2,524 matches
-
la redacție”: strada Dunărei, în f ața primăriei. Ce rost are reapariția Tutovei‐ astăzi devenită Vechea Tutovă? - se întreabă proprietarul care‐ și scrie editorialul. Și își justifică proiectul cu următoarele cuvinte: „S‐a impus apariția acestui ziar care în știri concise, corecte și stil popular”, să contribuie a reînvia, a redeștepta și a renova starea apatică a spiritelor lâncezânde și aproape atro fiate.” Încumetându‐ se să scoată iarăși „Tutova, Vechea Tutovă a mea, voi încerca nu să asanez moravurile, nu să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu multă responsabilitate, bine documentate. „În 1887, la numai 19 ani, Racoviță, plin de viață și energie, urma cursurile a trei școli dintr-odată: Facultatea de 371 drept, Școala de antropologie și Sorbona, pregătindu-și temeinic o frumoasă carieră", scria concis, dar cuprinzător, despre personalitatea lui Emil Racoviță, eleva Ionescu Maria din clasa a XII-a, în Lyceum nr.3-4/1968. * Liceul „Mihai Eminescu” Liceul „Mihai Eminescu” Bârlad, promoția 1998, revistă realizată de prof. C.Boicu, tiparul executat la S.C. „Porto
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
creația științifică. * Onoare și patrie Onoare și patrie este o revistă realizată ca nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună în valoare trecutul încărcat de glorie al generațiilor car e și‐au făcut datoria față de patrie, apărând permanent fruntariile s trăbune. „Seara, de sub pulberea timpului, chipuri de ar tileriști ne privesc cu satisfacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Băiatul care striga „profesionalism” 92 De ce superlativele eșuează lamentabil 92 Corolarul lui Dale Carnegie: puterea lui „tu” 93 Rudolf Flesch și broscuța galbenă 95 Harper’s, McPaper și Tiger 96 O lecție la mormântul lui Jefferson 98 Ce este mai concis vinde 99 Cum să citiți o propoziție 100 Ultimul pas: testul francezului de pe stradă 101 Strălucire absolută 102 3. Barosul de catifea. Un mesaj irezistibil 107 Tendința dominantă: declinul încrederii 107 Înțelepciunea lui Cole 111 Cea mai rapidă cale de
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ar putea demonstra că ființele umane se află în faza incipientă de dezvoltare a unei forme noi, abreviate de comunicare -, deoarece oamenii își doresc totul mai scurt, mai rapid, mai iute. În special potențialii dumneavoastră clienți. Π Fiți cât mai conciși. O lecție la mormântul lui Jeffersontc " O lecție la mormântul lui Jefferson" „Autor al Declarației de Independență a Americii, al Statutului Virginiei pentru Libertate Religioasă și părinte fondator al Universității din Virginia” Acestea sunt cuvintele de pe piatra de mormânt a
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
va învinge rezistența potențialului dumneavoastră client. Acum, tăiați din nou la jumătate. Π Dacă nu puteți descrie ce vă face diferit și profesionist în douăzeci și cinci de cuvinte sau mai puțin, nu trebuie să îmbunătățiți prezentarea. Îmbunătățiți compania. Ce este mai concis vindetc " Ce este mai concis vinde" În 1992, un director din Minneapolis în vârstă de 31 de ani, frustrat din pricina faptului că firma la care dorea să lucreze nu îl contacta, s-a întâlnit cu un expert în scrierea CV
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
client. Acum, tăiați din nou la jumătate. Π Dacă nu puteți descrie ce vă face diferit și profesionist în douăzeci și cinci de cuvinte sau mai puțin, nu trebuie să îmbunătățiți prezentarea. Îmbunătățiți compania. Ce este mai concis vindetc " Ce este mai concis vinde" În 1992, un director din Minneapolis în vârstă de 31 de ani, frustrat din pricina faptului că firma la care dorea să lucreze nu îl contacta, s-a întâlnit cu un expert în scrierea CV-urilor. Acesta a remarcat rapid
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
-i caracterizați prin: " superior" (1), " excelent" (2), "satisfăcător" (3), "acceptabil"(4), "sub minimul acceptabil"(5), "inacceptabil sau nu este aplicabil"(6). Marcați cu "X" unul dintre spațiile alocate fiecărui item, În funcție de opinia dumneavoastră. Vă mulțumim! 1 Forma scrisă și caracterul concis al misiunii instituției 2 Forma scrisă și caracterul concis al filosofiei instituției 3 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea superioară 4 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea executivă 5 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
acceptabil"(4), "sub minimul acceptabil"(5), "inacceptabil sau nu este aplicabil"(6). Marcați cu "X" unul dintre spațiile alocate fiecărui item, În funcție de opinia dumneavoastră. Vă mulțumim! 1 Forma scrisă și caracterul concis al misiunii instituției 2 Forma scrisă și caracterul concis al filosofiei instituției 3 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea superioară 4 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea executivă 5 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către ceilalți membri 6 Forma scrisă și caracterul concis al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
caracterul concis al filosofiei instituției 3 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea superioară 4 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea executivă 5 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către ceilalți membri 6 Forma scrisă și caracterul concis al misiunii instituției 7 Forma scrisă și caracterul concis al filosofiei instituției 8 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea superioară 9 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea executivă 10 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a filosofiei instituției de către conducerea superioară 4 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea executivă 5 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către ceilalți membri 6 Forma scrisă și caracterul concis al misiunii instituției 7 Forma scrisă și caracterul concis al filosofiei instituției 8 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea superioară 9 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către conducerea executivă 10 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către ceilalți membri 11 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către ceilalți membri 11 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către publicul extern 12 Înțelegerea misiunii și a filosofiei instituției de către donatori 13 Regularitatea revizuirii misiunii și filosofiei instituției 14 Forma scrisă și caracterul concis al istoriei instituției Programe 15 Imaginea și continuitatea instituției, reflectate de conducători 16 Procesul anual de planificare 17 Forma scrisă a planificării anuale 18 Comunicarea formală a planificărilor anuale către conducerea superioară 19 Metoda de revizuire/evaluare a priorităților ce
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
numai cu prețul unei complexități mai mari. Cu alte cuvinte, unde nu e perturbare nu e schimbare. După această incursiune În caracteristicile structurilor disipative devine logică Întrebarea: cum se manifestă biosistemele ca structuri disipative ? Desigur, răspunsul va fi cât mai concis, avându se În vedere obiectul disciplinei noastre, În care rolul termodinamicii este de instrument științific și nu obiect de studiu. În formularea răspunsului vom avea În vedere un fapt bine cunoscut, palpabil pentru oricine că orice sistem biotic (biosistem) prezintă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu iubesc pe nimeni În afară de mine Însămi. E un lucru mai degrabă greu de admis. N-am nimic din iubirea lipsită de egoism a mamei mele. N-am nimic din iubirea leșioasă și practică... Sunt, pentru a fi directă și concisă, Îndrăgostită numai de mine... Paradoxal, continua punere sub semnul Întrebării sfârșește prin a deschide noi serii de alternative. Jurnalul descrie cu o mare acuitate transferul dintre obsesiile individului spre cele ale creatorului. Trecerea nu e lipsită, ea Însăși, de dubii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
una dintre componentele principale ale sistemului informațional statistic al întreprinderii, alături de sursele de informații, circuitele informaționale, fluxurile informaționale și mijloacele tehnice de transmitere, prelucrare și stocare a informațiilor. Pentru ca sistemul de indicatori să poată permite o evaluare rapidă, clară și concisă a situației economico-financiare a întreprinderii, acesta trebuie să fie cuprinzător, dar rezonabil, astfel încât raportul cost-eficiență să fie unul corect. Calitatea sistemului de indicatori și capacitatea acestuia de a oferi informațiile necesare în luarea deciziilor în cadrul întreprinderii reprezintă o condiție esențială
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
numai dezirabil. Lecțiile dau impresia unui acord prealabil între autor și cititori, asupra a ceea ce urmează să se spună: adevăruri deja familiare, care confirmă lecturile precedente sau adaugă noi episoade unei cunoscute povestiri de succes. În majoritatea cazurilor, cea mai concisă definire a lui Ștefan cel Mare constă așa cum s-a văzut și în timpul polemicilor legate de manualul editurii Sigma în identificarea sa cu victoria de la Podul Înalt (Vaslui)171. Memoria istorică națională l-a păstrat deci ca simbol al luptei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
principala convenție a civilizației creștine, de împărțire a timpului înainte și după nașterea lui Hristos, ceea ce nu este chiar de la sine înțeles pentru toată lumea. În formatul cărții, datele importante au fost reluate pe marginea paginilor, într-un aide-mémoire practic și concis, însoțit adesea de ilustrații grăitoare. Prin gruparea grafic distinctă a informațiilor "științifice" se evita restrângerea povestirii în perimetrul legendei, cea din urmă fiind percepută ca o formă de ficțiune plasată în decor de epocă, dar neargumentată istoriografic, așa cum apare în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare. Pentru a combate aceste deficiențe, profesorii, elevii și autorii de cărți școlare au ajuns să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape total explicația, informația își pierde justificarea și statutul de suport al memorării. Observând cu mai puțină crispare lecțiile "despre unire", care fundamentează
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
anume. Pentru ei, întreaga epocă se reducea la o poveste sumară, confundată cu amintirile părinților sau cu pildele celor din jur; ea nu constituia un timp precis, cu un loc aparte în istoria națională. Neposedând abilități narative, s-au exprimat concis, perpetuând o memorie socială și familială din care nu făceau propriu-zis parte, dar cu care se solidarizau. În mod evident, sondajul făcut sub forma unei lucrări de control nu le-a fost chiar agreabil, ei aparținând în mod clar unui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de recunoscut și mergând spre comprimarea lui conceptuală. Revenea apoi cu alte exemplificări și informații lămuritoare: cine au fost cei numiți; ce au făcut și când; ce s-a întâmplat apoi cu ei în cazul disidenților, de pildă 13. Urmărind concis evoluția nivelului de viață până în prezent, se observa clar faptul că el era rezultatul unui trecut identificabil: "începând cu anii '80 a urmat o lungă perioadă de sărăcie și de distrugere a economiei, ale cărei efecte sunt resimțite până în ziua
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
posibilă, scrierea fără oralitate, în absența sa totală, este imposibilă"126. Să nu uităm însă că oralitatea înseamnă individualizare, negocierea sensurilor, improvizație, interpretări apocrife. În același timp, este mai reducționistă în exprimare decât scrierea și se construiește în jurul unor formule concise, prea puțin predispuse la rafinamente reflexive ori ficționale. Se pare că nu există încă nici o culegere de interviuri special dedicată, după 1990, amintirilor despre școala postbelică. Fragmentele care se referă la acest subiect sunt, de obicei, fie referiri succinte și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Autopsie d'une imposture, Karthola, Paris, 1997. Corduneanu, Victoria-Isabela, State Socialism and Hungarian Minority: Official History and Historical Narratives, în Koleva, Daniela (ed.), Talking History. International Oral History Conference, Kiten, Bulgaria, 26-27 septembrie 1999, pp. 184-199. Crampton, R. J., A Concise History of Bulgaria, Cambridge University Press, 1997. Durandin, Catherine, Discurs politic și modernizare în România (sec. XIX-XX), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. Fătu, Mihai, Mușat, Mircea (coord.), Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României, Editura Politică, București, 1985. Georgescu, Vlad, Politică și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007. Mihalache, Cătălina, Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Ivănescu, Dumitru, Mihalache, Cătălina (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. Molnár, Miklós, A Concise History of Hungary, Cambridge University Press, 2001. Mungiu, Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Editura Humanitas, București, 1995. Mungiu-Pippidi, Alina, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999. Murgescu, Mirela-Luminița, Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Survolând manualele mai multor țări din Europa, Asia, Africa și America, autorul s-a convins că dincolo de latura lor științifică, ele îndeplinesc, inevitabil, o funcție militantă și terapeutică (Ibidem, p. viii). 73 În 1977, Vlad Georgescu a făcut un bilanț concis al politicilor grosiere care, de atâta timp, "reinterpretau adevăruri abia reinterpretate", ajungând la un neverosimil "kitsch istoric". În aceste pagini, el vorbea deja despre "noile mituri" istorice vehiculate după 1971, cu intenția de a flata cunoștințele rudimentare și gusturile îndoielnice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Magazin istoric") dedica momentului două numere întregi, în noiembrie și decembrie 1978. Practic, toată istoria românilor era rezumată și aliniată aici în slujba marelui ideal al unirii. În urmă cu zece ani, subiectul fusese tratat, în aceeași revistă, mult mai concis, în doar câteva articole, strict legate de cele întâmplate în 1918. Numărul din 1983 debuta cu un colaj de citate din aprecierile lui Nicolae Ceaușescu asupra unirii, unității și legităților istoriei românești în general ("Magazin istoric", decembrie 1983, pp. 2-6
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]