27,363 matches
-
articole scrise în diferite publicații, să înțeleagă ce text poate fi considerat astfel. Dacă „Dicționarul explicativ al limbii române” consideră pamfletul drept o „specie literară (în versuri sau în proză) cu caracter satiric, în care scriitorul înfierează anumite tare morale, concepții politice, aspecte negative ale realității sociale, trăsături de caracter ale unei persoane” și dacă mai afăm căaceastapoate să primească forma unui articol într-o publicație, a uneicomedii cu elemente de pamflet, a unui cuplet conținând un pamflet, chiar a unui
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
dacice aveau în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie duhuri rele pătrunse drept corpuri străine în organism, fie le consideră că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții anumiți zei dătători de viață vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
psihice ( ură, mânie, orgoliu, dependentă, gelozie, etc) și să facem loc astfel desfășurării Puterii dumnezeiești. Părintele Arsenie Boca în cartea sa intitulată: „Cărarea Împărăției”, preluînd cercetări din domeniul endocrinologiei afimă că există o interpătrundere a mediului endocrin cu cel moral, concepțiile de viață influiențează întreaga funcționalitate a organismului uman. Citez:”mecanismul funcțional al omului e pus de la zidire sub controlul a două forme de conducere: cenzură rațiunii și mărturia conștiinței”. Toate informațiile dinăuntru și dinafară corpului ( senzații, reprezentări -amintiri-, dorințe, temeri
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
-amintiri-, dorințe, temeri, etc trec prin centrul de cenzură, unde sosesc totodată și directivele conștiinței. Acesta e locul unde „răsar gândurile” cum zic Părinții, iar mintea „vede” pe cine să primească sau să respingă. Prin urmare hormonii influiențează spiritul, dar concepția de viață, convingerea influiențează hormonii care actioneaza pe mecanismul de bio-feedbaek. Sunt șapte glande endocrine și șapte categorii de păcate determinate de ele. Cand omul conștientizează râul păcatului, și are credință în Dumnezeu, se roaga Puterii Sale izbăvitoare . Cercetătorii Institului
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Autorului CLOPOȚEII TOAMNEI CUSUTE CU FRUNZE de atâtea priviri ni se pierd ochii în clopoțeii toamnei cusute cu frunze în cădere liberă pe aripi de vânt pe aripi de cuvinte înflorite cu umbra ochilor tăi neveștejită aducere aminte din neverosimile concepții scoase din umbră raza ochilor tăi mi-e drumul dintre două închipuiri a zâmbetului tău înflorit cu mersul toamnei în lipsa frunzelor 31-10-2016 cluj Referință Bibliografică: clopoțeii toamnei cusute cu frunze / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2134, Anul
CLOPOȚEII TOAMNEI CUSUTE CU FRUNZE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378143_a_379472]
-
pe care Sfânta Împărtășanie o prefigurează, Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică pe care o pregustăm încă din viața această terestră și care nu este o comuniune umană, ci o unitate în Dumnezeu, în plenitudinea adevărului și în bucuria Împărăției - această concepție ar trebui să asigure ecumenicitatea sau gîndirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Încheiem cu constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE PRECUM ŞI DESPRE NICOLAE AFANASSIEFF ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ [Corola-blog/BlogPost/378087_a_379416]
-
întâmplat cu ea. De ce s-a uitat atât de mult ca o simplă pomenire a împărtășaniei mai dese (nu mai vorbim de aceea cu regularitate) pare multora (și în special clerului) o noutate fără precedent, zguduind și chiar distrugând, în concepția lor, temelia Bisericii? Cum a fost posibil că secole, de cele mai multe ori, Sfintele Liturghii să fie fără credincioși, care primeau împărtășania? De ce acest lucru incredibil nu provoacă uimire, nu provoacă fiori, în timp ce dorința de împărtășire mai deasă provoacă teamă, opoziție
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
cercetare. În Fizică nu căuta să facă noi descoperiri, ci să dea definiții clare ale termenilor folosiți, precum: materie, mișcare, spațiu, timp, continuitate, infinit, schimbare, scop. Și „dacă există veșnic timp, este necesar să existe și o mișcare veșnică”. În concepția sa, corpurile cerești - printre care include desigur și Pământul - sunt sferice, întrucât „numai un pământ sferic poate explica forma pe care o capătă Luna, când este eclipsată de interpunerea Pământului între ea și soare”. Domeniul în care se simte cel
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
și televiziune, ziare și reviste, publicații, unele dintre cele mai bizare, o avalanșă de edituri, urmărindu-se mai mult scopul comercial, pierzându-se din vedere lipsa de specialiști, atât de formație tehnică, dar mai ales din domeniul redacțional și de concepție a celor care intră în direct în spațiul de expunere publică și implicit a unei audiențe fără pretenții, ingerând ceea ce i se dă’’ este un drum lung. ,,Și nu e de mirare că cel mai mult a avut de suferit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
înlocuindu-l cu tine ne-ai furat mințile la toți cu apele tale limpezi cu care-ai umplut Ierusalimul și-ntreagă țara am fugit să ne ascundem în tine în izvoarele tale mai pe urmă cînd am văzut cât diferă concepțiile noastre de ale tale legea cu care îl înlocuisem pe Dumnezeu de propria-ți lege de care ne vorbeai am spus și el e țărână și el este lut asemeni cu noi și duce norodul în rătăcire prea puțin era
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 289-304. 64. Sfântul Ciprian, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 1985”, anul 133, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1985, pp. 82-83. 65. Concepția patristică despre tradiția biblică, în „Mitropolia Ardealului”, Sibiu, anul XXX (1985), nr. 7-8 (iulie-august), pp. 409-421; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Constanța, mai 2005, organizat de Universitatea «Ovidius» din Constanța, Facultatea de Litere și Teologie Ortodoxă [referent științific Pr. prof. univ. dr. Dumitru Radu, coordonator volum Conf. pr. dr. Vasile Nechita], Iași, Editura Vasiliana ’98, 2005, pp. 36-42. 120. Munca în concepția etică a antichității, în vol. „Studii teologice dedicate ilustrului istoric sibian - Părintele Profesor Academician Dr. Mircea Păcurariu la împlinirea vârstei de 75 de ani”, coordonatori: Pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, Lect. dr. Paul Brusanowski, Sibiu, Editura Andreiană, 2007, pp. 41-55
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Jaspers „a perceput întotdeauna în gândirea sa un anumit vid, o inconsistență, o anemiere a responsabilității”. [II] Jaspers, omul de știință convertit în filosof Venind în filosofie dinspre psihiatrie (în anul 1913 a scris Psihopatologia generală, iar în 1919 Psihologia concepțiilor despre lume) și apoi rămânând fidel filosofiei până la moarte (deși bolnăvicios, a trăit 86 de ani, lăsând în urmă o vastă operă filosofică), mai că-ți vine să crezi că Bertrand Russell l-a avut pe Karl Jaspers model atunci când
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
fiecare. Tirajul mediu vândut al unui ziar nu depășește 15.000 de exemplare. Printul, ca mijloc de informare și formare a opiniei publice, suferă de uzură morală. Lansarea pe internet a unei pagini a Uniunii, uzp.org.ro într-o concepție nouă, activă și dinamică, adresată diferitelor grupuri, din țară și de peste hotare, are ca scop respectul pentru adevăr, informarea corectă a publicului, apărarea drepturilor, libertăților și demnității profesionale ale ziariștilor. Avem un Cod Deontologic propriu și respectăm toate documentele și
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
fără riscul unor leziuni cerebrale este de 40 de minute. Cu toate acestea, recunoaște Parnia, mulți medici renunță după doar 20 de minute, de teamă că bolnavul a suferit deja daune ireversibile și va trăi restul vieții „ca o legumă”. Concepția se bazează pe teoria conform căreia după doar 5 minute de stop cardiac creierul începe să fie distrus, din cauza lipsei de oxigen. Ideea este însă greșită, susține Parnia, iar aceste tehnici de resuscitare sunt de-acum învechite. Ca dovadă, Parnia
Un medic inconformist Sam Parnia, medicul care poate „învia” morţii [Corola-blog/BlogPost/93113_a_94405]
-
prezentat, spre exemplu, situația abecedarelor. Zic: „Herr Bundesminister, mesajul României către Europa Unită este următorul - la noi în țară, abecedarul se tipărește în peste zece limbi!”. Și fiindcă știu că unui german trebuie sa-i traduci în sistemul lui de concepție ceea ce înseamnă acest enunț, am fost și mai explicit: „Asta inseamna ca la noi în țară există tot atâtea sisteme școlare în care limba de predare nu este cea românească, ci limba maternă a copilului. În Parlament, domnule ministru, sunt
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
logica Războiului Rece, despre care credeam, naiv, că va lua sfârșit în momentul de răscruce 1989, cănd numărul și răspândirea planetară a războaielor sunt mai îngrijorătoare decât în întreaga istorie universală (mai puțin perioadele premergătoare celor două mari carnagii mondiale), concepția generoasă și genială a lui Nicolae Titulescu, aceea de asigurare a păcii și a securității omenirii prin mecanisme și instituții colective, construite pe baza forței dreptului internațional, nu pe dreptul forței, este mai actuala și mai necesară că oricând. Pentru că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
Nicolae Titulescu, aceea de asigurare a păcii și a securității omenirii prin mecanisme și instituții colective, construite pe baza forței dreptului internațional, nu pe dreptul forței, este mai actuala și mai necesară că oricând. Pentru că este din ce in ce mai clar că acea concepție care a fost impusă lumii la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a asigurării securității prin blocuri militare reprezintă un eșec de mari proporții. Experiență celor 70 de ani scurși de la finalul mării conflagrații a demonstrat (pentru oricine nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
de un soi de autosuficiență prin care transpirau, poate nu intenționat, ziceri de genul "nu s-a văzut prin țărișoară ceva atît de nou și în curent". Cred că această atitudine, repet, poate involuntară și nu nea-părat strategică, este imprimată concepției spectacolului. Nici mai prost ca atîtea, nici mai reușit. În orice caz, încă din construcția textului, un obstacol pentru actori. O piesă care merge pe intimitatea actor-spectator și pe performanța jocului. Probă pe care cei doi actori, Sabina Bijan și
Femeia si Barbatul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8219_a_9544]
-
ca în acele ospețe princiare la care cei de rînd se mulțumeau cu firmiturile căzute de la masa regilor: aici un crîmpei de teorie, mai încolo o ecuație matematică, dincolo un experiment cu consecințe uimitoare, apoi o ipoteză ce răstoarnă întreaga concepție și, nu peste mult timp, un nou experiment care dă peste cap ipoteza abia acceptată. Pe scurt, insatisfacția cea mai mare vine din faptul că asistăm la un spectacol a cărui desfășurare se petrece peste capul nostru. Suntem spectatorii unei
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
depoziteze toate clișeele: "Participând cu însuflețire la măreața revoluție culturală inaugurată și condusă de partidul clasei muncitoare, care se manifestă mai ales prin lupta de lichidare a analfabetismului și prin răspândirea culturii în largile mase ale poporului; valorificând critic, potrivit concepției marxist-leniniste, moștenirea literară a trecutului, punând la baza operelor lor spiritul de partid, orientându-se în concepția lor despre lume și viață după ideologia clasei muncitoare, având mereu în față marele exemplu al literaturii sovietice, scriitorii de după 23 August 1944
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
care se manifestă mai ales prin lupta de lichidare a analfabetismului și prin răspândirea culturii în largile mase ale poporului; valorificând critic, potrivit concepției marxist-leniniste, moștenirea literară a trecutului, punând la baza operelor lor spiritul de partid, orientându-se în concepția lor despre lume și viață după ideologia clasei muncitoare, având mereu în față marele exemplu al literaturii sovietice, scriitorii de după 23 August 1944 pășesc cu tot mai multă siguranță pe drumul realismului socialist, nouă metodă de creație care afirmă, în
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din contextul infamant al curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat ca maestru desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a luptei poporului pentru dreptate socială și libertate", "cântăreț neîntrecut al naturii patriei sale și cel mai mare povestitor după Creangă", "scriitor-cetățean strălucit" etc. (p. 113). Rebreanu este apreciat îndeosebi pentru romanul Răscoala
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
în speță Avatar) și Avatarii faraonului Tla (să nu uităm, titlul îi aparține lui G. Călinescu) e spulberată lansează simultan o serie de întrebări bine țintite. Cum ar fi aceea privitoare la eterna confuzie dintre varianta popularizată a metempsihozei și concepția foarte pragmatică a locuitorilor piramidelor. Între India pe înțelesul tuturor și Egiptul tăinuit de toți nu există prea multe rute ideatice. Realitatea istorică a conducătorului Tla - de fapt Tlas - derivă și ea dintr-o eroare de lecțiune, încetățenită însă în
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
Solilocvii sau unele din Fragmentele nefilozofice (Vremea, 3 martie 1934). întoarcerea din rai e într-adevăr un roman livresc. Nu numai numele și ideea filozofilor mișună (Platon, Socrate, Plutarch, Freud, Chestov, Croce). Sunt amintiți scriitori din diferite țări, epoci și concepții: Dante, Papini, Wilde, Pirandello, Baudelaire, Carlyle, Shaw, Proust, Eminescu, Iorga. Nu lipsesc nici compozitori celebri: Debussy, Glinka Smetana, Ceaikovski, Mozart etc. Revenind la recenzia lui Pompiliu Constantinescu, mai rețin o singură observație finală: "Cei mai mulți din eroii individualizați par a fi
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]