1,582 matches
-
psihologia generală, mai ales în psihologia învățării, a fost formulată chiar și o lege, și anume legea participării active, potrivit căreia # atunci când un individ joacă un rol activ în timp ce învață, el tinde să achiziționeze mai rapid o stare de spirit comprehensivă, iar spiritul său se deschide mai mult decât atunci când el rămâne pasiv. # În psihologia socială, toate cercetările axate pe studiul acțiunii și interinfluențării, pe soluționarea problemelor în grup etc. vizează, în subsidiar, și problematica participării. Psihologia personalității merge și mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conducătorului: evitarea disfuncțiilor (dacă este posibil), represiunea lor, confruntarea cu divergențele, descoperirea și utilizarea divergențelor creative. Ultima opțiune este cea mai indicată. În vederea transpunerii ei în practică, managerul trebuie să recunoască existența divergențelor între subordonați și să asculte mai curând comprehensiv decât evaluativ; să lămurească natura conflictului; să accepte sentimentele părților implicate; să indice cui îi revine luarea deciziei finale; să propună reguli și proceduri pentru rezolvarea dezacordurilor; să vegheze asupra menținerii relațiilor între diverse părți; să creeze vectori adaptativi pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trebui să identifice cât mai exact sursele/cauzele acestuia, pentru că se știe foarte bine, că suprimarea cauzelor conduce la suprimarea efectelor − în acest caz, adoptarea paradigmei stresului ca stimul (agent stresor) va fi binevenită; amalgamul paradigmelor în vederea elaborării unui model comprehensiv, cu valențe sintetic-integrative (așa procedează, de pildă, Cox [1978Ț, care definește stresul ca fiind „un stimul, un răspuns sau rezultatul acestor două componente interpretate în termenii de dezechilibru persoană și mediu”; la o asemena definiție a recurs și psihologul român
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stresului organizațional. Ele lărgesc perspectiva teoretică de abordare a stresului, dar deschid și semnificative posibilități privind gestiunea dinamicii stresului organizațional. La finalul prezentării celor câteva modele explicativ-interpretative ale stresului organizațional, câteva comentarii: Eforturile cercetătorilor de a elabora modele cât mai comprehensive, coerente și articulate sunt mult prea evidente pentru a insista asupra lor. Trecerea de la un model la altul presupune înmulțirea numărului variabilelor avute în vedere, precizarea mai exactă a semnificației lor (variabile dependente, independente, moderatoare), intuirea sensului relației dintre ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îngrijirii copiilor. Două concluzii ale cercetătorilor rețin în mod deosebit atenția: 1) PCTA se asociază cu boala coronariană, dar nu o cauzează; 2) PCTA este poate cea mai semnificativă variabilă intermediară care ar merita să fie inclusă într-un model comprehensiv al stresului (vezi Gibson, Ivancevich, Donnelly, 1982). Multă vreme PCTA a fost considerat o variabilă unitară. Cu timpul, acestă perspectivă s-a schimbat, el începând să fie conceput ca o variabilă multiplă, cu cel puțin două componente distincte (acestea fiind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu scopul de a minimiza consecințele stresorilor și a contribui la starea de bine a individului) (vezi Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, pp. 189-197). Aceste ultime modalități de abordare a managementului stresului organizațional ni se pare a fi cele mai comprehensive și productive. Inspirați de ele, încercăm − pe baza constatărilor autorilor amintiți, dar și a altora − să condensăm într-un tabel sintetic integrativ principalele modalități de management al stresului organizațional (vezi tabelul 17.1). TIPURI DE INTERVENȚII Nivelul gestunii stresului Identifi-care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fiind competenți, charismatici, dinamici, dar care, cu timpul, pe măsură ce constată că obiectivele propuse devin aproape imposibil de atins, clachează, își pierd încrederea în ei, se înstrăinează de ei înșiși. Toate aceste l-au condus pe autor la formularea unei definiții comprehensive a burnout-ului, ca fiind # o stare de oboseală cronică, de depresie și frustrare generată de devotarea unei cauze, unui mod de viață sau unei relații care eșuează în a produce recompensele așteptate și conduce în final la diminuarea implicării și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
p. 16). Debutul anilor 2000 prefigurează câteva tendințe interesante de evoluții a abordării problematicii burnout-ului. Dintre acestea, mai semnificative ni se par a fi următoarele: Reconceptualizarea constructului de burnout dintr-o perspectivă mai largă, sintetic-integrativă capabilă să ofere o viziune comprehensivă asupra fenomenului. # Burnout-ul este [...Ț o reacție afectivă la stresul permanent al cărui nod central este diminuarea gradată, cu timpul, a resurselor energetice individuale, incluzând expresia epuizării emoționale, a oboselii fizice și a plictiselii/descurajării cognitive (Shirom, 2003, p. 248
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil În timp și În spațiu. Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o mai bună Înțelegere a realității. Hayek, atacând „scientismul” și denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane (subiectivism radical), iar metoda „sintetică” (comprehensivă) asigură praxeologiei, printr-un proces ipotetico-deductiv, descoperirea principiilor de coerență structurală. Dacă acțiunile individuale libere concură la apariția instituțiilor și a unei ordini autoorganizate (catalaxiaă ordine concretă), regulile abstracte conduc la o ordine abstractă. Concurența și imitația se conjugă ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
finanțate de către Fundația Soros 9. Referindu-mă la același set de instituții am comparat încrederea de care acestea se bucură în România și în alte țări europene în 1999 / 2000, anul pentru care am avut la dispoziție setul cel mai comprehensiv de date la nivel european, furnizate de către Studiul Valorilor Europene (EVS). Testarea efectului combinat al factorilor de ordin individual și macrosocial asupra încrederii în biserică a fost făcută prin intermediul unei serii de regresii multi-nivel, care pun în evidență cauzele credibilității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
variety of logically possible sources of strains and oppositions in social structures" și, pe de altă parte, "an inventory of the empirically existant examples of political expressions of each set of conflicts". Iar apoi adaugă modest că nu prezintă "a comprehensive scheme analysis in this context but would like to point to one possible approach". Urmează lungi și riguroase dezbateri asupra genezei clivajelor și asupra condițiilor ce prezidează traducerea acestora în diferite sisteme de partide ale Europei, ca și matricea posibilităților
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
internaționalele și mai ales federațiile europene de partide își fac simțită prezența într-o manieră care derutează și îngreunează munca de analiză și clasificare a tuturor celor care, fie ei jurnaliști ori analiști politici, ar încerca să realizeze un studiu comprehensiv și value free asupra partidelor politice. De fapt, bruiajul și confuzia care îngreunează analiza sistemelor de partide în Europa Centrală și Orientală este rezultatul unui complex de factori endogeni și exogeni pe care recursul la modelul clivajelor l-ar putea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este dat cu ușurință ca venind de la sine, și nu e problematizat decît în mod incidental. Aici putem rezuma contribuția lui Habermas: comunicarea este în social, în limba care este socială, în implicit, în prejudecată. Comunicarea nu este mecanică, ci comprehensivă. Ea apare la suprafață, în momentul rupturilor. Lumea vieții este ademenită, "tehnicizată" de actori responsabili. Este transformată și colonizată. Dar are încă șansele sale... Cu condiția, bineînțeles, să scape strategiilor liniare ale succesului și să se orienteze către înțelegere. Căci
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
destinul în "urbea dintre vii", tenace, serios, imperturbabil, surd la vocile de sirenă ale marilor orașe. În ultimii ani, ritmul de apariție al cărților criticului s-a accelerat, devenind astfel cel mai normal pentru un condei atât de avizat, de comprehensiv și de percutant. În prima jumătate a anului 1997, Theodor Codreanu a publicat nu mai puțin de două cărți: Provocarea valorilor (Editura Porto Franco, Galați, 1997, 240 p.) și Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Macarie, Târgoviște, 1997, 175 p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
crede el, se ignoră complexitatea stilului, autorul total, ceea ce nu e chiar așa, recunoaște la un moment dat el însuși când apreciază: "Legenda superiorității artistului trebuie părăsită. Nu se poate închipui un Eminescu fără exegeză". Persistă un elogiu al lecturii comprehensive în care dominanta este, ca la E. Lovinescu, moralitatea. Și mai e critica formă a iubirii. Eminescologul Theodor Codreanu, cu chipul lui Lamparia, purcede și în aceste "fragmente" la exerciții stăruitoare în materie. Eminescu este, să zic așa, omniprezent în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
drama conștiinței sfâșiate, împotriva căreia a luptat ani de zile, mai ales cu sine, stare augmentată de descoperirea lui Eminescu și a adevăratei sale identități" (loc. cit.); a refuzat "crezul sovietic panslav al întâietății lui homo sovieticus" (p. 48). Pagini comprehensive consacră Theodor Codreanu luptătorului. Vieru trece drept un Goga basarabean, deși structura fragilă nu l-ar recomanda pentru bătălii dure. "Creșterea lui în mijlocul unei societăți înstrăinate de izvoarele românismului a fost posibilă grație acestui neutralism ontologic semănător de ambiguitate arheală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asumată a trecutului (cu Dumnezeu adică), ci prin intermediul deicidului în sine. Codreanu sesizează diferența dintre percepția, preponderent printr-un singur canal, cel vizual, al unui complex fragmentar care nu poate fi privit ca parte a unui întreg care depășește capacitățile comprehensive ale receptorului și nevoia încadrării. Ne întoarcem, așadar, la imposibilitatea de a vedea pădurea din cauza copacilor. Teoreticianul transmodernist sesizează aspectul și "atrage" cititorul înspre exterior, spre înălțimile sistemelor de valori autohtone, de unde oferă prilejul unei panorame asupra fenomenului. Raportarea la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din contră, este atingerea cea mai pură a impersonalității în materie de erotism (...) În realitate, Joc secund este un extraordinar poem de dragoste, singurul la înălțimea lui Eminescu, în literatura românească și universală." (p. 368-369). Biografie și transdisciplinaritate În spiritul comprehensiv al transdisciplinarității, relația biografie-operă nu putea lipsi din acest volum. Trimiterile biografice intră în concertul mai larg al argumentației care urmărește să stabilească profilul uman al celui mai ermetic scriitor român. Theodor Codreanu se oprește asupra punctelor decisive din biografia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comunist. După 1989, schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a XII-a stipulează obligativitatea unei introduceri
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorie. Începând cu a doua generație de manuale (post-1998), istoria românilor devine inconceptibilă în afara cadrului european 27. "Autorii manualului", iar această declarație de intenție poate fi atribuită majorității celor care au scris cărți școlare de istorie în perioada de reforma comprehensivă a învățământului, "și-au propus să prezinte istoria locuitorilor spațiului român în context european" (Petre et al., 2008, p. 2). Nu doar că "istoria românilor nu poate fi despărțită de cea a Europei", întrucât ea "se împletește cu aceea europeană
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]