1,238 matches
-
la Copiapo. Am discutat cu specialiștii români și cu tehnicienii chilieni despre problemele societății, chilienii exprimându-și aprecierea față de profesionalismul și corectitudinea "Părții române", dar și temerile cu privire la privatizare și la noul proprietar. După dejun, împreună cu soția și conduși de conaționalul nostru "domnul director", am vizitat orașul, o oază de verdeață în Atacama, purtându-și numele de la indienii quechua, în limba cărora copay desemna culoarea albastră și yapu pământ, respectiv "câmpul cu turcoaze". Am vizitat Muzeul mineralogic, Gara de lemn cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
adesea pentru a defini realități diferite, departe de a fi ceea ce se cheamă o "sinonimie perfectă". M-am ocupat, așadar, de românii din Ucraina, de cei din Republica Moldova, din țările Balcanice, Europa Occidentală, SUA, Canada, America Latină etc. Iuți de picior conaționalii noștri, astăzi întâlniți și în Japonia, și în China, și în Autralia, și în Sudan, Liban, Siria, America Latină... Știu că Stalin, prin mutările masive de populație, a făcut ca în prezent să întâlnim români și în fostele republici din Asia Centrală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unul din ei, Ștefan Chițimia, o garsonieră și de la alții promisiuni de ajutor, am umplut portbagajul mașinii cu două lăzi de whisky și câteva cartușe de Kent pentru Senhor coronel și cu zahăr, orez, fasole, conserve, pâine, lapte, biscuiți pentru "conaționali" și am plecat la Sao Paulo 800 de kilometri dus-întors. Colonelul a fost cooperant, cei 15 au fost mutați din arest în garsonieră și acolo am avut prima întâlnire cu ei. Nu contest dreptul fiecăruia de a-și hotărî singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și de serviciu", așa că "premianții" români nu aveau nevoie de vize la intrarea în Uruguay. Pe mine mă interesau însă "ceilalți", oamenii obișnuiți, așa că am început demersurile cu autoritățile. Când am demarat discuțiile, prin 2001, deja Buenos Aires era plin de conaționali bronzați și de odraslele lor minore, cu mâinile întinse la mila publică sau, mai rău, cu mâinile în buzunarele argentinienilor. Așa că, de câte ori mergeam la externe, mi se arăta bunăvoință, dar eram trimis la "factorii de decizie" din Ministerul de Interne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
alt grup de universitari ieșeni l-am alăturat consultând liceele basarabene realizând, astfel, o cazuistică mai largă. „Galeria” personalităților basarabene cu activitate universitară la Iași, evident, nu este completă, dar preocuparea în sine arată integrarea totală în societatea românească a conaționalilor de peste Prut. Se oferă, astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții de participare în toate sectoarele vieții socialpolitice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de limbă Latină În relații cu societățile de nivel industrial și economic superior”. Se precizează scopurile societăților iar alineatul 6 s-a formulat astfel ca societatea să nu se implice În activități dincolo de spațiul național strict În relații culturale cu conaționalii români. (Societatea) va colabora În condiții de egalitate cu societățile cu scop identic”. În data de 5 noiembrie a avut loc Întâlnirea la București a foștilor elevi de la Liceul “Ion Creangă” și două școli din Capitală. (organizatori Ing. Al. Ioachimescu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de al doilea mileniu a fost elaborarea doctrinei drepturilor și libertăților omului, dezvoltarea bazată pe democrație pluralistă și statul de drept. În spiritul acestor prevederi acceptate de toate statele europene România poate sa-și exercite datoria de a sprijini și conaționalii din afara hotarelor țării aflați Într un stadiu Înaintat de deznaționalizare. A devenit posibil să se ia În considerație situația românilor din teritoriile românești tradiționale - Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Se aveau În vedere acele aspecte care decurg din natura
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
adresează deopotrivă cercetătorilor, cât și marelui public iubitor de istorie. Meritul autorului este și acela că readuce În actualitate preocupările multor societăți, instituții și publicații care pe parcursul mai multor decenii au contribuit cu spiritul lor creator la reînvierea și afirmarea conaționalilor din Serbia. Comunicările Prof. Gligor Popi sunt valoroase contribuții ce Îmbogățesc fondul de idei al dezbaterilor. Chiar și scrisorile pe care le primim au Întotdeauna informații cuprinzătoare. Ing. Traian Trifa Căta bardul de la Vladimirovăț, cu muncă, abnegație, persuasiune dar și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare În trecut În favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica de stat de a crea șanse egale de dezvoltare pentru toți cetățenii săi. Amestecul altui stat În susținere a conaționalilor fie pe considerentul superiorității rasiale de tip fascist sau În virtutea mesianică a panslavismului internaționalist a dus cum știm la intoleranță, segregare, violență. Libertatea de afirmare a unor minorități nu poate merge până la nerecunoașterea statului unitar, a suveranității și integrității teritoriale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un tânăr istroromân Andrei Glavina care Înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce În calitate de director al școlii și primar al comunei. El reușește să atragă atenția forumurilor internaționale sugerând căile de a asigura supraviețuirea conaționalilor săi. Moartea sa prematură În anul 1925 la numai 43 ani a Însemnat și stingerea pentru o jumătate de secol a oricărei speranțe de renaștere națională În Istria. În 1982 R. Sârbu de la Timișoara propune la Jieni și Sușnevitza teste
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mii de frați ai noștri care de aproape șase decenii trăiesc În afara granițelor firești lăsate de strămoșii noștri." Există prevederi În Tratat menite să liniștească pe români prin garantarea dreptului la Învățământ În limba maternă, libera informare și circulație a conaționalilor din teritoriul ocupat, păstrarea tradițiilor, reprezentare proporțională În forul legislativ ucrainean, dreptul la afirmarea identității naționale. Din multele asemenea prevederi cităm paragraful 7, Art. 13 "Părțile contractante vor respecta dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a avea acces, În limba
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
rândul celor expatriați. În Germania după evaluări neoficiale trăiesc cca 200.000 vorbitori de limbă română, aflați cu precădere În sudul țării, la Freiburg, Munchen, Offenbach. Prof. Viorel Roman consilier academic la Bremen mărturisește cu regret o particularitate a unor conaționali. Deoarece permisul de ședere În Germania se legitima prin declarația de anticomunist aceasta, cu timpul, echivala cu antiromânismul ceea ce a contribuit la deteriorarea imaginii României. După părerea sa pentru a accede În Comunitatea Europeană este necesară apropierea Bisericii Ortodoxe Române
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ochii. Revedeam copilăria mea țara mea, familia mea. Românul american, chiar asimilat În societatea americană rămâne un element de legătură Între țara veche și țara nouă. Liantul cel mai necesar momentului Îl pot constitui tinerii matematicieni. O mare amărăciune au conaționalii noștri din diasporă când mijloacele de informare În masă dezavuiază trecutul și instituțiile statului, defăimează valorile naționale, ridiculizează tradițiile traducând un suspect consens cu denigratorii din emigrație. Comunicațiile noastre de pe continentul American se mențin si chiar prosperă. Daca s-ar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
participanții la cel de al IX-lea SIMPOZION al SOCIETĂȚII CULTURALE „GINTA LATINĂ”, adresăm o cerere solemnă către parlamentarii români, Guvernului României, guvernelor țărilor vecine, Consiliului Europei și concetățenilor minoritari din România să intervină cu toată autoritatea pentru a asigura conaționalilor de peste hotare: grădinițe de copii, școli primare, gimnaziale, liceale și tehnice, precum și Învățământ superior În instituții multiculturale; biblioteci școlare și populare la recomandarea Asociațiilor socialpolitice specifice: burse tinerilor din comunități, În vederea pregătirii În țară a viitoarelor cadre didactice sau cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
membrimedici, profesori, ingineri. Ei au posibilitatea să se Întâlnească și să urmeze cursurile de limba polonă la Lectoratul Polon al Universității „Al. I. Cuza”. În ceea ce privește pe români, În Grecia, Timoc, Bulgaria, Federația Rusă, Croația unde trăiesc sute de mii de conaționali nu există nici o școală În limba maternă. Domnule Președinte, Comparând situația minorităților din România cu soarta românilor de peste hotare se va Înțelege compasiunea, Îngrijorarea și protestul pe care Îl exprimăm ca români și ca cetățeni ai lumii civilizate. Vă solicităm
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
protestul pe care Îl exprimăm ca români și ca cetățeni ai lumii civilizate. Vă solicităm ca În Înalta responsabilitate pe care o aveți să susțineți În fața forurilor internaționale dreptul minorității românești, să spr ijiniți prin departamentele guvernamentale tratament egal pentru conaționalii noștri. Susținem totodată că un rol important În existența comunităților românești Îl poate avea Casa Noastră loc al Întâlnirilor și reuniunilor grupurilor de romani aflați Într-o localitate. După tradiția altor grupuri etnice Casa Noastră va trebui să beneficieze de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de adunare unde serviciul divin se face În limba română, unde se menține nu numai tradiția religioasă și obiceiurile În familie, dar și amintirea patriei cu prilejul sărbătorilor naționale. Majoritatea Asociațiilor s-au născut și Înfloresc pe lângă parohiile Întreținute de conaționali În frunte cu preotul fie ortodox , fie greco catolic, ori catolic. Patriarhia Română a construit biserici, a finanțat reparația și Împodobirea lăcașelor, a trimis preoți și misionari. Credincioși din Basarabia, Bucovina, regiunea Odesa sunt forțe active În susținerea identități naționale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care a avut loc la Timișoara În octombrie 1998 care prevede În principal: Înființarea consiliului reprezentanților asociațiilor din afara României; În programele și manualele școlare să se includă lecții privind cunoașterea comunităților de peste hotare; Toate bibliotecile județene să achiziționeze literatură consacrată conaționalilor din afara țării; Angajamentul redacțiilor, jurnalelor și posturilor T.V. de a nu difuza programe defăimătoare și să acorde spațiu pentru emisiuni consacrate românilor din afara granițelor țării; Agenda activităților 1.I - 30.VII 2002 15.I. - Evocare - Eminescu pe pământul românesc și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
bună reușită vă rog să-mi trimiteți adresele sau paginile WEB ale altor Asociații cu preocupări asemănătoare. 18.I. Ing. Ion Stoica Moreni Dâmbovița. Cu deosebită bucurie am primit volumul Românii de la Nord de Tisa. Conștientizarea soartei și a răspândirii conaționalilor noștri ne dă forțe morale de supraviețuire și siguranță. 22.I. Dr. Victoria Mălănescu Hațeg. Mulțumesc pentru revista „Curierul Ginta Latină” care Îmi aduce Încrederea că viitorul ne va aduce realizarea gândurilor pe care le purtăm din ziua refugiului. 24
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
regimului concentrațional și mobilizării basarabenilor În acțiuni hotărâte de a se opune deznaționalizării și defăimării culturii române. Articolul „Sângele apă nu se face” descrie un episod tragic când tineri moldoveni aflați În armata sovietică primesc ordin să tragă Într-un conațional În timp ce acesta se afla pe punctul de a trece frontiera În țară. Februarie 12.II. Prof. Vasile Tega Montreal Canada. Ne trimite protestul secretarului Asociației Aromânilor din Grecia, Gh. Padioti față de Încălcarea drepturilor omului de către autoritățile grecești. Într-o corespondență
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
altfel în timpul liber cu mânuirea sticlelor și paharelor, și la masă de soția sa și de secretara ambasadei, toți puși la "patru ace". Meniul era "național", nelipsind țuica, vinurile și coniacul românești, sarmalele și micii și uneori, la întâlnirile cu conaționalii noștri, chiar "fasolea bătută", solicitată expres telefonic de invitați. La ziua națională saloanele, terasa și aleile grădinii erau pline de oaspeți, care, fără icre negre, languste și șampanie Mumm, se arătau foarte mulțumiți de excelenta primire! Foloseam aceste acțiuni protocolare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
argint se "manevrează" la Copiapo. Am discutat cu specialiștii români și cu tehnicienii chilieni despre problemele societății, chilienii exprimându-și aprecierea față de profesionalismul și corectitudinea "Părții române", dar și temerile cu privire la privatizare și la noul proprietar. După dejun, condus de conaționalul nostru "domnul director", am vizitat orașul, o oază de verdeață în Atacama, purtându-și numele de la indienii quechua, în limba cărora copay desemna culoarea albastră și yapu pământ, respectiv "câmpul cu turcoaze". Am vizitat Muzeul mineralogic, Gara de lemn cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mici, înarmate special pentru acțiuni militare bine precizate temporal și local. Tehnicile lor de atac erau identice : afișarea steagului de identificare, urmărirea vasului, somarea, abordarea, capturarea lui și a încărcăturii, uneori a oamenilor din echipaj. Câteva exemple: Ca și alți conaționali ai săi, exilatul englez John Ward a strâns un echipaj de 300 de oameni, a jefuit o galeră venețiană cu mirodenii, în 1607, și a capturat, apoi, altele, ale căror mărfuri le-a vândut în porturi africane, sub protecția autorităților
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
au ținut lanț : a scăpat la limită de o revoltă a echipajului, a ucis lovindu-l în cap cu o găleată de fier pe cel mai bun tunar al său și, cel mai grav, a jefuit în 1698 un vas conațional, pe care-l bănuia că avea la bord permise franțuzești. Când s-a predat singur Amiralității în 1699, la Boston, știind că era urmărit pe toate mările ca pirat, își îngropase deja, zice-se, faimoasa comoară într-un loc nedescoperit
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
face istorie cu vasele pe care au acționat. John Cook a condus o corabie cu 8 tunuri, Revenge, cu care a traversat Atlanticul dinspre America spre E și V, între 1683-1684, prădând și descoperind insule noi. L-au continuat alți conaționali experimentați în marinărie, Ambrose Cowley, care străbate arhipelagul indonezian până în 1686, apoi William Dampier, care prospectează insule necunoscute în jurul Noii Olande (Australia) și în largul coastelor asiatice ale Chinei. Cu Roebuck, vasul său cu 12 tunuri, purtând gradul de căpitan
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]