109,977 matches
-
unde în anii 60 și 70 tinerii au cerut schimbări și odată ajunși la putere le-au aplicat. Ne confruntăm oare cu o situația similară în România unde o generatie in varsta își cere iertare de la generația mai tînără? Citînd comentariile făcute în mass media română privind tinerii din Piață Universității auzim opinii care aparent îngrijorează dar dintre care ni se pare că unele nu șunt făcute chiar de bună credință. Nu credem că ne confruntăm cu o mișcară anarhista, chiar dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
Pământ - pe când planetele sunt corpuri cerești fără lumină proprie). Astrologia arabă lucrează îndeosebi cu stele fixe și cu fazele Lunii. Învățații (preoți erudiți de pe lângă templu, filosofi dublați de matematicieni, profesori) publicau almanahuri care conțineau informații astrologice precise, însoțite de un comentariu (adică de horoscopul fiecărei zile), alcătuit din sfaturi, avertismente, interdicții sau recomandări. Prima monedă dedicată unei zodii Oamenii simt nevoia unor repere. De aceea, se întreabă cu destulă justificare: oare e vreun gest anume care să marcheze pentru posteritate nașterea
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
de la mulții scriitori prezenți la manifestarea organizată de scriitorul Ioan Romeo Roșiianu la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Spre a vă îndemna la lectură, mai ales că avem timp berechet cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am să fac un scurt comentariu la acestea. Ștefan Aurel Drăgan, din Bârsăul de Jos, licențiat în drept, ne propune proza „Haita”, apărută la Editura din Șiria, „Azbest Publishing”, 2016. Despre scriitorul ardelean, Nicolae Goja afirmă: „Proza lui Ștefan Aurel Drăgan conține lungi monologuri interioare și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
fost făcut, SIGUR nu ar fi avut nicio șansă! Implicându-ne direct, CONSTRUIND, ne câștigăm și dreptul de a revendica. Altfel, suntem simpli „spectatori-analiști” de tribună, la un meci de fotbal. Oricât de pricepuți și de talentați am fi la comentarii, niciun arbitru nu ne bagă în seamă... Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România susține acest proiect și pledează pentru aducerea lui în dezbaterea publică, angajându-se să-l promoveze pe toate căile și canalele care-i stau la dispoziție. PROIECT DE
UZPR implicat în elaborarea și promovarea PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/93982_a_95274]
-
să depășească zece kilometri! http://silviudancu.wordpress.com/2013/09/09/nu-noi-ucidem-presa-presa-s-a-sinucis Cei care au remarcat, primii, făcătură “Antenei 3” au fost înșiși telespectatorii, de unde textul original a fost rapid împrăștiat pe interenet și a dat naștere la sute de comentarii din partea celor indignați de această nouă manipulare, chiar pe forumul emisiunii: “Renunțați să mai faceți emisiuni, sunteți din ce in ce mai penibili. Învățați odată să citiți și să interpretați un articol corect și nu mai împrăștiați mizerii!” “ Îmi doresc să-i închidă CNA
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
Buzatu a căutat răspunsul paradoxului în faptele istorice și a pus în circuitul informarii publice zeci de volume de documente, până la acel moment închise în cutiile prăfuite ale Arhivelor Naționale, unele nedeschise de la constituirea fondurilor arhivistice. Explozia informațională brută, fără comentarii, lasă cititorilor libertatea propriilor opinii. Din acest motiv, profesorul Buzatu a atras „mania proletară” a noilor cominterniști. Chiar în saptamana dinaintea plecării „blândului om”, descendentul militantului stalinist Leon Tismeneski s-a lansat intr-un ignobil atac la adresa marelui istoric, pângăridu-ne
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
care le-ai ascuns cu grijă / până și de tine însuți? Aici intervine ieșirea din îndoială și continuarea destinului creator, prin asumarea altor renunțări : mai trebuie doar câteva. Îl urmez pe Barbu Cioculescu atunci când îl numește pe Gheorghe Grigurcu, în comentariul său, reluat în Referințele critice ale antologiei din poezia acestuia: "criticul integral și poetul deplin". Aceasta și nu alta este situarea corectă a importantului autor!
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Barbu Cioculescu Eseuri critice, înșelător titlu, odată ce nu critice, cât confraterne sunt eseurile poetului Ilie Constantin, ce-și subintitulează, de altminteri, volumul Comentarii. Cu o singură excepție, a primului medalion, toate celelalte crochiuri ale primei părți a lucrării - cea de a doua e alcătuită din note de lectură din Balzac, Gide, Mauriac - aparțin liricii naționale, într-un fel de istorie a poeziei românești
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
nu micșorează, ci tremurătoare / mărește și mai tare taina nopții, / așa îmbogățesc și eu întunecata zare / cu largi fiori de sfînt mister" (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii). Pentru Ion Barbu se poate face un lesne apel la comentariul lui N. Manolescu asupra "increatului" din Oul dogmatic. "E una din puținele încercări, după Eminescu, de a exprima inexistența, locul fără "hotar" unde vremea încearcă în zadar să se nască din nimic". Și încă: "Eminesciană e și tema din Riga
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
și acelea ale lui George Corbu, nici strecurarea, ca din întîmplare, a unor informații incendiare privind familia Voiculescu. Sînt atît de orgolioasă încît cred că adevărata miză a discuției se află în încercarea subsemnatei ca, prin textele publicate și prin comentariile la aceste texte, să schimbe imaginea publică a lui V. Voiculescu, șocînd destule prejudecăți și idei bine înrădăcinate. Am încercat - și voi persevera - să propun în locul unui Voiculescu tradiționalist ortodox, un scriitor obsedat de arhetipuri, atemporale și non-dogmatice; în locul unui
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
se rupe-n paișpe". Nu avea încredere în el însuși ca scriitor, era un Kafka întrupat într-un român și nimerit, prin hazardul istoriei, în Parisul exilului literar românesc... Și, cum nu cunoștea deloc mediul literar din țară, punea toate comentariile la cărțile lui pe același plan, iar cea mai mică obiecție critică a oricărui începător îl dezechilibra cu totul. În plus, nu înțelegea nicidecum că un comentariu scurt, dar apărut în Adevărul sau în România liberă, să zicem, e mai
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
literar românesc... Și, cum nu cunoștea deloc mediul literar din țară, punea toate comentariile la cărțile lui pe același plan, iar cea mai mică obiecție critică a oricărui începător îl dezechilibra cu totul. În plus, nu înțelegea nicidecum că un comentariu scurt, dar apărut în Adevărul sau în România liberă, să zicem, e mai important decît un lung text stufos din te miri ce revistă obscură... Degeaba îi spuneam că e ca și cum s-ar fi scris despre el în Le Monde
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
impus, cu vreo treizeci de cărți, printre cei mai de seamă critici literari români, lui Gheorghe Grigurcu (născut în 1936) i-a fost pus la îndoială, vreme de decenii, statutul de poet - cel de la începuturi, și nicicând întrerupt! Semnatarul prezentului comentariu, devenit și critic literar, la treizeci de ani, le răspundea cu un surâs amabil celor ce-i puneau la îndoială una sau alta din calități - de poet și de critic, sau pe amândouă... Grigurcu se putea considera încă mai nedreptățit
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
și nici improviza pe marginea lui, reluăm un text apărut în revista noastră, în nr. 20 din 2004, pe care autorul, încă în viață, l-a citit și de care a fost impresionat. Vom reveni cît de curînd cu alte comentarii despre unul dintre cei mai de seamă poeți români din ultimele decenii. Un contestatar cu costum și cravată Versurile lui Geo Dumitrescu, chiar și cele mai puțin inspirate, se citesc cu interes. Poetul se dovedește a fi un seducător inteligent
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
inimi. Toate vor apărea în Flacăra (Piatra Neamț) sau în Luptătorul (Bacău) 2. Două dintre ele (De vorbă cu uzina electrică și Căderea Bastiliei) vor fi reproduse în presa centrală (prima în Flacăra, a doua în România liberă) și vor suscita comentarii în Contemporanul: "ultima pagină literară a Luptătorului din Bacău aduce o poezie și un nume nou: De vorbă cu uzina electrică de S. Cazimir. Poetul vorbește cu uzina electrică pe un ton de sfătoșenie în care tînărul autor (poate elev
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
de judecăți senine a dispărut." Cumplita ofensivă a dogmatismului rmărește "înlăturarea categorică a rămășițelor de estetică burgheză. Presa critică orice exprimare insuficient partinică, inaccesibilă, neutră, și nici Geo Bogza și Tudor Vianu nu au scăpat criticilor..." înfricoșat, înregistrează fără nici un comentariu eliminarea în 1958 a lui Mihail Andricu din Uniunea Compozitorilor și a Miliței Petrașcu din Uniunea Artiștilor Plastici, preluând formula securistică: "intelectuali neloiali patriei și regimului". Criticul de artă care tocmai terminase îndreptarul artistic al frescelor din Moldova de Nord
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
a se consacra integral unui proiect vor caracteriza, practic, toată perioada portugheză. |n acest interval de aproape cinci ani, Eliade a publicat cartea despre Salazar, căteva articole cu funcție propagandistică, o cărticică de popularizare și o singură contribuție științifică serioasă: Comentarii la legenda Meșterului Manole. Pănă spre mijlocul anului 1943, privește încă spre trecut, spre România: tot ceea ce se întămplă la București i se pare pasionant, iar activitatea intelectuală de la Lisabona rămăne mereu pe planul al doilea. }ara unde nimerise din
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
au stimulat biografiile lui Goethe. Observ și de data aceasta tulburătoarea asemănare a destinelor noastre: imensul timp pierdut de amăndoi cu munci științifice..., incapacitatea de a ne consacra unei singure opere " (17 aprilie 1945). Cănd e vorba de propriile opere, comentariile devin delicioase: "Sfărșesc de citit și corectat |ntoarcerea din rai. Ce carte mare! Căte poți număra ca ea în literatura românească? E un document fără pereche și admirabil scris " (8 aprilie 1943); "...am început să scriu o piesă de teatru
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
dus de-o întîmplare, m-am trezit bînd pe la 11 dimineața și nu am mai terminat decît pe la 10 seara! Întîmplarea se numește tînărul poet Nichita Danilov care, printre altele, îl citise pe Dostoievski. Prilej de lungi și cam porcoase comentarii privind-o pe Nastasia Filippovna, pe Grușenka etc... Notez toată chestia, fiindcă, întrebîndu-l ce-i place mai mult din bătrînul Dosto, mi-a răspuns: visul unchiului Stepancikovo și locuitorii săi! Și mi-am amintit că și dumneavoastră preferați acest scurt
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
e, firește, averea: “Dacă a avut case, mașini, cîte, cum le-a înstrăinat” (s.n.); culpa vine din trecut, dar nu ești exonerat decît, eventual, prin recunoașterea ei. “Limbi străine cunoscute, condamnări” reprezintă, fără dubiu, o alăturare delectabilă, care îngheață orice comentariu. Sarea și piperul chestionarului le dau, în fine, rudele cu probleme: “plecate din țară, cînd, unde, în ce împrejurări, unde s-au stabilit, cu averi naționalizate, condamnări etc.” Etc. sună aici mai puțin neutral decît în orice alte contexte; căci
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
o întâmplare fericită. De data asta ni se pare că e ceva mai mult și mai durabil. Am vrea să nu ne înșelăm numai pentru plăcerea egoistă de-a putea afirma că versul încă n-a murit“. Asupra celei elogiate, comentariul are un impact catalizator, este pus deoparte, recitit cu martor, utilizat ca referință, cum atestă o însemnare din Jurnal. Efectul determinant a intervenit prompt, întrucât poeta s-a decis să revină în următorul număr din „Azi“ cu un bogat ciclu
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
operele, epoca, problemele de limbă și istorie a provinciei natale, Transilvania sfârșitului de secol XVIII. Sunt implicate, totuși, numeroase trimiteri, fie și sumare, la conținutul operei literare: modele epice, idei-ecouri ale doctrinei luminilor, tratate cu luciditatea îndurerată a ironistului, personaje, comentarii din infrapagină etc. Cât îl privește pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care, după legendă, ambiționa să scoată mulțimea din starea ei de minorat, i se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele lui, detaliate narativ în registru
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
sunt dominate de retorismul întristător al interminabilei serii de ,,imne” ce ni l-au rătăcit iremediabil pe un poet de seamă. Omul s-ar cuveni transcris în întregime, el constituie un singur bloc masiv. Pentru a nu lungi excesiv acest comentariu, încerc, nu să-l povestesc, să-l evoc pe cât e cu putință. Mai întâi, unde ne aflăm? Peisajul pe care-l străbatem odată cu cele două personaje (Eu-l poetic și un Celălalt) este de o intensă realitate, el pare a
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
prima oară și persoanele actorilor, precum și jocul lor au avut ceva străin”. Îndeamnă totuși ca „publicul doritor de scene exotice să cerceteze reprezentațiunea”. După cel de-al doilea spectacol, ziarul publică o lungă dare de seamă, mai bine zis un comentariu pe marginea celor ce brașovenii au avut de văzut timp de două seri în premieră. Marele noroc al ziarului - și al nostru - a fost acela că la reprezentații a participat și unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului teatral
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
etc.). Împreună cu cele adresate familiei, publicate în volumul precedent, ele totalizează respectabila cifră de 700. La fiecare epistolă se dă indicația bibliografică, numărul de inventar al manuscrisului sau datele calendaristice ale revistei, când nu a fost descoperit originalul. Notele și comentariile sunt extrem de informate, minuțioase și exacte. Ori de câte ori e nevoie de precizări sau clarificări suplimentare, se fac trimiteri la diverse volume anterioare ale ediției. Niculae Gheran corectează afirmații fără acoperire ale scriitorului, ca de exemplu, că ar fi urmat Facultatea de
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]