KorAP: Find »[drukola/base=complement & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...168 >

4,181 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

Alm-Arvius 1993: 73) Gisborne afirmă că un mijloc de a distinge între sensurile cuvintelor este exploatarea restricțiilor selecționale și că referenții propozițiilor de mai sus introduse prin complementizatorul that 'că' diferă, din punct de vedere ontologic, de entități sau evenimente. Complementele având drept centru complementizatorul that 'că' exprimă, în sensul logicist, propoziții, deci se situează în afara timpului și a localizării, față de entități, ca the statue, sau evenimente de tipul [(the statue) move], care sunt ancorate în spațiu și timp, adică pot

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
departe ♦ în formă negativă, în corelație cu a auzi: Ea n-aude, nici nu vede, Ci tot fuge ne-ncetat Ca un duh (Alecsandri) ♦ refl. impers. A exista condiții exterioare pentru percepția vizuală: Fiind ceață, nu se vedea (Iorga). 2. tranz. (complementul indică obiecte, fenomene din realitatea înconjurătoare) A percepe cu ajutorul văzului, a avea reprezentarea (clară sau vagă) a ceva: Eu văd numa noori și furtună (Budai-Deleanu). 3. tranz. (folosit și absolut) (complementul indică fapte, întâmplări, evenimente) A fi de față, a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vizuală: Fiind ceață, nu se vedea (Iorga). 2. tranz. (complementul indică obiecte, fenomene din realitatea înconjurătoare) A percepe cu ajutorul văzului, a avea reprezentarea (clară sau vagă) a ceva: Eu văd numa noori și furtună (Budai-Deleanu). 3. tranz. (folosit și absolut) (complementul indică fapte, întâmplări, evenimente) A fi de față, a asista, a fi martor la: Aștepta să vază ce vrea să fie (Coresi). 4. tranz. și refl. reciproc A se întâlni undeva: Spune-mi... de unde ești și unde ne-am văzut

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fi de față, a asista, a fi martor la: Aștepta să vază ce vrea să fie (Coresi). 4. tranz. și refl. reciproc A se întâlni undeva: Spune-mi... de unde ești și unde ne-am văzut prima oară? (Filimon). 5. tranz. (complementul indică texte, cărți) a parcurge cu ochii pentru a lua cunoștință de cele scrise: Miron Costin... văzuse mii de vechi crisoave domnești (Hasdeu). 6. refl. (cu determinări elemente predicative suplimentare introduse prin prepozițiile la, cu, în) A fi, a se

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-se într-atâta nevoie, le căuta să-l urască și să fugă de la dânsul (R. Popescu). 7. intranz. (popular, construit cu prepoziția de) A îngriji, a supraveghea: Are administrator să vadă de ciobani (O. Bîrlea). 8. tranz. (învechit și popular; complementul indică bunuri materiale care aparțin sau care i se cuvin subiectului) A intra în posesia sau în folosința a..., a lua (în stăpânire sau folosință): Văzuse mult bine de la Nicolai Vodă (Axente Uricariul). II 1. tranz. (adesea urmat de propoziții

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
da un anumit înțeles, o anumită semnificație (cuiva sau la ceva); a pătrunde în esența problemelor, a fenomenelor etc. vezi a socoti, interpreta: Toți scriitorii moderni... văd o legătură intimă între micimea cerebrului și între debilitatea intelectuală (Hasdeu). 4. tranz. (complementul indică manifestări, creații etc. ale oamenilor din mediul înconjurător aflate în sfera de interes a oamenilor) a analiza, a cerceta cu mintea, a examina pentru a ajunge la cunoașterea justă a ceva; a stabili măsura în care ceva corespunde adevărului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
exemplu, lexeme ca wounded 'rănit', stroked 'lovit', touched 'atins', care aparțin domeniului percepțiilor tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tactile, pot fi folosiți în egală măsură pentru a exprima emoții sau stări afective: (31) L-a cam atins ce i-ai zis. Contextual, în funcție de tipul de complement selectat, sensul verbului se deplasează către alte domenii semantice. Atunci când selectează drept complement un nominal cu referință abstractă, cu trăsătura [+Act de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins acest subiect pentru că nu ni s-a părut important. În

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de vorbire], verbul prototipic percepției tactile exprimă raportul metaforic "a (nu) atinge înseamnă a (nu) aduce în discuție": (32) Nu am atins acest subiect pentru că nu ni s-a părut important. În varianta reflexivă, în contexte negative și selectând un complement cu referință abstractă, sensul actualizat este "a nu se atinge înseamnă a nu avea contact (în sens abstract) cu ceva, cu un domeniu de activitate": (33) Nu s-a atins de chimia organică de când a terminat examenele. (34) Abia dacă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
că extinderile semantice se produc doar de la stânga la dreapta, chiar dacă, în cazul unora dintre modalitățile senzoriale, unele poziții rămân "neacoperite". Ipoteza se verifică și în română pentru percepția vizuală, al cărei membru prototipic este a vedea. Atunci când selectează un complement realizat propozițional, a vedea desemnează și alte percepții decât percepția vizuală. Contextual, verbul poate suplini predicații de tipul a mirosi, în (41), a auzi, în (42), a simți gustul, în (43), a simți (alt stimul de natură fizică), în (44

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție abstractă, pe care le vom discuta mai jos. Gradul ridicat de eterogenitate a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
direct realizat propozițional: (42) Văd că se apropie ploaia. (43) Vezi să închizi ușa! (44) Mă duc să văd dacă sunt acasă. 4.2.2.1. Tiparul [a vedea + GComplcă]96 În configurațiile cu verbul a vedea în matrice și complement realizat ca GCompl cu centrul că se pot exprima: percepții indirecte fizice (45), în contextele în care, pe baza unor indicii de natură vizuală, se exprimă un eveniment care a avut loc anterior acțiunii din propoziția matrice; percepții indirecte cognitive

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unui eveniment în desfășurare: (68) Văd [căzând frunzele]OD. 4.2.4. A auzi, cu obiect direct realizat printr-un GN Spre deosebire de verbul a vedea, verbul prototipic percepției auditive, a auzi, impune mai multe constrângeri selecționale asupra complinirilor sale nominale: complementele verbului de percepție auditivă a auzi se pot realiza doar prin nume din clasa semantică "sunet" ca în exemplele (69)-(71), sau prin nume cu referință concretă, ca în exemplul (72), în care proprietățile [+Sonor]/[+Emisie de sunete] se exprimă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
aud pe Ioana (" Se aud clopotele bătând"; Se aude sunetul/muzica produs(ă) de vioară"; Se aude Ioana vorbind") 4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud Cornilescu 2003: 383) (a) Întreaga structură care urmează după verbul see 'a vedea' se analizează drept complement al verbului de percepție (o completivă redusă), în aceeași direcție cu Huddleston, Pullum (2002, I: 168-169). În interpretarea construcției, accentul cade pe vizualizarea procesului în desfășurare, nu pe vizualizarea participanților la proces. Astfel, structura ar avea citirea "Wayne saw the

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului a atinge - utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu sens locativ-direcțional: (147) Privește (spre tablă)! (148) Bătrânul privește în gol și se îndepărtează. Utilizarea verbelor de percepție vizuală în contexte prepoziționale care specifică

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vizual imaginară - "a-și imagina, a-și închipui" sau din zona cognitivă - "a aprecia", "a se gândi", "a-și aminti"- se dezambiguizează contextual. În astfel de utilizări, verbul are "o citire" subiectivă, evaluativă, primind determinări modale - adjuncți modali (178) sau complemente circumstanțiale de mod (179): (178) Privește ("se gândește la") oamenii ca tine [cu multă admirație]. (179) Privește ("își reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
John looks like a nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
like a nice fellow 'Ion pare un tip de treabă', cu verbul de percepție look 'a arăta', fiind generate pe baza următoarei reguli de concatenare, în care este specificată schema de subcategorizare a verbului și trăsăturile categoriale ale complementelor sale - complementele verbului look se pot realiza prin GPrep, GAdj sau o predicație "complexă", nominală, guvernată de prepoziția like: * look [+V, + - (Prepositional-Phrase) #, + - Adjective, + - like^Predicate Nominal] Rosenbaum (1965: 175-178) propune o altă analiza a acelorași verbe, bazată pe mai multe reguli de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
identificată. Autorii menționează că această utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând drept exemplu doar verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
din engleză, unde clasa de adjective acceptate în poziția complementului verbului smell este mai largă: This dessert smells very good/very fruity ' Acest desert miroase foarte bine/foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte la fraise ' Acest desert are gust de căpșuni'. Miller și Lawrey precizează că apariția unui grup adjectival în poziția complementului este acceptată în unele variante regionale ale francezei din nordul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]