vers. Și mai toate scrisorile, chiar uneori și cele cam de serviciu au farmec, culoare, reprezentându-l bine pe literat. Dar, tot agităndu-se, nu și-a
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
lirice, a prozei și a traducerilor lui Ion Pillat an șase masive volume, ultimul apărând tocmai an 1994. E, deci, o ediție integrală a operei lui Ion Pillat. I se cuvin, pentru asta, d-nei Cornelia Pillat, mulțumiri și recunoștință. Am comentat anca primul volum al ediției și am constatat - prin colaționare atentă - unele erori de transcriere, abateri an dispunerea strofica a unor poeme și, mai ales, ănlocuirea comentariilor critice cu reproducerea, ăn ample citate, a receptării critice a fiecărui volum. Editoarea
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
unui colț altfel sordid din Capitală, si pentru pierderea umbrei binefăcătoare an verile toride. Iar nesăbuiții săpători răspundeau celor care-i mustrau: Las^ că crește altu-n loc!" (pomul era cel putin centenar, viguros și de o specie rară). Cineva a comentat că an Germania s-ar fi cimentat pământul peste rădăcini, ca să-l ăntărească). Las de-o parte revoltă subiectivă, poate, sau "sentimentalismul" (aș protesta: nu "ieftin" - măcar de-ar mai avea, toți, asemenea răbufniri sentimentale, de nu s-ar usca
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
sînt efectiv răscolitoare. În 1962 e eliberat din închisoare și capătă statut de domiciliu obligatoriu într-un sat de pe lîngă Slobozia, locuind într-o căscioara, cu lut pe jos și acoperiș cu stuf. E reprodusa, în cartea pe care o comentez, corespondență lui Brauner cu Lena Constante, tulburătoare în totul. Firește, nu lipsesc declarațiile de dragoste: "Înțelege că de multă, nespus de multă vreme te port în suflet nu ca pe un prieten numai, ci că ființă care face parte integrantă
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
copil a de orice vîrstă ar fi copilul". Frază această de la începutul cărții exprimă, evident, o banalitate, o idee comună și nici măcar nu e îmbrăcată într-o stilistica mai rafinată, dar ea, așa cum vor mai fi multe în carte a comentate deseori de autoare a vrea să aducă un elogiu simplității, sentimentului celui mai obișnuit, considerat de obicei atît de firesc, încît nici nu se mai vorbește despre el. Amintirile despre Ea (de fapt e impropriu să le numim amintiri pentru că
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
și de luare în stăpînire a lumii prin codurile consacrate ale artei și prin subtilele convenții ale reprezentării. Prin obiectele sale, realizate în materiale mai mult sau mai putin efemere, Elenă Scutaru face un fel de arheologie a formei plastice, comentează, implicit, mecanismele prin care aceasta se naște dar, în același timp, ea reconstruiește un anumit tip ceremonial, o relație cu materia amorfa dusă aproape pînă la limita magicului. Grafică lui Marcel Brăileanu este un joc asumat cu ideea de construcție
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]