991 matches
-
lașitate , ci se are în vedere efectul salvator pe care îl are în unele situații; r. 22 23 : „Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă !” face parte din folclorul popular, încadrându-se în aceeași clasă de acțiuni la care se preferă comentarea doar a scopului benefic pentru individ, nu și a acțiunii în sine, de cele mai multe ori denigratoare; p. 19, r. 10 11 : „nu știi d-ta că nevoia te duce pe unde nu ți-i voia” se subliniază compromisurile și sacrificiile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și opera (1974), culegerea Mihail Eminescu. Studii și articole (1966), albumul monografic M. Eminescu și opera lui în documente, mărturii și ilustrații (1985) învederează un eminescolog pasionat. Contribuie la mai buna cunoaștere a operei eminesciene și prin îngrijirea, prefațarea și comentarea câtorva volume de publicistică și corespondență, amintiri ale contemporanilor și studii. Rod al unei munci scrupuloase, bine documentată și vădind spirit critic, monografia despre Eminescu oferă o interpretare de ansamblu a omului și a scriitorului, de la antume la postume, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288963_a_290292]
-
de prof. Oltea Rășcanu-Gramaticu, „Michelangelo (I) de Ovidiu Drâmbă, „Grigore C. Bostan - Poezia populară românească în spațiul Carpato-Nistrean” de Petruș Andrei, atestă cât de largă este paleta și a tematicii lor. „Atenție Europa, sosim!” tablete dulci-amare de Viorel Patrașcu în comentarea lui C.D. Zeletin, „Eminescu printre noi” de Ion Hurjui, „Spiru Haret - 155 ani de la nașterea sa” de dr. Gheorghe Mămularu, Călimănești, „Restituiri din impresionanta operă a marelui om de spirit Gr.T.Popa (18921948) membru al Academiei Române (1936), nominalizat Nobel...” de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism mintal”. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viziune unitară a literaturii și evoluează în sensul unor coordonate ale specificității naționale și europene. Dacă G. Călinescu accentua raporturile personalității artistice cu istoria, P. supune individualitatea literară evoluției istorice și conștiinței naționale în conglomeratul ce particularizează sud-estul european. În comentarea literaturii române interbelice se evidențiază capitolele Ermetism și avangardă și Neliniști tinerești și autohtonism filosofic, întrucât au meritul să ridice analiza critică din sterilul ideologism al epocii și să nuanțeze realitatea artistică a perioadei. Era totuși firesc ca această istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
de chiști renali multipli, bilaterali, în toate segmentele tubilor uriniferi, precum și prin asocierea variabilă cu alte anomalii extrarenale (cardiovasculare, digestive) în special chiști hepatici , manifestată de obicei la adult și evoluând frecvent spre IRC (5, 8). Această definiție impune câteva comentari Caracterul de boală multisistemică este validat de afectarea mai multor structuri, în organe diferite (deci de manifestările extrarenale) și, mai ales, de datele recente ale biologiei celulare care au evidențiat alterări ale interacțiunilor celulă celulă și/ sau celulă matrice extracelulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a sintaxei (o permutare care, bineînțeles, nu contravine la păstrarea acelei permanențe, care este un anumit gen al limbei). Această înscriere a unei părți a evenimentului în chiar specialitatea sintaxei este suficient din punctul de vedere al enunțării lirice. Orice comentare, în textul însuși al poeziei, ar fi o procedare școlară, oratorică, în orice caz antipoetică. În matematice de exemplu, fizionomia unei pagini ar fi sălbatecă și respingătoare, dacă s-ar restabili, în vederea unei clarități totale, încheieturile cele mai mici ale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
semnificație. Dar legile, codurile interpretative alcătuite ad-hoc refuză, câteodată, să se aplice până și abstracțiunilor. Mizând pe libertatea ambiguității, eul care scrie nu respectă invitația identificării cu un eu real al autorului. Cele mai multe jurnale alternează - și În scrierea, și În comentarea propriului conținut - trei modalități temporale. Cea dintâi, dictată, parcă, pentru a sfida definiția genului („o scriere zilnică, relatând Întâmplările unei zile”) propune un nivel retrospectiv al scriiturii. Jurnalul intim se scrie ancorat În fluctuațiile memoriei. Un trecut, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
bine articulată și răspicată, concomitentă cu scrierea. Dacă elevii sunt educați, în felul acesta, pentru o percepere conștientă, ei nu vor întâmpina, de regulă, greutăți în a se familiariza cu noi și necesari pași, cum ar fi: silabisirea comentată respectiv comentarea la prelucrarea unor cuvinte a căror imaginea scrisă diferă de cea sonoră. Din punct de vedere educativ, ne pare important să influențăm elevii în așa fel încât ei înșiși să devină, de fiecare dată, conștienți de noua situație a învățării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
american și european modern, urmărindu-i-se tentaculele până la narațiunea postmodernistă. Nu numai poetica și exegeza de text profită de pe urma acestei practici interpretative, ci și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
s-a racordat fericit la orientările mai noi ale filologiei clasice europene. Considerând insuficientă erudiția pozitivistă, el va fi preocupat îndeosebi de „formele de creație și de expresie” la scriitorii greci și latini, căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe de Longos, cea dintâi traducere integrală în limba română (reeditată repetat până astăzi), unde „infidelitatea” produce un text meritoriu stilistic. Comentariul din Tehnica povestirii la Plutarchos în „Bioi paralleloi” (1925) își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
fetișismul estetizant al istoriografiei literare. Discipol al unor specialiști români precum Adrian Marino, Alexandru Duțu, Paul Cornea, C. este pasionat, în același timp, de deschiderea teoretică inițiată, prin estetica receptării, de Școala de la Konstanz, pe care, inclusiv prin traduceri și comentarea unor texte fundamentale ale lui Hans Robert Jauss, o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale coordonate ale unei abordări echilibrate, în sensul considerării textului literar ca punte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
istoric unic. Se bănuiește ușor că Nichifor se poartă la fel în toate expedițiile, după un program imemorial, tocmindu-se din plăcerea de a vorbi, repetând același monolog, făcând gluma tipică cu lupul în dreptul Grumăzeștilor, văietînduse de baba sa. Chiar comentarea pierderii frânghiei pare a fi făcută după un program de vorbire în cazuri de accident. Ca și Anton Pann, însă cu mai multă spontaneitate, Creangă aduce în scrierile lui mult lexic țărănesc, dar mai cu seamă proverbe, zicători, ce alcătuiesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i de piscuri cu foamea-i adâncă” (Sisif). „Ritual solitar”, „istorie personală”, lirica se prezintă ca o „sinteză de contraste”, în care versul transparent visează parcă să fie o punte către adâncimi nebănuite. Criticul literar s-a ilustrat îndeosebi în comentarea poeziei, în calitatea lui de cronicar, timp de peste trei decenii, al revistelor „Steaua” și „Tribuna”. F. citește opera ca pe o „existență fraternă”, ținta sa fiind aceea de a aproxima figura spiritului creator, „dicțiunea” care singularizează o experiență poetică. Accentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
de călugărițe - prin urmare nici în Sfântul Damian -, fără o aprobare specială din partea Scaunului Apostolic (Ibidem, 24-25: FF 2739), această decizie provocând o reacție fermă din partea sfintei Clara (LsgsC 37: FF 3232). Și Inocențiu al IV-lea a intervenit în comentarea Regulii. Astfel, la 14 noiembrie 1245, el a emis documentul Ordinem vestrum (BF I, p. 400-402: FF 2739/1-10), în care, dincolo de a reconfirma că obligativitatea observanței se restrângea doar la precepte, a precizat că pregătirea culturală era un element
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Publică aici îndeosebi poeți optzeciști: Liviu Ioan Stoiciu, Leo Butnaru, Nicolae Țone, Mircea Cărtărescu, Irina Nechit, Romulus Bucur, Octavian Soviany. Proza e reprezentată de Florin Șlapac, Iurie Bodrug, Nichita Danilov, Ovidiu Pecican, Vitalie Ciobanu ș.a. În afară de literatura propriu-zisă și de comentarea cărților sau a actualității social-politice din Republica Moldova, revista propune consistente interviuri cu Ana Blandiana, Victor Ieronim Stoichiță, Leopoldina Bălănuță, Valentina Tăzlăuanu, Al. Călinescu, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Dan Perjovschi, Lucian Boia, Silviu Lupașcu ș.a. Un punct de interes îl constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
Într-o armonie de arome și de acorduri sublime. Heliade Înfățișează, după Cartea Genezei, nașterea universului material care, În esență, este un univers de obiecte transparente, imponderabile. Poetul le zice, În limbaj filozofic, principi, și Într-un loc scoate din comentarea lor un vers tulburător: „Lumină vă e vocea, prin ea vorbiți vederii”. Urmând istoria sacră, Heliade descrie „starea adamiană”, nașterea Evei și, cu mare fantezie, unirea și „profumul” fecundării; „Se scoală-Adam; și Eva În brațele-amoroase Îl strînge cu ardoare; el
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu sunt dealul și valea, ci muntele și abisul, câmpia și marea. Eroii sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spațiului și timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române contemporane, B. s-a dovedit un critic cu egale disponibilități interpretative pentru poezie și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeți precum Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
înșiși, de circulația lor externă și n-au dat, în mod regretabil, un astfel de exemplu. Acesta ar fi fost fără îndoială fecund. Un al doilea handicap provine din structura însăși a criticii române. Ea este orientată în principal spre comentarea, sub formă de cronici, de foiletoane, a literaturii strict actuale, ea însăși destul de puțin cunoscută. O astfel de critică oricâte merite literare interne ar avea, și ea le are fără îndoială atrage totuși puțin atenția, prin forța lucrurilor, traducătorilor și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este interesată de mărturia scrisă și de relevanța sa pentru imaginarul colectiv, ne vom opri pe larg, din întreaga literatură de specialitate oferită de școala franceză, asupra lucrării lui Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Nu pentru abordări comparative sau pentru comentarea analizelor sale, ci pentru cele două texte de însoțire, "Prefața" (5-34) și ceea ce putem numi postfața volumului, " În vederea unei antropologii politice. Istoria politică mai poate fi coloana vertebrală a istoriei?" (437-59). Motivul este dat de faptul că istoricul francez stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
arhitecturale. Cercetătorul care se afirmă în anii 2000 (se poate înțelege de asemenea și istoricul literar, istoricul de artă, al civilizației în ansamblu, al culturii, al mentalităților etc.), în baza competențelor și a viziunii personale, este liber să aplice în comentarea trecutului o grilă de lectură proprie, într-un acord "negociat" cu obiectul său de studiu, asumându-și totodată responsabilitatea în legătură cu metodologia, conceptele originale introduse și concluziile la care astfel poate ajunge (Topolsky 10). Această perspectivă presupune însă, în limitele unei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu răbdare prin bibliografia problemei, constatând fie relativismul definițiilor, fie tendința generalizărilor forțate. Paradigma pentru care optează are în centru conceptul de complexitate, caracteristic pentru oricare din termenii ecuației lume-existență umană-viață. În secțiunea Lecturi posibile, modelul propus este ilustrat prin comentarea unor scrieri de Marin Preda, Al. Ivasiuc, Augustin Buzura sau E. Lovinescu. Criticului de la Sburătorul îi este consacrată și monografia E. Lovinescu. Critic și istoric literar (1998), care plasează opera cercetată sub semnul unei reevaluări lucide, având în vedere alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
mod logic spre stabilirea de corelații interdisciplinare prin: obiective, metode de lucru, strategii, etc. Lecțiile de sinteză constituie și ele o modalitate de abordare interdisciplinară. Acestea realizate sub forma unor dezbateri, prezentări de lucrări elaborate pe grupe de lucru sau comentarea informațiilor asimilate de elevi din sursele documentare, consultate în mod independent, constituie modalități de diversificare a conexiunilor dintre diferite discipline (exemple: Biserica în primele veacuri creștine, Vremuri de încercări ale Bisericii). Un teren generos pentru studierea interdisciplinarității este cel al
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru practica colegilor săi. Alegerea exemplelor de analiză sociologică este făcută, în primul rând, după criterii ilustrative. Ele au fost selectate pentru faptul că lasă să transpară cu claritate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Din acest motiv, am considerat inoportună comentarea valorii lor de adevăr în calitate de ipoteze explicative particulare. De la început este necesar să fac o precizare asupra completitudinii analizei propuse în această carte. Nu stă în intenția mea să sugerez cititorului că ceea ce este prezent aici reprezintă toate structurile fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și cronici literare în „Journal de Genève”, „Esprit”, „Le Monde”, „Revue des études roumaines”, „L’Alternative”, „Lettre internationale” ș.a. Debutează editorial în 1980 cu monografia Duiliu Zamfirescu, tradusă în limba engleză de Eric D. Tappe și publicată la Boston. În comentarea aparițiilor editoriale din țară S. se oprește de cele mai multe ori la cărțile ignorate sau minimalizate, relevând aspecte incomode și concluzii ce se pot desprinde din textele în discuție, cum se întâmplă cu romanul Intrusul: „Problema pe care o pune cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]